Bursele de valori se situeaza la niveluri atractive din punct de vedere istoric, dar se inregistreaza si ajustari drastice ale castigurilor si ale veniturilor din vanzari, se arata intr-un raport realizat de analistii grupului austriac Erste Bank, actionarul majoritar al BCR.
Potrivit raportului, pietele din zona euro ar trebui sa fie preferate celor americane, iar marja mai mare de 780 de puncte de baza (bps) care rezulta din randamentul castigurilor fata de randamentul obligatiunilor de stat cu scadenta la 10 ani favorizeaza tot bursele europene.
"In Austria, aceasta marja a ajuns la valoarea uimitoare de 1.300 puncte de baza, in pofida ajustarii castigurilor, deja realizate. Din pacate, acest lucru nu intereseaza cu adevarat pe nimeni acum. Insa vor veni din nou acele vremuri in care investitorii isi vor aminti care sunt principiile fundamentale", a afirmat Fritz Mostbock, sef al diviziei de cercetare Erste Group.
Potrivit Erste, Bursa de Valori din Viena si ATX, indicele principal al acesteia, au fost supuse unor presiuni enorme din cauza crizei financiare globale din 2008. Analistii bancii austriece sustin ca investitorii internationali nu fac diferenta intre cresterea din Europa Centrala si de Est (CEE) si riscurile evidente din pietele de capital aflate in criza. De aceea, pietele cu o capitalizare mai scazuta sunt supuse unei presiuni mai mari ca urmare a sacrificarii ponderii actiunilor in portofolii.
Analistii Erste Group estimeaza ca cele 8 tari din Europa Centrala si de Est (CEE) vor continua sa aiba crestere economica anul viitor, media regiunii urmand sa fie de circa 2,1%, in timp ce economiile din zona euro vor scadea cu 0,4%.
"In mare, acest lucru inseamna ca desi economia zonei CEE va avea o crestere mai slaba in 2009, va ramane in continuare solida in comparatie cu media din zona euro", a afirmat Fritz Mostbock.
Conform analistilor Erste Group, pentru anul 2009 sunt posibile doua scenarii. Scenariul 1 consta intr-o etapa de recesiune temporara, urmata de incheierea crizei financiare in 2009. Scenariul 2 consta intr-o recesiune de durata cu raspandirea crizei in mai multe domenii.
"In primul scenariu, pierderile de pret vor fi deja incluse in pret in cea mai mare parte. Perspectiva pentru 2009 se va inversa, iar performantele pozitive vor fi fezabile pana la un nivel de 15 - 20%. In cel de-al doilea scenariu, rapoartele de evaluare atinse vor fi in continuare nefavorabile. In cele mai bune cazuri, performantele pentru 2009 vor ajunge la zero sau vor fi din nou in minus", a explicat Fritz Mostbock.
Compania Centrofarm Bucuresti (CEOF), care opereaza lantul de farmacii Centrofarm, a inregistrat in primele noua luni ale anului pierderi de 5,54 mil. lei (1,52 mil. euro), comparativ cu un profit nesemnificativ in perioada similara a anului trecut.
Cifra de afaceri a crescut cu 72% la 72,94 mil. lei (20 mil. euro), in timp ce veniturile din exploatare au avansat cu 117% la 99,66 mil. lei (27,4 mil. euro). Cheltuielile din exploatare au inregistrat insa o crestere mai puternica, de 129%, pana la 113,38 mil. lei (21,14 mil. euro), astfel ca pierderile din exploatare s-au ridicat la 13,7 mil. lei (3,76 mil. euro).
O parte din pierderile din exploatare au fost compensate insa prin rezultatul financiar pozitiv de 8,17 mil. lei (2,24 mil. euro).
Centrofarm, cel mai vechi brand romanesc de farmacii, activ de peste 75 de ani in industria de profil, a finalizat in 2007 un program de reasezare, moment in care actionariatul a luat decizia extinderii la nivel national.
Centrofarm are ca obiectiv pana la sfarsitul anului deschiderea a 12 farmacii, plan care va duce reteaua la 62 de unitati. Investitia intr-o noua unitate Centrofarm se situeaza intre 100.000 de euro si 200.000 de euro (pentru amenajare si utilare), astfel ca fondurile destinate acestui proiect sunt de peste 1,2 mil. euro.
Compania este controlata de omul de afaceri Alain Bonte, prin intermediul Generalcom, care detine 74,06% din actiunile Centrofarm. Bronte detine la randul sau 43,21% din Generalcom. Principalul actionar minoritar al Centrofarm este Fondul Proprietatea, cu 17,34% din actiuni.
Actiunile Centrofarm sunt extrem de putin tranzactionate pe Bursa RASDAQ. Ultima tranzactie, realizata pe 29 octombrie, s-a perfectat la un pret de 8 lei/actiune, care evalueaza compania la 13,8 mil. euro.
Cifra de afaceri a crescut cu 72% la 72,94 mil. lei (20 mil. euro), in timp ce veniturile din exploatare au avansat cu 117% la 99,66 mil. lei (27,4 mil. euro). Cheltuielile din exploatare au inregistrat insa o crestere mai puternica, de 129%, pana la 113,38 mil. lei (21,14 mil. euro), astfel ca pierderile din exploatare s-au ridicat la 13,7 mil. lei (3,76 mil. euro).
O parte din pierderile din exploatare au fost compensate insa prin rezultatul financiar pozitiv de 8,17 mil. lei (2,24 mil. euro).
Centrofarm, cel mai vechi brand romanesc de farmacii, activ de peste 75 de ani in industria de profil, a finalizat in 2007 un program de reasezare, moment in care actionariatul a luat decizia extinderii la nivel national.
Centrofarm are ca obiectiv pana la sfarsitul anului deschiderea a 12 farmacii, plan care va duce reteaua la 62 de unitati. Investitia intr-o noua unitate Centrofarm se situeaza intre 100.000 de euro si 200.000 de euro (pentru amenajare si utilare), astfel ca fondurile destinate acestui proiect sunt de peste 1,2 mil. euro.
Compania este controlata de omul de afaceri Alain Bonte, prin intermediul Generalcom, care detine 74,06% din actiunile Centrofarm. Bronte detine la randul sau 43,21% din Generalcom. Principalul actionar minoritar al Centrofarm este Fondul Proprietatea, cu 17,34% din actiuni.
Actiunile Centrofarm sunt extrem de putin tranzactionate pe Bursa RASDAQ. Ultima tranzactie, realizata pe 29 octombrie, s-a perfectat la un pret de 8 lei/actiune, care evalueaza compania la 13,8 mil. euro.
"Indicatorii economici ai activitatii Petrom (SNP), sunt caracteristici unei companii puternice, solide, neintrevazandu-se riscuri majore care sa aduca compania in imposibilitatea de a face fata datoriilor atat pe termen scurt cat si pe termen lung", se arata intr-un raport de analiza realizat de Broker Cluj dupa publicarea de catre Petrom a rezultatelor financiare pe primele noua luni ale anului.
Potrivit raportului, indicatorii de rentabilitate ai companiei au inregistrat cresteri semnificative in ultimul an, unii dintre acestia atingand niveluri record.
De exemplu, profitabilitatea economica, rezultata din raportul excedent brut din exploatare (EBE) supra cifra de afaceri, a atins un nivel record de 35,16% in primele noua luni din 2008, dupa ce s-a situat in perioada 2005-2007 in jurul valorii de 25%, potrivit datelor Broker Cluj. Excedentul brut din exploatare reprezinta surplusul monetar potential degajat de activitatea de exploatare stabilindu-se ca diferenta intre valoarea adaugata (plus subventiile de exploatare), pe de o parte, si impozitele, taxele si cheltuielile de personal pe de alta parte. Valoarea EBE este apropiata, in general, de cea a EBITDA.
Un alt indicator care a inregistrat o crestere semnificativa este rentabilitatea capitalurilor proprii, care a atins un nivel anualizat de 32,61%, dupa ce s-a situat in ultimii ani intre 21% si 25%.
Cresterea indicatorilor Petrom a fost determinata de evolutia rezultatelor companiei. Cifra de afaceri neta a companiei petroliere a crescut cu 52% in primele noua luni, la 13 mld. lei, peste nivelul afacerilor nete totale de anul trecut, iar veniturile din exploatare au avansat cu 50%, la 13,46 mld. lei. In comparatie, cheltuielile din exploatare s-au majorat cu 40,5%, ceea ce a determinat aproape o dublare a rezultatului din exploatare, la 2,5 mld. lei. In consecinta, marja din exploatare a crescut de la 16% anul trecut, la 19,3%.
"Dinamica mai redusa a cheltuielilor de exploatare vizavi de veniturile operationale a dus si la imbunatatirea marjei de exploatare. In cadrul cheltuielilor operationale se poate observa o dinamica mai redusa in ceea ce priveste forta de munca, in conditiile in care retehnologizarea instalatiilor precum si reorganizarea unor activitati a dus la o diminuare a numarului de angajati pana la sfarsitul anului 2007", sustine Adrian Danciu, analist la Broker Cluj si autorul raportului.
El mai arata ca programul de modernizare a sondelor initiat de Petrom in 2007 a contribuit la cresterea rezultatului operational pe segmentul de explorare si productie. La sfarsitul lunii noiembrie, Petrom opera cu 4.339 sonde modernizate din care 2.227 modernizari au fost realizate in decursul anului 2008. Astfel, in conditiile in care pretul mediu realizat la titei a crescut in primele noua luni cu 69% la 108 dolari, costul intern de productie a urcat cu 11,6% la 18,3 dolari, iar rezultatul operational (EBIT) din explorare si productie a crescut cu 65% la 3,41 mld. lei, potrivit raportului Broker.
"Avand in vedere faptul ca profitabilitatea Petrom este data in mare parte de segmentul de explorare si productie, pretul titeiului jucand un rol determinant, ar trebui sa ne asteptam in urmatoarea perioada la o diminuare a marjelor de rentabilitate", sustine Danciu, care estimeaza o scadere a cifrei de afaceri a Petrom cu 10% in 2009.
Pretul titeiului a scazut in cateva luni de la un maxim de 150 de dolari atins in iulie, la 50 de dolari pe baril in noiembrie. Ca masura impotriva riscului deprecierii exagerate a pretului titeiului, Petrom a apelat la instrumente de acoperire a riscului pentru 40% din productia pentru 2009. Astfel, Petrom si-a asigurat pentru cantitatea mentionata un nivel minim al pretului de vanzare de 80 de dolari pe baril.
Analistii Broker sustin ca, utilizand ca baza comparativa media companiilor din sector, cotatia actiunii Petrom ar trebui sa se situeze in intervalul 0,37-0,4 lei/actiune.
Actiunile Petrom se tranzactioneaza in prezent la un pret de 0,186 lei/actiune, dupa ce au castigat ieri 5%, iar PER-ul lor (pret raportat la profitul net pe actiune) este sub 4, fata de o medie de 6,8 calculata de analistii Broker la nivel sectorial. De asemenea, marja neta a Petrom de 17,6%, este aproape dubla fata de media sectoriala de 9,3%.
In comparatie, Exxon Mobil, cea mai mare companie petroliera listata din lume, se tranzactioneaza la un PER de 7,41 si are o marja neta de 10,57%.
Potrivit raportului, indicatorii de rentabilitate ai companiei au inregistrat cresteri semnificative in ultimul an, unii dintre acestia atingand niveluri record.
De exemplu, profitabilitatea economica, rezultata din raportul excedent brut din exploatare (EBE) supra cifra de afaceri, a atins un nivel record de 35,16% in primele noua luni din 2008, dupa ce s-a situat in perioada 2005-2007 in jurul valorii de 25%, potrivit datelor Broker Cluj. Excedentul brut din exploatare reprezinta surplusul monetar potential degajat de activitatea de exploatare stabilindu-se ca diferenta intre valoarea adaugata (plus subventiile de exploatare), pe de o parte, si impozitele, taxele si cheltuielile de personal pe de alta parte. Valoarea EBE este apropiata, in general, de cea a EBITDA.
Un alt indicator care a inregistrat o crestere semnificativa este rentabilitatea capitalurilor proprii, care a atins un nivel anualizat de 32,61%, dupa ce s-a situat in ultimii ani intre 21% si 25%.
Cresterea indicatorilor Petrom a fost determinata de evolutia rezultatelor companiei. Cifra de afaceri neta a companiei petroliere a crescut cu 52% in primele noua luni, la 13 mld. lei, peste nivelul afacerilor nete totale de anul trecut, iar veniturile din exploatare au avansat cu 50%, la 13,46 mld. lei. In comparatie, cheltuielile din exploatare s-au majorat cu 40,5%, ceea ce a determinat aproape o dublare a rezultatului din exploatare, la 2,5 mld. lei. In consecinta, marja din exploatare a crescut de la 16% anul trecut, la 19,3%.
"Dinamica mai redusa a cheltuielilor de exploatare vizavi de veniturile operationale a dus si la imbunatatirea marjei de exploatare. In cadrul cheltuielilor operationale se poate observa o dinamica mai redusa in ceea ce priveste forta de munca, in conditiile in care retehnologizarea instalatiilor precum si reorganizarea unor activitati a dus la o diminuare a numarului de angajati pana la sfarsitul anului 2007", sustine Adrian Danciu, analist la Broker Cluj si autorul raportului.
El mai arata ca programul de modernizare a sondelor initiat de Petrom in 2007 a contribuit la cresterea rezultatului operational pe segmentul de explorare si productie. La sfarsitul lunii noiembrie, Petrom opera cu 4.339 sonde modernizate din care 2.227 modernizari au fost realizate in decursul anului 2008. Astfel, in conditiile in care pretul mediu realizat la titei a crescut in primele noua luni cu 69% la 108 dolari, costul intern de productie a urcat cu 11,6% la 18,3 dolari, iar rezultatul operational (EBIT) din explorare si productie a crescut cu 65% la 3,41 mld. lei, potrivit raportului Broker.
"Avand in vedere faptul ca profitabilitatea Petrom este data in mare parte de segmentul de explorare si productie, pretul titeiului jucand un rol determinant, ar trebui sa ne asteptam in urmatoarea perioada la o diminuare a marjelor de rentabilitate", sustine Danciu, care estimeaza o scadere a cifrei de afaceri a Petrom cu 10% in 2009.
Pretul titeiului a scazut in cateva luni de la un maxim de 150 de dolari atins in iulie, la 50 de dolari pe baril in noiembrie. Ca masura impotriva riscului deprecierii exagerate a pretului titeiului, Petrom a apelat la instrumente de acoperire a riscului pentru 40% din productia pentru 2009. Astfel, Petrom si-a asigurat pentru cantitatea mentionata un nivel minim al pretului de vanzare de 80 de dolari pe baril.
Analistii Broker sustin ca, utilizand ca baza comparativa media companiilor din sector, cotatia actiunii Petrom ar trebui sa se situeze in intervalul 0,37-0,4 lei/actiune.
Actiunile Petrom se tranzactioneaza in prezent la un pret de 0,186 lei/actiune, dupa ce au castigat ieri 5%, iar PER-ul lor (pret raportat la profitul net pe actiune) este sub 4, fata de o medie de 6,8 calculata de analistii Broker la nivel sectorial. De asemenea, marja neta a Petrom de 17,6%, este aproape dubla fata de media sectoriala de 9,3%.
In comparatie, Exxon Mobil, cea mai mare companie petroliera listata din lume, se tranzactioneaza la un PER de 7,41 si are o marja neta de 10,57%.
Bursa a inchis cea de-a doua sedinta consecutiv in urcare, in trend cu evolutiile bursiere externe, indicele compozit al pietei, BET-C inregistrand o crestere de 2,6%. Indicele BET, al celor mai lichide 10 companii din piata a urcat marti cu 2,1%, depasind pragul de 3.000 de puncte.
"Volatilitatea ridicata este prezenta si pe pietele externe, nu numai la noi. La noi reactia este mai vizibila pentru ca avem o piata mica, cu putine companii, dar toate pietele, fie cea locala, cele europene sau cea americana, sunt dominate de incertitudine asupra viitorului si de nehotararea investitorilor de intrare la cumparare", a declarat Leonard Visan, directorul general al societatii de administrare a investitiilor Investica.
SIF-urile au fost si de aceasta data printre cele mai tranzactionate titluri din piata, consemnand printre cele mai mari cresteri din sedinta de ieri. Cea mai mare apreciere a fost inregistrata de titlurile SIF Moldova (SIF2), de 8,5%, urmate de cresterile SIF Banat-Crisana (8%), SIF Transilvania (6%) si SIF Oltenia (5,8%). Cea mai redusa apreciere din sedinta de ieri din randul societatilor de investitii a fost consemnata de titlurile SIF Muntenia (SIF4), care au urcat cu doar 3,9%, pana la pretul de tranzactionare de 0,67 lei/actiune.
Indicele BET-FI, care reda evolutia societatilor financiare, a consemnat astfel un avans de 6,13%, iar in ultimele doua zile a castigat aproape 10%. La inceputul lunii noiembrie, SIF-urile au castigat 46% in sase sedinte, dupa care au cazut din nou. "Este extrem de dificil sa mai faci aprecieri despre ceea ce se mai poate intampla, pentru ca orice este posibil. Majoritatea vestilor despre Romania sunt negative iar treptat vedem cum stirile se coroboreaza cu realitatea: avem disponibilazi, avem sistari ale productiei, avem scaderi de consum, de ce nu poate fi posibila si o recesiune. Nu se stie nimic despre ce va fi cu siguranta si din aceasta cauza investitorii prefera sa tina banii", a adaugat Visan.
In sectorul energetic, companiile petroliere au continuat sa se aprecieze si in sedinta de ieri, titlurile Petrom (SNP) urcand cu 6,2% peste nivelul de referinta, atingand un pret de tranzactionare de 0,188 lei/actiune. Actiunile Rompetrol Rafinare au inregistrat o apreciere ceva mai temperata, de 2,2%, pana la nivelul de 0,019 lei/actiune.
Companiile de utilitati Transelectrica (TEL) si Transgaz (TGN) au urcat cu 1,6% si respectiv cu 2,3%. Evolutiile pozitive ale companiilor energetice au urcat cotatia indicelui de profil, BET-NG cu 2,3%, pana la nivelul de 370 de puncte.
In sectorul financiar, titlurile BRD Groupe SocGen (BRD) au urcat in sedinta de ieri cu 3,8%, pana la nivelul de 8,25 lei/actiune, in timp ce actiunile Bancii Comerciale Carpatica (BCC) au stationat la nivelul de 0,199 lei/ actiune. Si de aceasta data, printre cei mai buni performeri din sedinta de ieri s-au numarat companiile din sectorul chimic, Amonil Slobozia (AMO) si Azomures Tg. Mures (AZO), care au urcat cu 7,8% si respectiv cu 14,7%.
"Pe orice sector s-ar miza acum, este de-a dreptul hazard. Urmeaza o perioada de asteptare, cu fluctuatii mari cu aspect speculativ", a incheiat Visan.
Indicii bursieri externi au inregistrat de asemenea evolutii volatile, consemnand chiar si scaderi pe parcursul sedintei de ieri, insa majoritatea au reusit sa inchida pe verde.
"Volatilitatea ridicata este prezenta si pe pietele externe, nu numai la noi. La noi reactia este mai vizibila pentru ca avem o piata mica, cu putine companii, dar toate pietele, fie cea locala, cele europene sau cea americana, sunt dominate de incertitudine asupra viitorului si de nehotararea investitorilor de intrare la cumparare", a declarat Leonard Visan, directorul general al societatii de administrare a investitiilor Investica.
SIF-urile au fost si de aceasta data printre cele mai tranzactionate titluri din piata, consemnand printre cele mai mari cresteri din sedinta de ieri. Cea mai mare apreciere a fost inregistrata de titlurile SIF Moldova (SIF2), de 8,5%, urmate de cresterile SIF Banat-Crisana (8%), SIF Transilvania (6%) si SIF Oltenia (5,8%). Cea mai redusa apreciere din sedinta de ieri din randul societatilor de investitii a fost consemnata de titlurile SIF Muntenia (SIF4), care au urcat cu doar 3,9%, pana la pretul de tranzactionare de 0,67 lei/actiune.
Indicele BET-FI, care reda evolutia societatilor financiare, a consemnat astfel un avans de 6,13%, iar in ultimele doua zile a castigat aproape 10%. La inceputul lunii noiembrie, SIF-urile au castigat 46% in sase sedinte, dupa care au cazut din nou. "Este extrem de dificil sa mai faci aprecieri despre ceea ce se mai poate intampla, pentru ca orice este posibil. Majoritatea vestilor despre Romania sunt negative iar treptat vedem cum stirile se coroboreaza cu realitatea: avem disponibilazi, avem sistari ale productiei, avem scaderi de consum, de ce nu poate fi posibila si o recesiune. Nu se stie nimic despre ce va fi cu siguranta si din aceasta cauza investitorii prefera sa tina banii", a adaugat Visan.
In sectorul energetic, companiile petroliere au continuat sa se aprecieze si in sedinta de ieri, titlurile Petrom (SNP) urcand cu 6,2% peste nivelul de referinta, atingand un pret de tranzactionare de 0,188 lei/actiune. Actiunile Rompetrol Rafinare au inregistrat o apreciere ceva mai temperata, de 2,2%, pana la nivelul de 0,019 lei/actiune.
Companiile de utilitati Transelectrica (TEL) si Transgaz (TGN) au urcat cu 1,6% si respectiv cu 2,3%. Evolutiile pozitive ale companiilor energetice au urcat cotatia indicelui de profil, BET-NG cu 2,3%, pana la nivelul de 370 de puncte.
In sectorul financiar, titlurile BRD Groupe SocGen (BRD) au urcat in sedinta de ieri cu 3,8%, pana la nivelul de 8,25 lei/actiune, in timp ce actiunile Bancii Comerciale Carpatica (BCC) au stationat la nivelul de 0,199 lei/ actiune. Si de aceasta data, printre cei mai buni performeri din sedinta de ieri s-au numarat companiile din sectorul chimic, Amonil Slobozia (AMO) si Azomures Tg. Mures (AZO), care au urcat cu 7,8% si respectiv cu 14,7%.
"Pe orice sector s-ar miza acum, este de-a dreptul hazard. Urmeaza o perioada de asteptare, cu fluctuatii mari cu aspect speculativ", a incheiat Visan.
Indicii bursieri externi au inregistrat de asemenea evolutii volatile, consemnand chiar si scaderi pe parcursul sedintei de ieri, insa majoritatea au reusit sa inchida pe verde.
Presedintele SIF Transilvania spune ca strategiile de investitii de acum trei ani nu mai functioneaza pe timp de criza si ca trebuie regandite pentru a asigura lichiditati cu care se poate profita de scaderea preturilor activelor.
"In contextul actualei crize financiare, trebuie sa revedem complet strategiile pentru anul viitor, pentru ca acestea nu se vor mai inscrie in cursul normal al ultimilor doi sau trei ani. Trebuie sa ne asiguram ca avem resurse financiare suficiente astfel incat sa facem mai multe plasamente decat iesiri din afaceri. Este un moment nefavorabil sa vindem din activele pe care le detinem in prezent", a declarat pentru Ziarul Financiar Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania (SIF 3).
Nu doar strategiile de investitii au fost reconfigurate sub impactul crizei financiare, ci si tranzactiile si profitabilitatea acestora.
"Criza financiara ingreuneaza derularea tranzactiilor si afecteaza profitabilitatea acestora. Anul acesta am pierdut cateva afaceri de mare anvergura, de aproape 60 mil. euro, care erau gata perfectate dar care nu au mai putut fi finalizate pentru ca partenerii nostri nu au mai avut resursele necesare", a spus Fercala.
SIF Transilvania este unul dintre cei mai activi investitori de pe piata locala de capital, detinand participatii la aproape 300 de companii. Aproape jumatate din companiile portofoliului SIF sunt societati de tip inchis, in timp ce numarul celor tranzactionate pe Bursa se ridica la 21, iar cele listate pe piata RASDAQ sunt in numar de 114. Expunerile cele mai ridicate sunt detinute pe companiile active in turism si sectoarele bancar si de asigurari. SIF Transilvania detine pachetul majoritar de actiuni la 60 de companii, din totalul de 289 de companii cat detine in portofoliu.
"Pana la aceasta data, nu avem niciun fel de probleme la companiile din portofoliu la care detinem pachetul majoritar. Nu avem inca notificari de renuntari la contracte, dar nu este exclus sa se intample acest lucru. Ma gandesc acum la companiile care au volum mare de export", a explicat Fercala.
In ciuda crizei financiare, SIF Transilvania va continua sa investeasca in companiile din portofoliu, in directia cresterii eficientei si a perfomantelor. Pentru 2009, societatea are in plan investitii in statiunile Turism Felix, Tusnad, Buzias, THR Marea Neagra.
"In ultimul timp, se poate observa la SIF Transilvania o noua strategie, cea a unei companii de grup. In acest sens incercam sa crestem numarul de companii la care suntem actionari majoritari. Anul viitor vom incerca sa devenim actionari majoritari la inca trei sau patru companii", a anuntat Fercala. Planurile SIF Transilvania pentru anul viitor au in vedere infiintarea de noi companii legate de domeniul protectiei mediului. De asemenea, SIF Transilvania va incerca sa "recreeze" statiunea balneoclimaterica Oglinzi din Targu Neamt, o statiune infiintata prin decret regal in 1905, si distrusa dupa al doilea razboi mondial.
"Vom incepe proiectul anul viitor, si probabil ca investitia in aceasta statiune va depasi 15 milioane de euro", a continuat el.
Investitiile si consolidarea companiilor din portofoliu nu vor exclude insa investitiile pe piata de capital. Scaderea fara precedent a preturilor companiilor care se tranzactioneaza pe piata de capital este o oportunitate tentanta de investitii.
"Vom consolida aceste companii anul viitor, dar asta nu inseamna ca nu vom incerca sa facem speculatii pe piata de capital. Le facem si acum, dar mai cu prudenta, avand in vedere tentatia pe care o genereaza nivelul scazut al pretului activelor care se tranzactioneaza", a argumentat Fercala.
Evolutia titlurilor SIF Transilvania de anul acesta a stat de asemenea sub semnul corectiilor, afisand o depreciere de peste 80%. Retragerea investitorilor straini de pe piata locala, lipsa de resurse si educatie financiara a investitorilor autohtoni de a face fata panicii generalizate, sunt in opinia lui Fercala principalele cauze ale deprecierii agresive suferite de actiunile SIF Transilvania.
"O alta cauza este evolutia pretului actiunilor gratuite. Cand s-a dat drumul la tranzactionarea actiunilor gratuite, multi au inteles ca daca sunt actiuni capatate in mod gratuit, inseamna ca le pot vinde la orice pret. Investitorii nu le-au cumulat cu actiunile detinute anterior si nu au facut o evaluare a pretului titlurilor gratuite in functie de cele existente in piata, si nici daca este eficient sa vinzi sau nu", a explicat el.
Actiunile din majorarea de anul trecut, in valoare de 200 de milioane de euro (540 de milioane de actiuni), au intrat la tranzactionare la inceputul lunii iulie. Astfel, actionarii care au participat la majorarea de capital social derulata de SIF Transilvania si-au putut vinde titlurile blocate din cauza procesului cu societatea Cocor.
Conducerea SIF3, alaturi de managerii celorlalte SIF-uri, au incercat sa tempereze scaderile suferite de actiunile SIF prin achizitii in nume propriu. Astfel, Fercala si Floriean Firu, directorul general adjunct al SIF3, au cumparat pachete semnificative de actiuni din piata.
"Nici gesturile de achizitie ale managerilor de SIF-uri, nici cele ale SIF-urilor ca investitori institutionali pe piata, nu au influentat piata de capital si nici nu i-au stimulat pe altii sa faca acelasi lucru", a constatat Fercala.
Presedintele SIF3 estimeaza ca societatea va incheia anul 2008 cu rezultatele financiare mai mari cu 20% fata de cele bugetate. La inceputul anului, SIF3 estima un profit net de 14,7 mil. euro, si venituri de aproape 90 de mil.euro
Anul 2009 va fi foarte dificil pentru SIF 3 din doua perspective. Pe de o parte, evolutia rezultatelor financiare ale SIF 3 de anul viitor va fi reflectata de profiturile pe care companiile din portofoliu le-au inregistrat anul acesta.
"Pe de alta parte, va fi foarte dificil sa estimam profitabilitatea operatiunilor pentru anul viitor si nivelurile de profit. Sper sa se clarifice o serie de tendinte pana cand va trebui sa supunem atentiei actionarilor bugetul de venituri si cheltuieli pentru 2009. Dar probabil ca nu vom propune actionarilor nostri un buget inferior fata de anul precedent", a conchis Fercala.
"In contextul actualei crize financiare, trebuie sa revedem complet strategiile pentru anul viitor, pentru ca acestea nu se vor mai inscrie in cursul normal al ultimilor doi sau trei ani. Trebuie sa ne asiguram ca avem resurse financiare suficiente astfel incat sa facem mai multe plasamente decat iesiri din afaceri. Este un moment nefavorabil sa vindem din activele pe care le detinem in prezent", a declarat pentru Ziarul Financiar Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania (SIF 3).
Nu doar strategiile de investitii au fost reconfigurate sub impactul crizei financiare, ci si tranzactiile si profitabilitatea acestora.
"Criza financiara ingreuneaza derularea tranzactiilor si afecteaza profitabilitatea acestora. Anul acesta am pierdut cateva afaceri de mare anvergura, de aproape 60 mil. euro, care erau gata perfectate dar care nu au mai putut fi finalizate pentru ca partenerii nostri nu au mai avut resursele necesare", a spus Fercala.
SIF Transilvania este unul dintre cei mai activi investitori de pe piata locala de capital, detinand participatii la aproape 300 de companii. Aproape jumatate din companiile portofoliului SIF sunt societati de tip inchis, in timp ce numarul celor tranzactionate pe Bursa se ridica la 21, iar cele listate pe piata RASDAQ sunt in numar de 114. Expunerile cele mai ridicate sunt detinute pe companiile active in turism si sectoarele bancar si de asigurari. SIF Transilvania detine pachetul majoritar de actiuni la 60 de companii, din totalul de 289 de companii cat detine in portofoliu.
"Pana la aceasta data, nu avem niciun fel de probleme la companiile din portofoliu la care detinem pachetul majoritar. Nu avem inca notificari de renuntari la contracte, dar nu este exclus sa se intample acest lucru. Ma gandesc acum la companiile care au volum mare de export", a explicat Fercala.
In ciuda crizei financiare, SIF Transilvania va continua sa investeasca in companiile din portofoliu, in directia cresterii eficientei si a perfomantelor. Pentru 2009, societatea are in plan investitii in statiunile Turism Felix, Tusnad, Buzias, THR Marea Neagra.
"In ultimul timp, se poate observa la SIF Transilvania o noua strategie, cea a unei companii de grup. In acest sens incercam sa crestem numarul de companii la care suntem actionari majoritari. Anul viitor vom incerca sa devenim actionari majoritari la inca trei sau patru companii", a anuntat Fercala. Planurile SIF Transilvania pentru anul viitor au in vedere infiintarea de noi companii legate de domeniul protectiei mediului. De asemenea, SIF Transilvania va incerca sa "recreeze" statiunea balneoclimaterica Oglinzi din Targu Neamt, o statiune infiintata prin decret regal in 1905, si distrusa dupa al doilea razboi mondial.
"Vom incepe proiectul anul viitor, si probabil ca investitia in aceasta statiune va depasi 15 milioane de euro", a continuat el.
Investitiile si consolidarea companiilor din portofoliu nu vor exclude insa investitiile pe piata de capital. Scaderea fara precedent a preturilor companiilor care se tranzactioneaza pe piata de capital este o oportunitate tentanta de investitii.
"Vom consolida aceste companii anul viitor, dar asta nu inseamna ca nu vom incerca sa facem speculatii pe piata de capital. Le facem si acum, dar mai cu prudenta, avand in vedere tentatia pe care o genereaza nivelul scazut al pretului activelor care se tranzactioneaza", a argumentat Fercala.
Evolutia titlurilor SIF Transilvania de anul acesta a stat de asemenea sub semnul corectiilor, afisand o depreciere de peste 80%. Retragerea investitorilor straini de pe piata locala, lipsa de resurse si educatie financiara a investitorilor autohtoni de a face fata panicii generalizate, sunt in opinia lui Fercala principalele cauze ale deprecierii agresive suferite de actiunile SIF Transilvania.
"O alta cauza este evolutia pretului actiunilor gratuite. Cand s-a dat drumul la tranzactionarea actiunilor gratuite, multi au inteles ca daca sunt actiuni capatate in mod gratuit, inseamna ca le pot vinde la orice pret. Investitorii nu le-au cumulat cu actiunile detinute anterior si nu au facut o evaluare a pretului titlurilor gratuite in functie de cele existente in piata, si nici daca este eficient sa vinzi sau nu", a explicat el.
Actiunile din majorarea de anul trecut, in valoare de 200 de milioane de euro (540 de milioane de actiuni), au intrat la tranzactionare la inceputul lunii iulie. Astfel, actionarii care au participat la majorarea de capital social derulata de SIF Transilvania si-au putut vinde titlurile blocate din cauza procesului cu societatea Cocor.
Conducerea SIF3, alaturi de managerii celorlalte SIF-uri, au incercat sa tempereze scaderile suferite de actiunile SIF prin achizitii in nume propriu. Astfel, Fercala si Floriean Firu, directorul general adjunct al SIF3, au cumparat pachete semnificative de actiuni din piata.
"Nici gesturile de achizitie ale managerilor de SIF-uri, nici cele ale SIF-urilor ca investitori institutionali pe piata, nu au influentat piata de capital si nici nu i-au stimulat pe altii sa faca acelasi lucru", a constatat Fercala.
Presedintele SIF3 estimeaza ca societatea va incheia anul 2008 cu rezultatele financiare mai mari cu 20% fata de cele bugetate. La inceputul anului, SIF3 estima un profit net de 14,7 mil. euro, si venituri de aproape 90 de mil.euro
Anul 2009 va fi foarte dificil pentru SIF 3 din doua perspective. Pe de o parte, evolutia rezultatelor financiare ale SIF 3 de anul viitor va fi reflectata de profiturile pe care companiile din portofoliu le-au inregistrat anul acesta.
"Pe de alta parte, va fi foarte dificil sa estimam profitabilitatea operatiunilor pentru anul viitor si nivelurile de profit. Sper sa se clarifice o serie de tendinte pana cand va trebui sa supunem atentiei actionarilor bugetul de venituri si cheltuieli pentru 2009. Dar probabil ca nu vom propune actionarilor nostri un buget inferior fata de anul precedent", a conchis Fercala.
Fondurile mutuale din Europa au inregistrat in trimestrul al treilea cele mai mari iesiri nete din istorie, de 92 mld. euro, in contextul acutizarii lipsei de incredere a investitorilor si a volatilitatii de pe pietele financiare, arata raportul trimestrial emis de Asociatia Europeana a Administratorilor de Fonduri (EFAMA).
Este pentru prima data in istorie cand fondurile deschise de investitii din Europa raporteaza intr-un singur trimestru iesiri nete de 92 mld. euro. Retragerile nete au accelarat pe fondul cresterii panicii in randul investitorilor care au cautat sa se adaposteasca de volatilitatea fara precedent de pe pietele de obligatiuni si de credit, dar si de avalansa de stiri negative privind impactul crizei financiare asupra economiei reale, scrie EFAMA in raportul trimestrial.
Aproape toate categoriile de fonduri deschise de investitii - de obligatiuni, de actiuni si diversificate - au pierdut din active, mai putin fondurile monetare care au incheiat trimestrul al treilea cu intrari nete. Retragerile facute de investitori in trimestrul al treilea reprezinta 1,9% din activele tuturor fondurilor, si 2,5% din activele fondurilor de actiuni, respectiv 3,8% din activele fondurilor de obligatiuni.
In trimestru al treilea, cele mai consistente iesiri nete au fost raportate de fondurile mutuale domiciliate in Luxembourg (23,5 mld. euro), cele din Franta (20,8 mld. euro), si fondurile din Spania (12,8 mld. euro).
Singurele industrii europene care au incheiat trimestrul al treilea cu intrari nete sunt cele din Romania (30 mil. euro), Liechtenstein (326 mil. euro) si Elvetia (1,8 mld. euro).
In primele noua luni ale anului, volumul iesirilor nete raportate de fondurile mutuale din Europa se ridica la 193 mld. euro, in comparatie cu anii 2007 si 2006 care au fost incheiati cu intrari nete de 47 mld. euro, respectiv de 348 mld. euro. Cu un volum total al iesirilor nete de 134 mld. euro in primele noua luni ale anului, fondurile de actiuni au fost cele mai lovite de criza financiara, urmate de fondurile de obligatiuni si cele diversificate cu iesiri nete de 105 mld. euro, respectiv 16 mld. euro. Fondurile monetare au atras un volum net de 72 mld. euro in primele noua luni ale anului.
Activele nete totale al fondurilor mutuale din Europa au scazut cu 6,4% in trimestrul al treilea pana la 5.181 mld. euro. Peste 77% din deprecierea suferita a fost cauzata de scaderea activelor fondurilor de actiuni. Raportat la finalul anului trecut, deprecierea activelor se ridica la 15,9%.
Este pentru prima data in istorie cand fondurile deschise de investitii din Europa raporteaza intr-un singur trimestru iesiri nete de 92 mld. euro. Retragerile nete au accelarat pe fondul cresterii panicii in randul investitorilor care au cautat sa se adaposteasca de volatilitatea fara precedent de pe pietele de obligatiuni si de credit, dar si de avalansa de stiri negative privind impactul crizei financiare asupra economiei reale, scrie EFAMA in raportul trimestrial.
Aproape toate categoriile de fonduri deschise de investitii - de obligatiuni, de actiuni si diversificate - au pierdut din active, mai putin fondurile monetare care au incheiat trimestrul al treilea cu intrari nete. Retragerile facute de investitori in trimestrul al treilea reprezinta 1,9% din activele tuturor fondurilor, si 2,5% din activele fondurilor de actiuni, respectiv 3,8% din activele fondurilor de obligatiuni.
In trimestru al treilea, cele mai consistente iesiri nete au fost raportate de fondurile mutuale domiciliate in Luxembourg (23,5 mld. euro), cele din Franta (20,8 mld. euro), si fondurile din Spania (12,8 mld. euro).
Singurele industrii europene care au incheiat trimestrul al treilea cu intrari nete sunt cele din Romania (30 mil. euro), Liechtenstein (326 mil. euro) si Elvetia (1,8 mld. euro).
In primele noua luni ale anului, volumul iesirilor nete raportate de fondurile mutuale din Europa se ridica la 193 mld. euro, in comparatie cu anii 2007 si 2006 care au fost incheiati cu intrari nete de 47 mld. euro, respectiv de 348 mld. euro. Cu un volum total al iesirilor nete de 134 mld. euro in primele noua luni ale anului, fondurile de actiuni au fost cele mai lovite de criza financiara, urmate de fondurile de obligatiuni si cele diversificate cu iesiri nete de 105 mld. euro, respectiv 16 mld. euro. Fondurile monetare au atras un volum net de 72 mld. euro in primele noua luni ale anului.
Activele nete totale al fondurilor mutuale din Europa au scazut cu 6,4% in trimestrul al treilea pana la 5.181 mld. euro. Peste 77% din deprecierea suferita a fost cauzata de scaderea activelor fondurilor de actiuni. Raportat la finalul anului trecut, deprecierea activelor se ridica la 15,9%.
Fondurile mutuale din Europa au inregistrat in trimestrul al treilea cele mai mari iesiri nete din istorie, de 92 mld. euro, in contextul acutizarii lipsei de incredere a investitorilor si a volatilitatii de pe pietele financiare, arata raportul trimestrial emis de Asociatia Europeana a Administratorilor de Fonduri (EFAMA).
Este pentru prima data in istorie cand fondurile deschise de investitii din Europa raporteaza intr-un singur trimestru iesiri nete de 92 mld. euro. Retragerile nete au accelarat pe fondul cresterii panicii in randul investitorilor care au cautat sa se adaposteasca de volatilitatea fara precedent de pe pietele de obligatiuni si de credit, dar si de avalansa de stiri negative privind impactul crizei financiare asupra economiei reale, scrie EFAMA in raportul trimestrial.
Aproape toate categoriile de fonduri deschise de investitii - de obligatiuni, de actiuni si diversificate - au pierdut din active, mai putin fondurile monetare care au incheiat trimestrul al treilea cu intrari nete. Retragerile facute de investitori in trimestrul al treilea reprezinta 1,9% din activele tuturor fondurilor, si 2,5% din activele fondurilor de actiuni, respectiv 3,8% din activele fondurilor de obligatiuni.
In trimestru al treilea, cele mai consistente iesiri nete au fost raportate de fondurile mutuale domiciliate in Luxembourg (23,5 mld. euro), cele din Franta (20,8 mld. euro), si fondurile din Spania (12,8 mld. euro).
Singurele industrii europene care au incheiat trimestrul al treilea cu intrari nete sunt cele din Romania (30 mil. euro), Liechtenstein (326 mil. euro) si Elvetia (1,8 mld. euro).
In primele noua luni ale anului, volumul iesirilor nete raportate de fondurile mutuale din Europa se ridica la 193 mld. euro, in comparatie cu anii 2007 si 2006 care au fost incheiati cu intrari nete de 47 mld. euro, respectiv de 348 mld. euro. Cu un volum total al iesirilor nete de 134 mld. euro in primele noua luni ale anului, fondurile de actiuni au fost cele mai lovite de criza financiara, urmate de fondurile de obligatiuni si cele diversificate cu iesiri nete de 105 mld. euro, respectiv 16 mld. euro. Fondurile monetare au atras un volum net de 72 mld. euro in primele noua luni ale anului.
Activele nete totale al fondurilor mutuale din Europa au scazut cu 6,4% in trimestrul al treilea pana la 5.181 mld. euro. Peste 77% din deprecierea suferita a fost cauzata de scaderea activelor fondurilor de actiuni. Raportat la finalul anului trecut, deprecierea activelor se ridica la 15,9%.
Este pentru prima data in istorie cand fondurile deschise de investitii din Europa raporteaza intr-un singur trimestru iesiri nete de 92 mld. euro. Retragerile nete au accelarat pe fondul cresterii panicii in randul investitorilor care au cautat sa se adaposteasca de volatilitatea fara precedent de pe pietele de obligatiuni si de credit, dar si de avalansa de stiri negative privind impactul crizei financiare asupra economiei reale, scrie EFAMA in raportul trimestrial.
Aproape toate categoriile de fonduri deschise de investitii - de obligatiuni, de actiuni si diversificate - au pierdut din active, mai putin fondurile monetare care au incheiat trimestrul al treilea cu intrari nete. Retragerile facute de investitori in trimestrul al treilea reprezinta 1,9% din activele tuturor fondurilor, si 2,5% din activele fondurilor de actiuni, respectiv 3,8% din activele fondurilor de obligatiuni.
In trimestru al treilea, cele mai consistente iesiri nete au fost raportate de fondurile mutuale domiciliate in Luxembourg (23,5 mld. euro), cele din Franta (20,8 mld. euro), si fondurile din Spania (12,8 mld. euro).
Singurele industrii europene care au incheiat trimestrul al treilea cu intrari nete sunt cele din Romania (30 mil. euro), Liechtenstein (326 mil. euro) si Elvetia (1,8 mld. euro).
In primele noua luni ale anului, volumul iesirilor nete raportate de fondurile mutuale din Europa se ridica la 193 mld. euro, in comparatie cu anii 2007 si 2006 care au fost incheiati cu intrari nete de 47 mld. euro, respectiv de 348 mld. euro. Cu un volum total al iesirilor nete de 134 mld. euro in primele noua luni ale anului, fondurile de actiuni au fost cele mai lovite de criza financiara, urmate de fondurile de obligatiuni si cele diversificate cu iesiri nete de 105 mld. euro, respectiv 16 mld. euro. Fondurile monetare au atras un volum net de 72 mld. euro in primele noua luni ale anului.
Activele nete totale al fondurilor mutuale din Europa au scazut cu 6,4% in trimestrul al treilea pana la 5.181 mld. euro. Peste 77% din deprecierea suferita a fost cauzata de scaderea activelor fondurilor de actiuni. Raportat la finalul anului trecut, deprecierea activelor se ridica la 15,9%.
Compania aeronautica Alenia Aeronautica, membra a grupului italian Finmeccanica, estimeaza ca va fi necesara suplimentarea cu 300 a numarului de specialisti din cadrul Aerostar Bacau (ARS) sau crearea a 250 noi locuri de munca la Avioane Craiova (AVIO), in cazul in care consortiul din care face parte va fi ales pentru livrarea a 48 de avioane Eurofighter Typhoon catre Ministerul Apararii Nationale (MApN). Valoarea contractului este estimata la 4,5 mld. euro.
Consortiul Eurofighter ofera Romaniei un offset de participare industriala, in valoare de aproximativ 80% din contract, restul urmand a fi asigurat in mod direct de catre firmele afiliate companiei italiene.
Primele avioane Eurofighter ar putea fi livrate in 2010, an in care reprezentantii Alenia estimeaza ca statul roman s-ar putea decide in vederea castigatorului licitatiei.
Italienii au semnat deja un acord cu Aerostar Bacau privind o posibila colaborare viitoare in cazul in care Romania alege avioanele Eurofighter si totodata se afla in competitie pentru privatizarea Avioane Craiova.
"Aerostar are capabilitati foarte bune si poate fi folosita cel putin pentru mentenanta flotei. Avioane Craiova este mai putin apta in acest moment dar odata cu finalizarea privatizarii credem ca putem sa imbunatatim mult situatia, astfel ca poate reprezenta o alta solutie", spune Pierluigi Parolin, directorul comercial-compensare al companiei Alenia.
Potrivit lui, cele doua companii romanesti din domeniul aeronautic reprezinta posibilele locatii unde Alenia si-ar putea amplasa linia de asamblare pentru echiparea avioanelor Eurofighter cu sisteme de armament si munitie, Aerostar reprezentand in acest moment o solutie mai eficienta si mai putin costisitoare.
"Cu Avioane Craiova avem un plan de afaceri din care programul Eurofighter reprezinta circa 3%. Termenul de privatizare a fost prelungit pentru a avea timpul necesar evaluarii companiei", a precizat Pierluigi Parolin.
Consortiul Eurofighter ofera Romaniei un offset de participare industriala, in valoare de aproximativ 80% din contract, restul urmand a fi asigurat in mod direct de catre firmele afiliate companiei italiene.
Primele avioane Eurofighter ar putea fi livrate in 2010, an in care reprezentantii Alenia estimeaza ca statul roman s-ar putea decide in vederea castigatorului licitatiei.
Italienii au semnat deja un acord cu Aerostar Bacau privind o posibila colaborare viitoare in cazul in care Romania alege avioanele Eurofighter si totodata se afla in competitie pentru privatizarea Avioane Craiova.
"Aerostar are capabilitati foarte bune si poate fi folosita cel putin pentru mentenanta flotei. Avioane Craiova este mai putin apta in acest moment dar odata cu finalizarea privatizarii credem ca putem sa imbunatatim mult situatia, astfel ca poate reprezenta o alta solutie", spune Pierluigi Parolin, directorul comercial-compensare al companiei Alenia.
Potrivit lui, cele doua companii romanesti din domeniul aeronautic reprezinta posibilele locatii unde Alenia si-ar putea amplasa linia de asamblare pentru echiparea avioanelor Eurofighter cu sisteme de armament si munitie, Aerostar reprezentand in acest moment o solutie mai eficienta si mai putin costisitoare.
"Cu Avioane Craiova avem un plan de afaceri din care programul Eurofighter reprezinta circa 3%. Termenul de privatizare a fost prelungit pentru a avea timpul necesar evaluarii companiei", a precizat Pierluigi Parolin.
Limitarea salariilor din institutiile publice la nivelul celor ale secretarilor de stat din Guvernul Romaniei nu se aplica conducerii si angajatilor din cadrul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, institutia care supravegheaza piata de capital, afirma reprezentantii acesteia.
Salariile din institutiile publice, de ordinul a zeci de mii de euro, mai mari decat ale primului-ministru sau ale presedintelui Romaniei, au fost intens dezbatute in urma cu o luna, iar primul-ministru a emis o decizie prin care limiteaza salariile din "institutiile publice finantate integral din venituri proprii".
Conform deciziei primului-ministru, "salariile de baza ale personalului din conducerea institutiilor publice finantate integral din venituri proprii se stabileste (...) pentru functia de presedinte (...) la nivelul indemnizatiei prevazute de lege pentru functia de secretar de stat, pentru functia de vicepresedinte la nivelul indemnizatiei prevazute de legislatie pentru functia de subsecretar de stat."
Reprezentantii CNVM sustin insa ca, desi se finanteaza din venituri proprii, institutia de supraveghere este autonoma, iar salariile sunt stabilite prin regulament propriu si ca acestea tin seama de salariile practicate pe piata financiara. Acestia au mai spus, pe de alta parte ca nivelul salariilor trebuie stabilit conform legislatiei in vigoare de catre "institutia imputernicita sa angajeze si sa numeasca aceste persoane (comisarii - n. red.)", institutie care in cazul CNVM este Parlamentul Romaniei.
Salariile comisarilor au ajuns anul trecut si la 10.000 de euro pe luna, cu 50% mai mult decat cu un an inainte. Salariul mediu in cadrul insitutiei, care ia in calcul inclusiv salariile soferilor si personalului administrativ se ridica anul trecut la 2.400 de euro, in timp ce un senator incaseaza un salariu de circa 1.500 de euro. In sistemul bancar, salariul mediu este de 800 de euro.
Brokerii si investitorii s-au plans in mai multe randuri de costurile ridicate de pe piata de capital, generate inclusiv de taxele si comisioanele incasate de CNVM, si care se reflecta in costurile de functionare a pietei. CNVM se finanteaza integral din taxele si comisioanele incasate de pe piata de capital, care sunt in ultima instanta suportate de investitori.
CNVM a renuntat totusi pe o perioada limitata, pana la finalul anului, la comisionul de 0,08% din valoarea tranzactiilor, ca masura de sprijinire a pietei pe fondul crizei financiare.
Salariile din institutiile publice, de ordinul a zeci de mii de euro, mai mari decat ale primului-ministru sau ale presedintelui Romaniei, au fost intens dezbatute in urma cu o luna, iar primul-ministru a emis o decizie prin care limiteaza salariile din "institutiile publice finantate integral din venituri proprii".
Conform deciziei primului-ministru, "salariile de baza ale personalului din conducerea institutiilor publice finantate integral din venituri proprii se stabileste (...) pentru functia de presedinte (...) la nivelul indemnizatiei prevazute de lege pentru functia de secretar de stat, pentru functia de vicepresedinte la nivelul indemnizatiei prevazute de legislatie pentru functia de subsecretar de stat."
Reprezentantii CNVM sustin insa ca, desi se finanteaza din venituri proprii, institutia de supraveghere este autonoma, iar salariile sunt stabilite prin regulament propriu si ca acestea tin seama de salariile practicate pe piata financiara. Acestia au mai spus, pe de alta parte ca nivelul salariilor trebuie stabilit conform legislatiei in vigoare de catre "institutia imputernicita sa angajeze si sa numeasca aceste persoane (comisarii - n. red.)", institutie care in cazul CNVM este Parlamentul Romaniei.
Salariile comisarilor au ajuns anul trecut si la 10.000 de euro pe luna, cu 50% mai mult decat cu un an inainte. Salariul mediu in cadrul insitutiei, care ia in calcul inclusiv salariile soferilor si personalului administrativ se ridica anul trecut la 2.400 de euro, in timp ce un senator incaseaza un salariu de circa 1.500 de euro. In sistemul bancar, salariul mediu este de 800 de euro.
Brokerii si investitorii s-au plans in mai multe randuri de costurile ridicate de pe piata de capital, generate inclusiv de taxele si comisioanele incasate de CNVM, si care se reflecta in costurile de functionare a pietei. CNVM se finanteaza integral din taxele si comisioanele incasate de pe piata de capital, care sunt in ultima instanta suportate de investitori.
CNVM a renuntat totusi pe o perioada limitata, pana la finalul anului, la comisionul de 0,08% din valoarea tranzactiilor, ca masura de sprijinire a pietei pe fondul crizei financiare.
SIF Transilvania si-a lichidat participatia de 40,5% pe care o detinea la Comcereal Constanta (CCRL), vanzand actiunile in cadrul ofertei de preluare obligatorii derulata de firma Ameropa Holding, suma incasata de societatea de investitii financiare din aceasta tranzactie ridicandu-se la 36,8 mil. lei (9,7 mil. euro). Actionarii Ameropa nu sunt cunoscuti.
Oferta a fost intermediata de Banca Comerciala Romana, pretul oferit fiind de 38,5 lei/actiune.
Ieri a fost ultima zi in care actionarii Comcereal Constanta puteau sa-si vanda actiunile in oferta, dupa incheierea acesteia Ameropa Holding ajungand sa controleze aproape 88% din actiunile companiei autohtone de comert cu cereale, fata de 38,8% cat detinea anterior ofertei.
Firma elvetiana a platit in total 44,6 mil. lei (11,8 mil. euro) pentru un pachet de 49% din titlurile Comcereal cedate in oferta de preluare.
Ameropa Holding era obligata de lege sa cumpere 1,4 mil. actiuni pe care nu le controla, respectiv 61,2% din capitalul Comcereal, dupa ce a ajuns la o detinere de control in companie, de peste 33,3% din actiuni.
Firma din Elvetia a intrat in actionariatul Comcereal in luna mai a acestui an, cand a cumparat 24,5% din actiuni de la Bank Austria Creditanstalt, pentru 21,4 mil. lei (5,8 mil. euro).
Comcereal are un capital social de 5,9 mil. lei, divizat in 2,3 mil. actiuni cu o valoare nominala de 2,5 lei. Titlurile firmei sunt listate pe piata RASDAQ a Bursei de Valori Bucuresti. Potrivit celor mai recente raportari, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) mai detine 3,61% din actiunile Comcereal.
Compania a avut in primul semestru un profit de 4,7 mil. lei, de aproape noua ori mai mare decat in perioada similara a anului trecut, de 545.800 lei. Cifra de afaceri a scazut insa in primele sase luni cu 8,4%, de la 43,7 mil. lei la 40 mil. lei.
Cea mai recenta tranzactie cu actiunile firmei a fost realizata in sedinta bursiera de luni, cand pretul a scazut cu 1,57%, la 37,7 lei. La aceasta cotatie, capitalizarea Comcereal este de 23,3 mil. euro.
Oferta a fost intermediata de Banca Comerciala Romana, pretul oferit fiind de 38,5 lei/actiune.
Ieri a fost ultima zi in care actionarii Comcereal Constanta puteau sa-si vanda actiunile in oferta, dupa incheierea acesteia Ameropa Holding ajungand sa controleze aproape 88% din actiunile companiei autohtone de comert cu cereale, fata de 38,8% cat detinea anterior ofertei.
Firma elvetiana a platit in total 44,6 mil. lei (11,8 mil. euro) pentru un pachet de 49% din titlurile Comcereal cedate in oferta de preluare.
Ameropa Holding era obligata de lege sa cumpere 1,4 mil. actiuni pe care nu le controla, respectiv 61,2% din capitalul Comcereal, dupa ce a ajuns la o detinere de control in companie, de peste 33,3% din actiuni.
Firma din Elvetia a intrat in actionariatul Comcereal in luna mai a acestui an, cand a cumparat 24,5% din actiuni de la Bank Austria Creditanstalt, pentru 21,4 mil. lei (5,8 mil. euro).
Comcereal are un capital social de 5,9 mil. lei, divizat in 2,3 mil. actiuni cu o valoare nominala de 2,5 lei. Titlurile firmei sunt listate pe piata RASDAQ a Bursei de Valori Bucuresti. Potrivit celor mai recente raportari, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) mai detine 3,61% din actiunile Comcereal.
Compania a avut in primul semestru un profit de 4,7 mil. lei, de aproape noua ori mai mare decat in perioada similara a anului trecut, de 545.800 lei. Cifra de afaceri a scazut insa in primele sase luni cu 8,4%, de la 43,7 mil. lei la 40 mil. lei.
Cea mai recenta tranzactie cu actiunile firmei a fost realizata in sedinta bursiera de luni, cand pretul a scazut cu 1,57%, la 37,7 lei. La aceasta cotatie, capitalizarea Comcereal este de 23,3 mil. euro.
Principala virtute a guvernului Nastase, care a si dus la succese in 2001 si 2002, a fost de ordin metodic: a stiut sa-si axeze activitatea pe directia exigentelor Comisiei UE de la Bruxelles, chiar daca prea lent si timid, totodata si-a stabilit un set de prioritati care planau asu
Invitatia de aderare la NATO si o imagine mai buna a Romaniei in exterior ar putea aduce mai multi turisti straini, fie pentru business, fie pentru leisure (turism de placere), afirma analistii, asa incat in 2003 tendinta de crestere a acestei industrii va continua.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
