Angajatorii trebuie sa-si ajusteze grilele de salarizare: 440 de lei - salariul minim pentru un necalificat, 528 - minimul pentru un muncitor calificat si pentru personalul administrativ cu functii liceale, 550 - minimul pentru personalul administrativ cu studii postliceale, 572 - minimul pentru angajatii care au absolvit scoala de maistri, 660 - minimul pentru studii superioare de scurta durata, 880 - minimul pentru studii superioare. Aceasta lista este cuprinsa in contractul colectiv de munca la nivel national semnat intre confederatiile sindicale si patronale reprezentative la sfarsitul lunii decembrie 2006. Teoretic, ar fi trebuit sa intre in vigoare din luna ianuarie, imediat dupa inregistrarea lui la Ministerul Muncii, dar pana acum cateva zile a circulat ca un soi de zvon.
Nici acum, dupa publicarea contractului in Monitorul Oficial nu ai de unde sa faci rost de el. Pe site-ul Inspectiei Muncii, institutie care a inceput deja sa controleze angajatorii daca respecta contractul, apar cateva randuri despre salariul minim pentru necalificati - 440 de lei. Pe site-urile specializate in legislatie, nu apare pentru ca, desi are putere de lege, contractul colectiv de munca la nivel national nu este o lege propriu-zisa, asa ca este publicat in partea a patra a Monitorului. Angajatii Inspectiei spun ca de la inceputul anului, angajatorii au navalit pe telefoane cerand precizari. Cea mai frecventa intrebare este: daca un salariat are studii superioare, dar nu este incadrat pe un post care necesita studii superioare trebuie sa ii asiguri un salariu de 880 de lei? Raspunsul este nu, si este valabil si pentru celelalte specializari.
Problema este ca pana si companii gigant, precum Posta Romana cu 34.000 de salariati, nu au aplicat contractul. In cazul multor mamuti cu capital de stat "minimele" nici nu au cum sa fie aplicate, pentru ca fondul de salarii a fost croit de ministere pornind de la minimul de 390 de lei, nu de la sumele hotarate de patroni si sindicalisti. Oricum, deocamdata angajatorii nu risca nimic daca nu isi "adapteaza" grilele de salarizare. La primul control, inspectorii de munca dau doar indicatii - stabilesc o lista de masuri care trebuie luate. Abia la al doilea control care, teoretic, ar trebui sa se desfasoare dupa cateva saptamani de la primul, dau sanctiuni. Pentru neindeplinirea masurilor, amenda porneste de la 30 si poate sa ajunga la 90 de milioane de lei.
"Minimele" introduse prin contractul colectiv de munca la nivel national au aratat ca sunt inca multi angajatori, directori de personal si chiar avocati care habar nu au de legislatia muncii. Exista patroni care le-au expus inspectorilor de munca teoria ca nu sunt obligati sa respecte contractul - atata vreme cat ei nu l-au semnat sau nu sunt membri ai unei confederatii patronale semnatare. "Asa spun avocatii pe care i-am consultat. Oricum, eu nu inteleg problema de principiu: un contract este o lege a partilor, cum sa se aplice unuia care nu l-a semnat? Din acest contract de munca la nivel national vine puterea sindicatelor si semnarea unui astfel de contract arata neputinta miscarii patronale. Culmea este ca sunt si confederatii patronale care il sustin cu toate ca o regula generala pentru toate firmele din Romania distruge de fapt spiritul antreprenorial", explica Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri, care ne-a explicat ca n-are nimic de obiectat asupra nivelului salariilor minime impuse de contract, ci doar asupra principiului. De cealalta parte, patronii si sindicalistii semnatari sustin ca neimplicarea in negocierile privind contractul este asemanatoare situatiei de la vot. "Daca nu ai mers la vot, nu inseamna ca ai dreptul sa spui ca nu-l recunosti pe Basescu drept presedinte. Patronii care spun ca nu au fost reprezentati la negocieri pot sa se uneasca intr-o confederatie, sa-si trimita reprezentanti si sa-si impuna punctul de vedere".
Deocamdata, aceasta disputa este inutila. Legea contractelor colective de munca prevede ca actul semnat la nivel national de majoritatea confederatiilor sindicale si patronale reprezentative este valabil pentru toti angajatorii si angajatii din Romania cu exceptia bugetarilor a caror salarizare este stabilita prin legi speciale, iar Inspectia Muncii controleaza respectarea lui.
