Presedintele Comisiei de ancheta privind Ministerul Economiei si Comertului (MEC), deputatul PSD Iulian Iancu, a declarat, ieri, dupa audierea reprezentantilor companiilor Grivco si Green Energy, ca, din datele prezentate, reiese ca acestea au incheiat contracte directe cu societatile producatoare avand ca actionar unic statul, transmite Mediafax. Conform lui Iancu, a mai reiesit ca acestea au vandut energie
la Electrica, companie detinuta 100% de statul roman. Adica au cumparat ieftin de la stat si au vandut mai scump, tot la stat.
De remarcat, in compania Green Energy este implicat fiul primarului din Piatra Neamt, Gheorghe Stefan, penelist simpatizant PLD, iar la Grivco - fiicele liderului PC, Dan Voiculescu.
"Am continuat audierile, de data aceasta cu furnizorii de energie, avand ca prim-audiati Green Energy si Grivco. Din datele prezentate pana acum de reprezentantii celor doua societati, reiese ca, intr-adevar, s-au incheiat contracte directe cu societatile producatoare avand ca actionar unic statul, precum si ca s-a vandut energie la Electrica", a afirmat Iancu. El a aratat ca, in ceea ce priveste Green Energy, s-a putut constata ca aceasta societate ii are drept actionari pe fiul primarului din Piatra Neamt, Gheorghe Stefan, si pe fiul deputatului PNL de Neamt Dorinel Ursarescu. Green Energy a fost reprezentata la audieri de administratorul Eduard Ciucu, care a confirmat faptul ca societatea are 10 angajati. El a precizat ca societatea a obtinut licenta de furnizare de la Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) la sfarsitul lunii iulie 2005 si a semnat primul contract in noiembrie 2005. Potrivit lui Ciucu, in 2005 compania a avut o cifra de afaceri de "2-3 milioane de euro", in timp
ce in 2006 a inregistrat o cifra de afaceri de 50 de milioane de euro si un profit de 3 milioane de euro. Ciucu a aratat ca timp de doua luni a primit energie de la Energy Holding, iar de la 1 decembrie 2006 a primit de la termocentrala Turceni. Ciucu a mentionat ca energia a fost vanduta la consumatori finali si a subliniat
ca societatea nu a vandut energie la nici o firma de stat. El a subliniat, totodata, ca primarul din Neamt, Gheorghe Stefan, si deputatul Ursarescu nu au intervenit si nu au facut nici un fel de demersuri ca firma sa obtina energie.
Electrica, jucator favorizat pe piata energiei
In ceea ce priveste compania Grivco, Iulian Iancu a declarat ca s-a constat ca societatea a avut contracte pe toate formele de piata, atat pe piata contractelor bilaterale, cat si pe piata pentru ziua urmatoare, insa au fost si contracte negociate direct cu producatorii. El a exemplificat prin contractul incheiat de Grivco cu complexul energetic Rovinari. "Contractul a fost incheiat pe varf, adica numai in timpul zilei si numai in timpul saptamanii, ceea ce inseamna ca acest tip de contract este in defavoarea producatorului", a spus Iancu. Grivco a fost reprezentata de directorul general Mihai Lazar. El a spus ca actionarii principali ai societatii sunt fiicele presedintelui PC, Dan Voiculescu. Lazar a confirmat faptul ca fostul ministru al Economiei, senatorul PC Codrut Seres, a fost angajat al Grivco, din 2002 si pana cu un an inainte de a deveni ministru.
Mihai Lazar a mai precizat ca s-a intalnit cu Seres dupa ce acesta a devenit ministru, atat la minister, cat si la sediul de partid, dar a aratat ca Seres nu a facut nici un demers pentru ca Grivco sa achizitioneze energie. Totodata, Lazar a aratat ca presedintele PC, Dan Voiculescu, "nu isi permite sa intre in managementul Grivco si nu stie ce se intampla".
Lazar a mai criticat faptul ca Electrica este un "jucator favorizat" pe piata energiei.
Iulian Iancu a aratat ca, pe parcursul audierilor, s-a desprins concluzia ca interventia de la finalul anului 2006 a presedintelui ANRE si a ministrului Varujan Vosganian privind Electrica a afectat, practic, functionarea corecta a pietei de energie. "Din toate declaratiile rezulta ca acest gen de comportament determina o crestere a pretului la producator cu aproximativ 40% . Daca in decembrie 2005 s-a putut remarca o evolutie undeva intre 115-120, acum se vorbeste de preturi de la 170 lei/MWh", a spus Iancu.
omania este prima tara din UE unde firmele sint obligate sa incheie o asigurare de risc social pentru administratori si manageri.
Printr-o lege adoptata la finele anului trecut statul obliga societatile comerciale sa incheie asigurari
de raspundere civila pentru administratori si directori executivi. Este vorba despre o asigurare prin care compania se protejeaza impotriva riscurilor de frauda manageriala si management defectuos. Actul normativ transforma Romania in singura tara membra a Uniunii Europene care obliga societatile sa incheie o astfel de asigurare. Mai mult, potrivit reprezentantilor a doua companii de asigurari, in Romania, numarul politelor de acest tip incheiate este destul de mic. „In acest moment, doar citiva asiguratori subscriu polite D&O in Romania“, apreciaza Eduard Simionescu, manager in cadrul Marsh Romania. Legea in sine are si ea probleme, fiind incompleta. „Legea nu distinge niste prevederi foarte clare“, ne-a spus Miruna Suciu, partener al Musat si Asociatii. Pe de alta parte, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor considera ca piata este pregatita pentru a oferi produse
de asigurare avantajoase. „Potrivit unei analize pe care am facut-o in urma cu trei saptamini, primele zece societati de asigurari, incepind cu Allianz-Tiriac si terminind cu Asitrans, au in portofoliu cel putin un produs
de asigurare de raspundere sociala pentru manageri“, ne-a declarat Tudor Balta, vicepresedintele CSA.
Lege fara sanctiuni
Legea nu spune ce se intimpla daca nu inchei asigurarea, ne-a declarat Miruna Suciu, care vede cel putin doua lipsuri esentiale. „Legea nu distinge niste prevederi foarte clare. In primul rind ca nimeni nu stie cit va acoperi polita, iar in al doilea rind nu sint cunoscute sanctiunile in cazul in care asigurarea nu este incheiata“, apreciaza Suciu.
„Polita foarte scumpa“
Asigurarea de raspundere civila pentru manageri nu este doar un produs necunoscut, ci si unul foarte scump, spune Ioana Baniceru, directorul Departamentului asigurari raspundere civila. Potrivit directorului Allianz-Tiriac, polita are un pret ridicat din cauza faptului ca acopera o gama foarte larga de riscuri. Practica europeana arata ca aceste polite nu au prins foarte bine nici in celelalte tari din UE. „Nici macar in tarile dezvoltate companiile nu incheie in numar prea mare de astfel de asigurari. Este o asigurare scumpa pentru ca acopera o gama foarte larga de riscuri. In Europa nici nu se poate discuta despre introducerea unei obligativitati“, spune reprezentanta Allianz-Tiriac. In 2006 compania a incheiat doar 15 asigurari de raspundere sociala pentru manageri. Potrivit Ioanei Baniceru, nici in primele trei luni ale anului 2007 numarul politelor de acest tip nu a crescut prea mult.
Lafarge a patit-o
Un exemplu care ar putea fi un argument pentru introducerea de asigurari obligatorii este cazul Lafarge. In urma cu un an, managementul companiei a fost actionat in justitie de unul dintre actionarii minoritari pe motiv ca ar fi conducere defectuoasa. Actionarul minoritar a solicitat plata a zece milioane de euro, reprezentind contravaloarea unei amenzi primite de la Consiliul Concurentei. Contactati de „Cotidianul“, reprezentantii companiei nu au precizat daca au incheiat sau nu o asigurare de raspundere civila pentru manageri, spunind doar ca „se supun legilor in vigoare“. Totusi, datele companiei privind asigurarile nu includ si o astfel de polita.
Printr-o lege adoptata la finele anului trecut statul obliga societatile comerciale sa incheie asigurari
de raspundere civila pentru administratori si directori executivi. Este vorba despre o asigurare prin care compania se protejeaza impotriva riscurilor de frauda manageriala si management defectuos. Actul normativ transforma Romania in singura tara membra a Uniunii Europene care obliga societatile sa incheie o astfel de asigurare. Mai mult, potrivit reprezentantilor a doua companii de asigurari, in Romania, numarul politelor de acest tip incheiate este destul de mic. „In acest moment, doar citiva asiguratori subscriu polite D&O in Romania“, apreciaza Eduard Simionescu, manager in cadrul Marsh Romania. Legea in sine are si ea probleme, fiind incompleta. „Legea nu distinge niste prevederi foarte clare“, ne-a spus Miruna Suciu, partener al Musat si Asociatii. Pe de alta parte, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor considera ca piata este pregatita pentru a oferi produse
de asigurare avantajoase. „Potrivit unei analize pe care am facut-o in urma cu trei saptamini, primele zece societati de asigurari, incepind cu Allianz-Tiriac si terminind cu Asitrans, au in portofoliu cel putin un produs
de asigurare de raspundere sociala pentru manageri“, ne-a declarat Tudor Balta, vicepresedintele CSA.
Lege fara sanctiuni
Legea nu spune ce se intimpla daca nu inchei asigurarea, ne-a declarat Miruna Suciu, care vede cel putin doua lipsuri esentiale. „Legea nu distinge niste prevederi foarte clare. In primul rind ca nimeni nu stie cit va acoperi polita, iar in al doilea rind nu sint cunoscute sanctiunile in cazul in care asigurarea nu este incheiata“, apreciaza Suciu.
„Polita foarte scumpa“
Asigurarea de raspundere civila pentru manageri nu este doar un produs necunoscut, ci si unul foarte scump, spune Ioana Baniceru, directorul Departamentului asigurari raspundere civila. Potrivit directorului Allianz-Tiriac, polita are un pret ridicat din cauza faptului ca acopera o gama foarte larga de riscuri. Practica europeana arata ca aceste polite nu au prins foarte bine nici in celelalte tari din UE. „Nici macar in tarile dezvoltate companiile nu incheie in numar prea mare de astfel de asigurari. Este o asigurare scumpa pentru ca acopera o gama foarte larga de riscuri. In Europa nici nu se poate discuta despre introducerea unei obligativitati“, spune reprezentanta Allianz-Tiriac. In 2006 compania a incheiat doar 15 asigurari de raspundere sociala pentru manageri. Potrivit Ioanei Baniceru, nici in primele trei luni ale anului 2007 numarul politelor de acest tip nu a crescut prea mult.
Lafarge a patit-o
Un exemplu care ar putea fi un argument pentru introducerea de asigurari obligatorii este cazul Lafarge. In urma cu un an, managementul companiei a fost actionat in justitie de unul dintre actionarii minoritari pe motiv ca ar fi conducere defectuoasa. Actionarul minoritar a solicitat plata a zece milioane de euro, reprezentind contravaloarea unei amenzi primite de la Consiliul Concurentei. Contactati de „Cotidianul“, reprezentantii companiei nu au precizat daca au incheiat sau nu o asigurare de raspundere civila pentru manageri, spunind doar ca „se supun legilor in vigoare“. Totusi, datele companiei privind asigurarile nu includ si o astfel de polita.
Atåt sectorul public, cåt şi cel privat se confruntă cu o creştere a costurilor forţei de muncă. Sunt însoţite criteriile salariale şi de o creştere a productivităţii? Cåt va influenţa această creştere a lefurilor stabilitatea macroeconomică?
Chiar în momentul în care delegaţia anuală a Fondului Monetar Internaţional descindea la Bucureşti pentru discuţii privind politica salarială a guvernului Romåniei şi inflaţia, salariaţii de la una dintre cele mai mari companii private din ţară, Automobile Dacia, se aflau în conflict de muncă cu conducerea.
Dar nu sunt singurii. Avalanşa de revendicări salariale din sectorul public (metrou, funcţionari publici, educaţie sau sectorul energetic) este dublată, iată, de solicitări de majorare a salariilor în companii private, vezi sectorul construcţiilor, bancar, de componente auto sau producţie industrială. În cazul companiilor private, solicitările salariale nesatisfăcute se soldează mai rar cu greve şi mai degrabă cu mişcări masive ale diverselor categorii profesionale pe piaţa internă şi chiar externă a muncii, o dată cu aderarea la UE.
Vremea cånd FMI făcea legea la Bucureşti a trecut, dar problemele par a fi aceleaşi, presiunea pe care creşterea salariilor o exercită atåt asupra angajatorilor, cåt şi a indicatorilor macoeconomici, deficitul bugetar şi ţinta de inflaţie. Comisia Naţională de Prognoză a modificat, deja, salariul mediu brut prognozat pentru 2007, de la 1.270 de lei, în cadrul prognozei de toamnă din 3 noiembrie 2006, la 1.330 de lei, în cadrul prognozei pe termen scurt din 16 februarie 2007. „Este posibil să efectuăm rectificări ale prognozelor noastre referitoare la salarii, mai ales după ce vom avea acces şi la statisticile pentru luna ianuarie 2007“, apreciază Ion Ghizdeanu, preşedintele comisiei. „Trebuie să înţelegem că este un an special, cu multe necunoscute. Dacă anul trecut am avut o abatere de 10-20 de lei în ceea ce priveşte salariul mediu previzionat, anul acesta, marja de eroare ar putea fi ceva mai mare.“
În bună măsură, revendicările angajaţilor, cel puţin ale celor din sectorul privat, pot fi îndreptăţite, dacă privim costurile forţei de muncă raportate la productivitate. Dacia sau producătorii de componente auto sunt cel mai bun exemplu, spun specialiştii în resurse umane. „În conditiile în care în Romånia salariile oferite pe piaţa forţei de muncă sunt mult mai mici decåt în Europa de Vest, raportul dintre costul forţei de muncă şi productivitate este subunitar, reflectånd o creştere a productivitatii mai rapide decåt cea a salariilor“, spune Cristina Săvuică, country manager al companiei de management al resurselor umane Lugera&Makler. Luånd în considerare acest raport, sectoarele economiei care se vor confrunta cu o presiune a salariilor ce va determina o creştere inevitabilă a costurilor forţei de muncă sunt construcţiile, IT-ul, retail, industria auto sau serviciile financiare.
De altfel, BNR nu are de gånd deocamdată să revizuască ţintele de inflaţie pentru 2007 şi 2008, potrivit lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului general. „BNR militează permanent pentru o corelare între nivelul salariilor şi productivitate“, spune acesta. „Nu ne-am făcut planuri de modificare a ţintelor şi sper nici să nu fie nevoie“. Să se fi încheiat, aşadar, epoca în care Romånia putea fi privită ca un loc în care se genera profit la costuri mai mici ale forţei de muncă?
Revizuire în creştere
«Este posibil să efectuăm rectificări ale prognozelor noastre referitoare la salarii, mai ales după ce vom avea acces şi la statisticile pentru luna ianuarie 2007.»
Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză
Viitorul sună bine, însă cât de bine?
Veniturile romånilor vor creşte pentru mult timp
de acum încolo, însă ritmul depinde de mai mulţi de factori.
„Anul 2007 va fi unul al luptei pentru salarii mai mari, mai ales prin revolte spontane. De exemplu, merg acum să mediez un conflict izbucnit într-o fabrică din Timişoara, care face pielărie pentru mărci celebre de automobile, şi unde oamenii vor salarii de 600 de lei, iar conducerea oferă numai 450 de lei“, dezvăluie Dan Cristescu, preşedintele Federaţiei Sindicale „Familia Construct“.
Dacă viitorul apropiat pare a fi tumultuos, pe termen mediu vom asista, probabil, la o serie de schimbări importante, ale căror prime semne sunt deja perceptibile. Mecanismul e simplu: există, deja, un deficit de lucrători calificaţi în mai toate domeniile în vogă, de la construcţii la comerţ şi de la IT la imobiliare. „Intrarea pe piaţă a multor jucători externi, dar şi dezvoltarea firmelor deja existente va duce la o «bătălie»pentru talente şi în acest sector“, spune Corina Dumitrescu, directorul departamentului de resurse umane al companiei de real estate DTZ Echinox.
Iar lupta pentru atragerea de specialişti se dă, în primul rånd, la nivel salarial. „În cazul în care lefurile nu vor creşte suficient de mult în următorii ani, vom asista la accentuarea dramatică a unor tendinţe deja vizibile: migraţia forţei de muncă, deprofesionalizarea unor ocupaţii şi necesitatea de a importa lucrători în numeroase domenii“, crede vicepreşedintele BNS, Ovidiu Jurcă.
Dacă, în lipsă de soluţii, angajatorii vor accepta cerinţele salariale din ce în ce mai ridicate (şi este destul de probabil că o vor face), este posibil ca Romånia să-şi piardă din atractivitate în ceea ce priveşte relocarea de centre de producţie, suport tehnic, customer support şi aşa mai departe. Cristina Săvuică, de la Lugera&Makler, crede că acest lucru va avea loc în doi-trei ani, în timp ce expertul în resurse umane George Butunoiu consideră că vom asista la o astfel de schimbare în decurs de trei-cinci ani.
Asta nu înseamnă, însă, că Romånia nu va mai fi atractivă pentru investitori, avånd în vedere că vom fi, în continuare, cea mai mare piaţă de consum din sud-estul Europei. În plus
, forţă de muncă ieftină s-ar mai putea găsi prin reconversia profesională. „Creşterea salariilor ar putea fi încetinită în cazul în care se vor accentua gradul de mobilitate a populaţiei şi procesul de reconversie profesională“, afirmă preşedintele CNP, Ion Ghizdeanu. Deocamdată, CNP vede un salariu mediu brut de 1.610 lei pentru 2010 (faţă de 1.150 de lei în 2006), mult sub ţintele anunţate de sindicate (2.000-2.200 de lei). Dar, ca orice prognoză şi aceasta are doza ei de probabilitate.
Manageri scumpi, angajaţi ieftini, productivitate scăzută
De la instituţii bugetare la companii private, de la domenii obişnuite cu lupta sindicală la unele mai sensibile, unde protestele salariaţilor sunt o premieră, şi de la femeia de serviciu la ministru, cu toţii par să fi căpătat obsesia majorărilor salariale.
Mai sunt cåteva minute pånă la ora nouă. Adrian Tudor coboară agale din Volkswagenul Passat pus la dispoziţie de o celebră companie de transport şi logistică din Capitală, unde este unul dintre manageri. Închide portiera şi apasă discret telecomanda maşinii, după care o lasă să curgă într-unul din buzunarele costumului cumpărat de la un boutique din mall, la un preţ de aproape două ori mai mare decåt salariul mediu pe economie. Mişcarea lasă să i se vadă, pentru o clipă, ceasul, elveţian, desigur, pentru care a plătit mai mult de 1.000 de lei. Însă bucureşteanul de 33 de ani îşi poate permite cu uşurinţă astfel de cheltuieli. „În ultimul an şi jumătate, am schimbat trei locuri de muncă. De fiecare dată, mi
s-au oferit cu cel puţin 20% mai mulţi bani, iar la jobul actual am obţinut, deja, o mărire cu 10% faţă de ce negociasem iniţial“, explică el.
Într-adevăr, spun specialiştii în resurse umane, pachetele salariale oferite managerilor romåni au ajuns, în ultimul timp, să fie comparabile cu cele practicate în state occidentale. „Dacă ne uităm la raportul dintre salariul managerilor şi cifra de afaceri sau profitul companiei, poţi spune că veniturile acestei categorii profesionale din Romånia «sar calul» destul de des şi, uneori, foarte sus. Chiar şi ca nivel absolut, nu relativ, găseşti des salarii în Romånia mai mari decåt pentru funcţii similare în Grecia, în Portugalia, în Spania sau chiar în Franţa“, spune George Butunoiu, directorul companiei de recrutare în resurse umane ce îi poartă numele. Acest lucru, mai arată el, face ca discrepanţa dintre salariile mici şi cele mari să fie mult mai mare în ţara noastră decåt în economiile puternice.
Un exemplu în acest sens ar putea fi operatorii centralei de la Cernavodă, care au intrat în grevă japoneză pe 26 februarie, acuzånd tocmai diferenţele de venituri: 1.100 de lei net lunar, cu 30-40% mai puţin decåt restul angajaţilor, şi cu mult mai puţin decåt conducerea.
Tendinţa de creştere accelerată a lefurilor se resimte şi la nivelul funcţiilor de execuţie, chiar dacă aici mobilitatea personalului pare a fi ceva mai redusă decåt în cazul „şefilor“. Una dintre cele mai importante companii private, Dacia, a fost nevoită să crească salariile cu 150 de lei, de la 1 ianuarie, şi cu 20 de lei, de la 1 iulie, pentru a preîntåmpina izbucnirea unei greve generale. De asemenea, angajaţii vor primi şi o cotă parte din profitul firmei (între 30 şi 35 de lei lunar).
Laitmotivul anului: vrem bani mai mulţi
Nici bugetarii nu dau semne că ar avea de gånd să se mulţumească cu lefurile actuale. După ce, la începutul anului, angajaţii din educaţie şi funcţionarii publici au negociat dur creşterea veniturilor, a venit råndul unor domenii mai sensibile să-şi manifeste insatisfacţiile financiare. Primii au fost cei de la Metrorex, însă criza de acolo a fost rezolvată destul de uşor. „Teoretic, nu ne aşteptăm la alte presiuni sindicale în cursul acestui an. Să nu uităm, însă, că la metroul bucureştean domeniul politic a interferat cam mult cu lupta sindicală. Pe de altă parte, salariile la Metrorex sunt destul de mari comparativ cu media, însă comparativ cu Occidentul sunt încă mici, aşa că în anii ce vor urma va trebui să ne aşteptăm la noi creşteri“, spune directorul Liviu Şoavă. Surse din cadrul companiei afirmă, însă, că noi majorări ar putea veni chiar mai devreme, avånd în vedere că sindicatele nu sunt tocmai satisfăcute cu soluţia convenită săptămåna trecută.
Şi angajaţii CEC sunt nemulţumiţi, printre altele, de nivelul veniturilor, a anunţat liderul Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin. „Este prevăzută o creştere a salariilor în acest an cu 30%, în două tranşe: în august şi în noiembrie. Anul trecut, salariile au crescut, de asemenea, cu 30%. Majorările salariale, mai mari probabil decåt media industriei, vor ţine seama cu siguranţă şi de performanţele individuale“, răspunde Oltea Belciuganu, directorul Direcţiei de Relaţii Publice a CEC.
Chiar în momentul în care delegaţia anuală a Fondului Monetar Internaţional descindea la Bucureşti pentru discuţii privind politica salarială a guvernului Romåniei şi inflaţia, salariaţii de la una dintre cele mai mari companii private din ţară, Automobile Dacia, se aflau în conflict de muncă cu conducerea.
Dar nu sunt singurii. Avalanşa de revendicări salariale din sectorul public (metrou, funcţionari publici, educaţie sau sectorul energetic) este dublată, iată, de solicitări de majorare a salariilor în companii private, vezi sectorul construcţiilor, bancar, de componente auto sau producţie industrială. În cazul companiilor private, solicitările salariale nesatisfăcute se soldează mai rar cu greve şi mai degrabă cu mişcări masive ale diverselor categorii profesionale pe piaţa internă şi chiar externă a muncii, o dată cu aderarea la UE.
Vremea cånd FMI făcea legea la Bucureşti a trecut, dar problemele par a fi aceleaşi, presiunea pe care creşterea salariilor o exercită atåt asupra angajatorilor, cåt şi a indicatorilor macoeconomici, deficitul bugetar şi ţinta de inflaţie. Comisia Naţională de Prognoză a modificat, deja, salariul mediu brut prognozat pentru 2007, de la 1.270 de lei, în cadrul prognozei de toamnă din 3 noiembrie 2006, la 1.330 de lei, în cadrul prognozei pe termen scurt din 16 februarie 2007. „Este posibil să efectuăm rectificări ale prognozelor noastre referitoare la salarii, mai ales după ce vom avea acces şi la statisticile pentru luna ianuarie 2007“, apreciază Ion Ghizdeanu, preşedintele comisiei. „Trebuie să înţelegem că este un an special, cu multe necunoscute. Dacă anul trecut am avut o abatere de 10-20 de lei în ceea ce priveşte salariul mediu previzionat, anul acesta, marja de eroare ar putea fi ceva mai mare.“
În bună măsură, revendicările angajaţilor, cel puţin ale celor din sectorul privat, pot fi îndreptăţite, dacă privim costurile forţei de muncă raportate la productivitate. Dacia sau producătorii de componente auto sunt cel mai bun exemplu, spun specialiştii în resurse umane. „În conditiile în care în Romånia salariile oferite pe piaţa forţei de muncă sunt mult mai mici decåt în Europa de Vest, raportul dintre costul forţei de muncă şi productivitate este subunitar, reflectånd o creştere a productivitatii mai rapide decåt cea a salariilor“, spune Cristina Săvuică, country manager al companiei de management al resurselor umane Lugera&Makler. Luånd în considerare acest raport, sectoarele economiei care se vor confrunta cu o presiune a salariilor ce va determina o creştere inevitabilă a costurilor forţei de muncă sunt construcţiile, IT-ul, retail, industria auto sau serviciile financiare.
De altfel, BNR nu are de gånd deocamdată să revizuască ţintele de inflaţie pentru 2007 şi 2008, potrivit lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului general. „BNR militează permanent pentru o corelare între nivelul salariilor şi productivitate“, spune acesta. „Nu ne-am făcut planuri de modificare a ţintelor şi sper nici să nu fie nevoie“. Să se fi încheiat, aşadar, epoca în care Romånia putea fi privită ca un loc în care se genera profit la costuri mai mici ale forţei de muncă?
Revizuire în creştere
«Este posibil să efectuăm rectificări ale prognozelor noastre referitoare la salarii, mai ales după ce vom avea acces şi la statisticile pentru luna ianuarie 2007.»
Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză
Viitorul sună bine, însă cât de bine?
Veniturile romånilor vor creşte pentru mult timp
de acum încolo, însă ritmul depinde de mai mulţi de factori.
„Anul 2007 va fi unul al luptei pentru salarii mai mari, mai ales prin revolte spontane. De exemplu, merg acum să mediez un conflict izbucnit într-o fabrică din Timişoara, care face pielărie pentru mărci celebre de automobile, şi unde oamenii vor salarii de 600 de lei, iar conducerea oferă numai 450 de lei“, dezvăluie Dan Cristescu, preşedintele Federaţiei Sindicale „Familia Construct“.
Dacă viitorul apropiat pare a fi tumultuos, pe termen mediu vom asista, probabil, la o serie de schimbări importante, ale căror prime semne sunt deja perceptibile. Mecanismul e simplu: există, deja, un deficit de lucrători calificaţi în mai toate domeniile în vogă, de la construcţii la comerţ şi de la IT la imobiliare. „Intrarea pe piaţă a multor jucători externi, dar şi dezvoltarea firmelor deja existente va duce la o «bătălie»pentru talente şi în acest sector“, spune Corina Dumitrescu, directorul departamentului de resurse umane al companiei de real estate DTZ Echinox.
Iar lupta pentru atragerea de specialişti se dă, în primul rånd, la nivel salarial. „În cazul în care lefurile nu vor creşte suficient de mult în următorii ani, vom asista la accentuarea dramatică a unor tendinţe deja vizibile: migraţia forţei de muncă, deprofesionalizarea unor ocupaţii şi necesitatea de a importa lucrători în numeroase domenii“, crede vicepreşedintele BNS, Ovidiu Jurcă.
Dacă, în lipsă de soluţii, angajatorii vor accepta cerinţele salariale din ce în ce mai ridicate (şi este destul de probabil că o vor face), este posibil ca Romånia să-şi piardă din atractivitate în ceea ce priveşte relocarea de centre de producţie, suport tehnic, customer support şi aşa mai departe. Cristina Săvuică, de la Lugera&Makler, crede că acest lucru va avea loc în doi-trei ani, în timp ce expertul în resurse umane George Butunoiu consideră că vom asista la o astfel de schimbare în decurs de trei-cinci ani.
Asta nu înseamnă, însă, că Romånia nu va mai fi atractivă pentru investitori, avånd în vedere că vom fi, în continuare, cea mai mare piaţă de consum din sud-estul Europei. În plus
, forţă de muncă ieftină s-ar mai putea găsi prin reconversia profesională. „Creşterea salariilor ar putea fi încetinită în cazul în care se vor accentua gradul de mobilitate a populaţiei şi procesul de reconversie profesională“, afirmă preşedintele CNP, Ion Ghizdeanu. Deocamdată, CNP vede un salariu mediu brut de 1.610 lei pentru 2010 (faţă de 1.150 de lei în 2006), mult sub ţintele anunţate de sindicate (2.000-2.200 de lei). Dar, ca orice prognoză şi aceasta are doza ei de probabilitate.
Manageri scumpi, angajaţi ieftini, productivitate scăzută
De la instituţii bugetare la companii private, de la domenii obişnuite cu lupta sindicală la unele mai sensibile, unde protestele salariaţilor sunt o premieră, şi de la femeia de serviciu la ministru, cu toţii par să fi căpătat obsesia majorărilor salariale.
Mai sunt cåteva minute pånă la ora nouă. Adrian Tudor coboară agale din Volkswagenul Passat pus la dispoziţie de o celebră companie de transport şi logistică din Capitală, unde este unul dintre manageri. Închide portiera şi apasă discret telecomanda maşinii, după care o lasă să curgă într-unul din buzunarele costumului cumpărat de la un boutique din mall, la un preţ de aproape două ori mai mare decåt salariul mediu pe economie. Mişcarea lasă să i se vadă, pentru o clipă, ceasul, elveţian, desigur, pentru care a plătit mai mult de 1.000 de lei. Însă bucureşteanul de 33 de ani îşi poate permite cu uşurinţă astfel de cheltuieli. „În ultimul an şi jumătate, am schimbat trei locuri de muncă. De fiecare dată, mi
s-au oferit cu cel puţin 20% mai mulţi bani, iar la jobul actual am obţinut, deja, o mărire cu 10% faţă de ce negociasem iniţial“, explică el.
Într-adevăr, spun specialiştii în resurse umane, pachetele salariale oferite managerilor romåni au ajuns, în ultimul timp, să fie comparabile cu cele practicate în state occidentale. „Dacă ne uităm la raportul dintre salariul managerilor şi cifra de afaceri sau profitul companiei, poţi spune că veniturile acestei categorii profesionale din Romånia «sar calul» destul de des şi, uneori, foarte sus. Chiar şi ca nivel absolut, nu relativ, găseşti des salarii în Romånia mai mari decåt pentru funcţii similare în Grecia, în Portugalia, în Spania sau chiar în Franţa“, spune George Butunoiu, directorul companiei de recrutare în resurse umane ce îi poartă numele. Acest lucru, mai arată el, face ca discrepanţa dintre salariile mici şi cele mari să fie mult mai mare în ţara noastră decåt în economiile puternice.
Un exemplu în acest sens ar putea fi operatorii centralei de la Cernavodă, care au intrat în grevă japoneză pe 26 februarie, acuzånd tocmai diferenţele de venituri: 1.100 de lei net lunar, cu 30-40% mai puţin decåt restul angajaţilor, şi cu mult mai puţin decåt conducerea.
Tendinţa de creştere accelerată a lefurilor se resimte şi la nivelul funcţiilor de execuţie, chiar dacă aici mobilitatea personalului pare a fi ceva mai redusă decåt în cazul „şefilor“. Una dintre cele mai importante companii private, Dacia, a fost nevoită să crească salariile cu 150 de lei, de la 1 ianuarie, şi cu 20 de lei, de la 1 iulie, pentru a preîntåmpina izbucnirea unei greve generale. De asemenea, angajaţii vor primi şi o cotă parte din profitul firmei (între 30 şi 35 de lei lunar).
Laitmotivul anului: vrem bani mai mulţi
Nici bugetarii nu dau semne că ar avea de gånd să se mulţumească cu lefurile actuale. După ce, la începutul anului, angajaţii din educaţie şi funcţionarii publici au negociat dur creşterea veniturilor, a venit råndul unor domenii mai sensibile să-şi manifeste insatisfacţiile financiare. Primii au fost cei de la Metrorex, însă criza de acolo a fost rezolvată destul de uşor. „Teoretic, nu ne aşteptăm la alte presiuni sindicale în cursul acestui an. Să nu uităm, însă, că la metroul bucureştean domeniul politic a interferat cam mult cu lupta sindicală. Pe de altă parte, salariile la Metrorex sunt destul de mari comparativ cu media, însă comparativ cu Occidentul sunt încă mici, aşa că în anii ce vor urma va trebui să ne aşteptăm la noi creşteri“, spune directorul Liviu Şoavă. Surse din cadrul companiei afirmă, însă, că noi majorări ar putea veni chiar mai devreme, avånd în vedere că sindicatele nu sunt tocmai satisfăcute cu soluţia convenită săptămåna trecută.
Şi angajaţii CEC sunt nemulţumiţi, printre altele, de nivelul veniturilor, a anunţat liderul Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin. „Este prevăzută o creştere a salariilor în acest an cu 30%, în două tranşe: în august şi în noiembrie. Anul trecut, salariile au crescut, de asemenea, cu 30%. Majorările salariale, mai mari probabil decåt media industriei, vor ţine seama cu siguranţă şi de performanţele individuale“, răspunde Oltea Belciuganu, directorul Direcţiei de Relaţii Publice a CEC.
Rusii paseaza studiul de fezabilitate a depozitului
Discutiile s-ar putea intoarce la Bucuresti
Se pare ca negocierile dintre Gazprom si Romgaz, privitoare la constructia unui depozit de gaze
, nu au avut o finalitate tocmai fericita. Mai corect spus, nu au avut finalitate. Asta pentru ca Gazprom a solicitat companiei Romgaz, la discutiile purtate in aceasta saptamana la Moscova, sa realizeze un studiu de fezabilitate pentru constructia depozitului de gaze de la Margineni-Roman. Propunere refuzata de firma din Medias, au declarat pentru Mediafax surse din delegatia romana. Pentru constructia depozitului de gaze, Romgaz a propus grupului rus Gazprom infiintarea unei companii mixte care sa realizeze studiul de fezabilitate si o analiza de piata, au afirmat sursele citate. Gazprom a avansat insa o alta propunere, potrivit careia Romgaz va fi responsabila pentru elaborarea studiului de fezabilitate, atat pentru depozitul de gaze de la Margineni, cat si pentru alte depozite din Romania. Pe baza concluziilor studiului, Gazprom ar urma sa analizeze oportunitatea investitiei. "La Moscova nu a fost luata nicio decizie concreta. Nu am putut fi de acord cu varianta Gazprom si nici nu am avut mandat de la MEC sa o discutam", au precizat sursele citate.
Varianta de compromis
O varianta de compromis, agreata de reprezentantii celor doua companii, ar putea fi intocmirea de catre Romgaz a unui "studiu sumar" de piata si privind dimensiunea depozitului, pe baza caruia ambele firme sa decida daca vor elabora documentatia de fezabilitate. "Aceasta posibilitate trebuie discutata cu proprietarul Romgaz, Ministerul Eeconomiei", conform surselor. O delegatie formata din reprezentanti ai producatorului de gaze Romgaz Medias si oficiali ai Ministerului Economiei a efectuat, in perioada 5-8 martie, o vizita la Moscova, pentru discutii cu Gazprom pe tema proiectului de constructie in parteneriat a depozitului de la Margineni. Grupul rus Gazprom a solicitat, in luna februarie, intr-o scrisoare adresata Romgaz, o intalnire pe tema constructiei depozitului de gaze de la
Margineni-Roman. Anul trecut, vicepresedintele Gazprom, Alexander Medvedev, a fost in Romania pentru a dezbate aceasta problema cu autoritatile romane.
Investitii de pana la 258 milioane de euro
Discutiile dintre Romgaz si Gazprom pentru constructia depozitului, precum si pentru extinderea retelei de tranzit a gazelor rusesti prin Romania si participarea Gazprom la privatizarea unor companii societatilor romanesti din domeniul gazelor naturale, au inceput inca din 2003, insa pana in prezent nu s-a ajuns la niciun acord.
Constructia depozitului de gaze, care ar putea inmagazina pana la doua doua miliarde de metri cubi de gaze, necesita fonduri cuprinse intre 120 de milioane de euro si 258 de milioane de euro.
Totodata, reprezentantii Romgaz au propus ca impreuna cu Gazprom sa comercializeze gaze, prin compania mixta care ar urma sa se implice in constructia depozitului de la Margineni. Medvedev a afirmat ca Gazprom analizeaza aceasta propunere, dar a sugerat ca Romgaz sa participe cu gaze din productia interna. "Daca ei (Gazprom - n.r.) vin cu o propunere concreta, putem discuta", potrivit participantilor romani la discutiile de la Moscova.
Daca e nevoie, putem importa direct
In privinta importurilor directe de gaze din Rusia, Medvedev a afirmat ca Gazprom are contracte pe termen lung in Romania, la care nu intentioneaza sa renunte, dar, daca Romania va avea nevoie de cantitati suplimentare de gaze, ar putea pune in discutie eventualitatea unui import direct. "Dupa ce vom prezenta situatia Ministerului Economiei, vom propune continuarea discutiilor cu Gazprom la Bucuresti, pentru a vedea daca putem sa ne apropiem punctele de vedere", au mai spus sursele. Romgaz este principalul producator de gaze naturale
din Romania si detine si cele mai importante depozite de gaze la nivel national. Firma de stat extrage anual peste sase miliarde metri cubi de gaze naturale, asigurand aproximativ jumatate din productia interna, celalalt mare producator fiind Petrom. Consumul anual de gaze al Romaniei este de peste 17 miliarde de metri cubi, o treime din aceasta cantitate provenind din Rusia, cel mai mare exportator la nivel mondial.
Discutiile s-ar putea intoarce la Bucuresti
Se pare ca negocierile dintre Gazprom si Romgaz, privitoare la constructia unui depozit de gaze
, nu au avut o finalitate tocmai fericita. Mai corect spus, nu au avut finalitate. Asta pentru ca Gazprom a solicitat companiei Romgaz, la discutiile purtate in aceasta saptamana la Moscova, sa realizeze un studiu de fezabilitate pentru constructia depozitului de gaze de la Margineni-Roman. Propunere refuzata de firma din Medias, au declarat pentru Mediafax surse din delegatia romana. Pentru constructia depozitului de gaze, Romgaz a propus grupului rus Gazprom infiintarea unei companii mixte care sa realizeze studiul de fezabilitate si o analiza de piata, au afirmat sursele citate. Gazprom a avansat insa o alta propunere, potrivit careia Romgaz va fi responsabila pentru elaborarea studiului de fezabilitate, atat pentru depozitul de gaze de la Margineni, cat si pentru alte depozite din Romania. Pe baza concluziilor studiului, Gazprom ar urma sa analizeze oportunitatea investitiei. "La Moscova nu a fost luata nicio decizie concreta. Nu am putut fi de acord cu varianta Gazprom si nici nu am avut mandat de la MEC sa o discutam", au precizat sursele citate.
Varianta de compromis
O varianta de compromis, agreata de reprezentantii celor doua companii, ar putea fi intocmirea de catre Romgaz a unui "studiu sumar" de piata si privind dimensiunea depozitului, pe baza caruia ambele firme sa decida daca vor elabora documentatia de fezabilitate. "Aceasta posibilitate trebuie discutata cu proprietarul Romgaz, Ministerul Eeconomiei", conform surselor. O delegatie formata din reprezentanti ai producatorului de gaze Romgaz Medias si oficiali ai Ministerului Economiei a efectuat, in perioada 5-8 martie, o vizita la Moscova, pentru discutii cu Gazprom pe tema proiectului de constructie in parteneriat a depozitului de la Margineni. Grupul rus Gazprom a solicitat, in luna februarie, intr-o scrisoare adresata Romgaz, o intalnire pe tema constructiei depozitului de gaze de la
Margineni-Roman. Anul trecut, vicepresedintele Gazprom, Alexander Medvedev, a fost in Romania pentru a dezbate aceasta problema cu autoritatile romane.
Investitii de pana la 258 milioane de euro
Discutiile dintre Romgaz si Gazprom pentru constructia depozitului, precum si pentru extinderea retelei de tranzit a gazelor rusesti prin Romania si participarea Gazprom la privatizarea unor companii societatilor romanesti din domeniul gazelor naturale, au inceput inca din 2003, insa pana in prezent nu s-a ajuns la niciun acord.
Constructia depozitului de gaze, care ar putea inmagazina pana la doua doua miliarde de metri cubi de gaze, necesita fonduri cuprinse intre 120 de milioane de euro si 258 de milioane de euro.
Totodata, reprezentantii Romgaz au propus ca impreuna cu Gazprom sa comercializeze gaze, prin compania mixta care ar urma sa se implice in constructia depozitului de la Margineni. Medvedev a afirmat ca Gazprom analizeaza aceasta propunere, dar a sugerat ca Romgaz sa participe cu gaze din productia interna. "Daca ei (Gazprom - n.r.) vin cu o propunere concreta, putem discuta", potrivit participantilor romani la discutiile de la Moscova.
Daca e nevoie, putem importa direct
In privinta importurilor directe de gaze din Rusia, Medvedev a afirmat ca Gazprom are contracte pe termen lung in Romania, la care nu intentioneaza sa renunte, dar, daca Romania va avea nevoie de cantitati suplimentare de gaze, ar putea pune in discutie eventualitatea unui import direct. "Dupa ce vom prezenta situatia Ministerului Economiei, vom propune continuarea discutiilor cu Gazprom la Bucuresti, pentru a vedea daca putem sa ne apropiem punctele de vedere", au mai spus sursele. Romgaz este principalul producator de gaze naturale
din Romania si detine si cele mai importante depozite de gaze la nivel national. Firma de stat extrage anual peste sase miliarde metri cubi de gaze naturale, asigurand aproximativ jumatate din productia interna, celalalt mare producator fiind Petrom. Consumul anual de gaze al Romaniei este de peste 17 miliarde de metri cubi, o treime din aceasta cantitate provenind din Rusia, cel mai mare exportator la nivel mondial.
In esenta, Mona Musca a devenit un precedent. Nu e putin lucru. E chiar o onoare. Batalia pierduta de Mona Musca in Justitie musteste, semipostum, de bune servicii viitoare. Caci precedentele deschid serii lungi de decizii, iar acestea fixeaza conturul legii.
Pe scurt, precedentele infiinteaza dreptatea. Dar asta numai si numai in conditiile logicii strinse pina la dogmatism care da consecventa si gloria sistemelor de drept anglo-saxon. Fara aceasta geometrie stricta, precedentele tac neurmate, iar eroii lor damnati trec in celuloza. Va fi Mona Musca preambulul unei enorme si intirziate reparatii? Va deschide cazul Musca seria despartirilor de consecintele in viata
si de reprezentantii in functie ai Securitatii? Sau se va adauga acest caz, judecat cu o severitate exemplara si suspecta pentru obiceiurile juridice ale locului, marelui travesti?
Curtea de Apel s-a incarcat cu o raspundere enorma. Stabilind ca Mona Musca e vinovata, pina la capat, de colaborare cu Securitatea, instanta s-a pronuntat anticipat asupra unei intregi clase istorice si asupra tuturor vietuitoarelor care o compun. Asta cu atit mai mult cu cit vina Monei Musca e mai mare prin declaratiile ei recente decit prin faptele ei trecute. Ramin la parerea din clipa declansarii scandalului: Mona Musca a fost un colaborator voluntar minor al Securitatii. Abia declaratiile in care Musca si-a inaltat eroarea la rangul de „datorie patriotica“ au facut din ea un sprijinitor necugetat al cauzei securismului romanesc. Insa Curtea de Apel a hotarit ca atit cit a facut in trecut Mona Musca e de-ajuns pentru a pune capat vietii ei publice prezente. Curtea a lovit cu o duritate magistrala o captura banala a Securitatii si a lasat, astfel, impresia ca nu distinge intre pedestrime si corpul de elita, intre colaterali si profesionisti. Pedepsind sever un voluntar semianonim, Curtea nu poate fi mai blinda cu voluntarii calificati si galonati ai Securitatii. Urmeaza proba consecventei. Cum va continua teorema Musca?
Cu o razie fara exceptii prin gloata de lista parlamentara? Sau cu traditionalul „mai vedem, in functie de procedura“?
Vom afla pe 20 martie, cind Curtea de Apel se va pronunta asupra contestatiei inaintate de Dan Voiculescu. Daca Mona Musca a facut „politie politica“, ce a facut Dan Voiculescu? Politie politica rutiera?
Doua imprejurari vicioase invita Curtea la o uriasa eroare de judecata. Mai intii, caracterul inadmisibil al regimului probelor. El decurge din lipsa istorica si politica de control asupra documentelor de arhiva. Distrugerile si tainuirile au lasat la indemina CNSAS o selectie otravita de dosare care feresc de incriminare oamenii-cheie ai tranzitiei pe aripile Securitatii. Ion Iliescu e cap neprihanit de lista. Dan Voiculescu, parazitul politic nascut din valurile ICE Dunarea, e sfidarea absoluta. A doua imprejurare care poate impinge Curtea spre un verdict catastrofal si Justitia la descalificare totala e un act grav si putin remarcat al Parlamentului. Aceasta institutie, ocupata de mercenari de lista, comite programatic si fatis acte de sabotaj impotriva regimului romanesc de drept. Insa ultima performanta in materie e nespus de vicleana. Ea echivaleaza, practic, cu un act de presiune asupra Justitiei. Astfel, Parlamentul l-a ales pe piritul Voiculescu Dan in fruntea Comisiei parlamentare de ancheta a „faptelor“ presedintelui, stiind foarte bine ca Voiculescu insusi e in ancheta. Un anchetat a devenit principalul anchetator public al Romaniei. Norma elementara dicta Parlamentului sa se abtina. Refuzind, parlamentarii au devenit parte a apararii in procesul Dan Voiculescu.
Aceasta fabula tembela, in care un inculpat se ocupa de etica presedintelui, elitele Securitatii fac legea, iar vinovatii eroilor mici sint executati public, trebuie curmata. Sarcina revine Curtii de Apel. In fata ei, o intrebare elementara: e vinovata Securitatea de colaborare cu Securitatea? Raspunsul ne poate plasa in ordinea de drept sau in ridicol imprescriptibil.
Pe scurt, precedentele infiinteaza dreptatea. Dar asta numai si numai in conditiile logicii strinse pina la dogmatism care da consecventa si gloria sistemelor de drept anglo-saxon. Fara aceasta geometrie stricta, precedentele tac neurmate, iar eroii lor damnati trec in celuloza. Va fi Mona Musca preambulul unei enorme si intirziate reparatii? Va deschide cazul Musca seria despartirilor de consecintele in viata
si de reprezentantii in functie ai Securitatii? Sau se va adauga acest caz, judecat cu o severitate exemplara si suspecta pentru obiceiurile juridice ale locului, marelui travesti?
Curtea de Apel s-a incarcat cu o raspundere enorma. Stabilind ca Mona Musca e vinovata, pina la capat, de colaborare cu Securitatea, instanta s-a pronuntat anticipat asupra unei intregi clase istorice si asupra tuturor vietuitoarelor care o compun. Asta cu atit mai mult cu cit vina Monei Musca e mai mare prin declaratiile ei recente decit prin faptele ei trecute. Ramin la parerea din clipa declansarii scandalului: Mona Musca a fost un colaborator voluntar minor al Securitatii. Abia declaratiile in care Musca si-a inaltat eroarea la rangul de „datorie patriotica“ au facut din ea un sprijinitor necugetat al cauzei securismului romanesc. Insa Curtea de Apel a hotarit ca atit cit a facut in trecut Mona Musca e de-ajuns pentru a pune capat vietii ei publice prezente. Curtea a lovit cu o duritate magistrala o captura banala a Securitatii si a lasat, astfel, impresia ca nu distinge intre pedestrime si corpul de elita, intre colaterali si profesionisti. Pedepsind sever un voluntar semianonim, Curtea nu poate fi mai blinda cu voluntarii calificati si galonati ai Securitatii. Urmeaza proba consecventei. Cum va continua teorema Musca?
Cu o razie fara exceptii prin gloata de lista parlamentara? Sau cu traditionalul „mai vedem, in functie de procedura“?
Vom afla pe 20 martie, cind Curtea de Apel se va pronunta asupra contestatiei inaintate de Dan Voiculescu. Daca Mona Musca a facut „politie politica“, ce a facut Dan Voiculescu? Politie politica rutiera?
Doua imprejurari vicioase invita Curtea la o uriasa eroare de judecata. Mai intii, caracterul inadmisibil al regimului probelor. El decurge din lipsa istorica si politica de control asupra documentelor de arhiva. Distrugerile si tainuirile au lasat la indemina CNSAS o selectie otravita de dosare care feresc de incriminare oamenii-cheie ai tranzitiei pe aripile Securitatii. Ion Iliescu e cap neprihanit de lista. Dan Voiculescu, parazitul politic nascut din valurile ICE Dunarea, e sfidarea absoluta. A doua imprejurare care poate impinge Curtea spre un verdict catastrofal si Justitia la descalificare totala e un act grav si putin remarcat al Parlamentului. Aceasta institutie, ocupata de mercenari de lista, comite programatic si fatis acte de sabotaj impotriva regimului romanesc de drept. Insa ultima performanta in materie e nespus de vicleana. Ea echivaleaza, practic, cu un act de presiune asupra Justitiei. Astfel, Parlamentul l-a ales pe piritul Voiculescu Dan in fruntea Comisiei parlamentare de ancheta a „faptelor“ presedintelui, stiind foarte bine ca Voiculescu insusi e in ancheta. Un anchetat a devenit principalul anchetator public al Romaniei. Norma elementara dicta Parlamentului sa se abtina. Refuzind, parlamentarii au devenit parte a apararii in procesul Dan Voiculescu.
Aceasta fabula tembela, in care un inculpat se ocupa de etica presedintelui, elitele Securitatii fac legea, iar vinovatii eroilor mici sint executati public, trebuie curmata. Sarcina revine Curtii de Apel. In fata ei, o intrebare elementara: e vinovata Securitatea de colaborare cu Securitatea? Raspunsul ne poate plasa in ordinea de drept sau in ridicol imprescriptibil.
Voi continua colaborarea cu Energy Holding. Nu ma intereseaza cui ii atrage presedintele atentia. Nu ma sfatuiesc si nici nu ii cer aprobarea fratelui meu pentru ceea ce fac. Contractul cu Energy Holding a fost incheiat pentru ca, in acel moment, au avut cea mai buna oferta. Oferta a fost transmisa patronilor olandezi, care si-au dat acordul pentru contract. Noi platim circa 87 de dolari pentru un MWh si suntem cel mai mare consumator din zona"
Incriminat dur de presedintele Traian Basescu si folosit ca argument forte in acuzele de coruptie la adresa premierului Tariceanu, intermediarul de electricitate Energy Holding este partener de afaceri al firmei Plusfood SRL, administrata de Mircea Basescu, fratele presedintelui.
Contractul prin care Energy Holding a convenit sa livreze 3.600 MWh/an, la hala de procesare a carnii de pasare din Zona Libera Constanta apartinand Plusfood, a fost perfectat la data de 23.08.2005. Adica, tocmai in perioada in care Energy Holding renunta la grasul contract cu Alro Slatina, dupa interventiile in favoarea producatorului de aluminiu din partea presedintelui Basescu si a consilierului prezidential (pe atunci) Theodor Stolojan.
In septembrie 2006, administratorul Energy Holding, Costin Alexandrescu, si directorul Plusfood, Mircea Basescu, au convenit prelungirea contractului cu un an si cresterea cantitatii de energie
livrata la 4.650 MWh/an. Pretul contractat de Plusfood este de 87 de dolari/MWh. Pe piata contractelor bilaterale, energia se tranzactioneaza in prezent la circa 65 de dolari MWh.
"Nu comentam!". Acesta este singurul raspuns al Energy Holding la intrebarile ziarului Gandul, referitoare la vanzarea energiei electrice catre Plusfood si coincidenta temporala intre renuntarea la contractul cu Alro si incheierea contractului cu Plusfood.
Firma condusa de fratele presedintelui Traian Basescu este singura din judetul Constanta care exporta produse
din carne de pasare in Uniunea Europeana, de la 1 ianuarie 2007. Directia Sanitara Veterinara locala considera ca alte firme nu indeplinesc standardele europene de igiena. Mircea Basescu si Maria Basescu, sotia presedintelui, sunt asociati la AMC Cros SRL, firma care acumulase in anul 2005 datorii la Fisc de 560 de milioane de lei, achitate abia in urma semnalelor din presa. Fratii Basescu au facut afaceri si cu inghetata, dar fabrica lor din Constanta, Prod Cros SRL, si-a incetat activitatea in vara anului trecut, din cauza spatiului neconform cu standardele UE.
Energy Holding tranzactioneaza 12% din electricitatea consumata in toata tara, intermediaza un sfert din exporturile de energie ale Romaniei, are o cifra anuala de afaceri care se apropie de jumatate de miliard de euro si raporteaza profituri de zeci de milioane de euro. Energy Holding a fost infiintata in 2000 de Nicolae Buzaianu, cel care a reprezentat si firmele elvetiene Sulzer si VA Tech.
Adica, beneficiarele contractelor de reabilitare a hidrocentralelor de la Portile de Fier I si II, acuzate ca ar fi produs
pagube statului roman estimate la circa 1 miliard de dolari. Contractul cu Sulzer a fost semnat in 1997 de premierul de acum, ministrul Industriilor din acea vreme, Calin Popescu Tariceanu si a fost intermediat de nasul de cununie al d-lui Tariceanu, ambasadorul din Elvetia Radu Boroianu.
Marti, 20 februarie, invitat fiind intr-o emisiune televizata de TVR1, premierul Tariceanu a criticat rezolu�tia scrisa de presedintele Basescu pe memoriul ALRO, prin care producatorul de aluminiu reclama constrangerea de a cumpara energia de la intermediarul Energy Holding si nu direct, de la producatorul Hidroelectrica.
Basescu a intervenit telefonic in emisiune, rugandu-l mai intai pe Tariceanu sa "nu minta public". Apoi, a contraatacat: "VA Tech, va spune ceva firma aceasta? Mie imi spune urmatorul lucru, ca sa nu fie surprize pentru telespectatori: domnul Buzoianu, Energy Holding, firma cu care dumneavoastra ati facut contractul de modernizare (pentru Portile de Fier I - n.a.), cand erati ministrul Industriilor".
In legatura cu acelasi subiect, presedintele a sustinut ca ALRO ar fi fost obligata "sa mearga cu valiza cu bani in Ministerul Industriilor". Codrut Seres, fostul ministru al Economiei, a replicat ca Alro ar fi platit patru milioane de "dolari sau euro" spaga "la consilierii lui Basescu". Spaga ar fi fost oferita pentru a determina Energy Holding sa renunte la intermedierea furnizarii de energie ieftina (hidro) catre Alro.
Incriminat dur de presedintele Traian Basescu si folosit ca argument forte in acuzele de coruptie la adresa premierului Tariceanu, intermediarul de electricitate Energy Holding este partener de afaceri al firmei Plusfood SRL, administrata de Mircea Basescu, fratele presedintelui.
Contractul prin care Energy Holding a convenit sa livreze 3.600 MWh/an, la hala de procesare a carnii de pasare din Zona Libera Constanta apartinand Plusfood, a fost perfectat la data de 23.08.2005. Adica, tocmai in perioada in care Energy Holding renunta la grasul contract cu Alro Slatina, dupa interventiile in favoarea producatorului de aluminiu din partea presedintelui Basescu si a consilierului prezidential (pe atunci) Theodor Stolojan.
In septembrie 2006, administratorul Energy Holding, Costin Alexandrescu, si directorul Plusfood, Mircea Basescu, au convenit prelungirea contractului cu un an si cresterea cantitatii de energie
livrata la 4.650 MWh/an. Pretul contractat de Plusfood este de 87 de dolari/MWh. Pe piata contractelor bilaterale, energia se tranzactioneaza in prezent la circa 65 de dolari MWh.
"Nu comentam!". Acesta este singurul raspuns al Energy Holding la intrebarile ziarului Gandul, referitoare la vanzarea energiei electrice catre Plusfood si coincidenta temporala intre renuntarea la contractul cu Alro si incheierea contractului cu Plusfood.
Firma condusa de fratele presedintelui Traian Basescu este singura din judetul Constanta care exporta produse
din carne de pasare in Uniunea Europeana, de la 1 ianuarie 2007. Directia Sanitara Veterinara locala considera ca alte firme nu indeplinesc standardele europene de igiena. Mircea Basescu si Maria Basescu, sotia presedintelui, sunt asociati la AMC Cros SRL, firma care acumulase in anul 2005 datorii la Fisc de 560 de milioane de lei, achitate abia in urma semnalelor din presa. Fratii Basescu au facut afaceri si cu inghetata, dar fabrica lor din Constanta, Prod Cros SRL, si-a incetat activitatea in vara anului trecut, din cauza spatiului neconform cu standardele UE.
Energy Holding tranzactioneaza 12% din electricitatea consumata in toata tara, intermediaza un sfert din exporturile de energie ale Romaniei, are o cifra anuala de afaceri care se apropie de jumatate de miliard de euro si raporteaza profituri de zeci de milioane de euro. Energy Holding a fost infiintata in 2000 de Nicolae Buzaianu, cel care a reprezentat si firmele elvetiene Sulzer si VA Tech.
Adica, beneficiarele contractelor de reabilitare a hidrocentralelor de la Portile de Fier I si II, acuzate ca ar fi produs
pagube statului roman estimate la circa 1 miliard de dolari. Contractul cu Sulzer a fost semnat in 1997 de premierul de acum, ministrul Industriilor din acea vreme, Calin Popescu Tariceanu si a fost intermediat de nasul de cununie al d-lui Tariceanu, ambasadorul din Elvetia Radu Boroianu.
Marti, 20 februarie, invitat fiind intr-o emisiune televizata de TVR1, premierul Tariceanu a criticat rezolu�tia scrisa de presedintele Basescu pe memoriul ALRO, prin care producatorul de aluminiu reclama constrangerea de a cumpara energia de la intermediarul Energy Holding si nu direct, de la producatorul Hidroelectrica.
Basescu a intervenit telefonic in emisiune, rugandu-l mai intai pe Tariceanu sa "nu minta public". Apoi, a contraatacat: "VA Tech, va spune ceva firma aceasta? Mie imi spune urmatorul lucru, ca sa nu fie surprize pentru telespectatori: domnul Buzoianu, Energy Holding, firma cu care dumneavoastra ati facut contractul de modernizare (pentru Portile de Fier I - n.a.), cand erati ministrul Industriilor".
In legatura cu acelasi subiect, presedintele a sustinut ca ALRO ar fi fost obligata "sa mearga cu valiza cu bani in Ministerul Industriilor". Codrut Seres, fostul ministru al Economiei, a replicat ca Alro ar fi platit patru milioane de "dolari sau euro" spaga "la consilierii lui Basescu". Spaga ar fi fost oferita pentru a determina Energy Holding sa renunte la intermedierea furnizarii de energie ieftina (hidro) catre Alro.
Mihai Berinde a demisionat de curand din functia de presedinte al Consiliului Concurentei (CC). Decizia este una cat se poate de surprinzatoare, daca ne gandim la faptul ca Berinde se afla in fruntea institutiei de aproximativ trei ani, iar mandatul sau urma sa se incheie peste alti doi. Motivele pentru care Berinde a ales sa paraseasca acest post sunt pana in prezent necunoscute. Se stie doar ca acestuia i s-a reprosat faptul ca nu a facut nimic dupa privatizarea Petrom pentru a preveni anumite clauze defavorabile ale contractului. De altfel, acest aspect poate constitui cheia demisiei lui Berinde. El a fost numit la Consiliul Concurentei in preajma negocierii contractului OMV-Petrom, pe vremea PSD si s-a speculat atunci ca numirea s-a datorat tocmai faptului ca acest contract sa nu fie blocat de CC.
Berinde a fost ajutat sa plece
Conform unor surse ale ziarului nostru, Mihai Berinde a ales sa plece din fruntea Consiliului Concurentei fiind "ajutat". Mai exact, in urma unor presiuni facute asupra sa de la cel mai inalt nivel. Asa cum spuneam, unul dintre reprosurile care au vizat activitatea proaspatului demisionar a fost "cazul OMV-Petrom". Un caz care se afla in lucru la Parchetul General si care face parte din celebrul "dosar al spionilor". Cauza se afla pe masa
lui Ciprian Nastasiu, procurorul teleghidat, cel care s-a facut remarcat prin lasarea in libertate si astfel a facilitat fuga din tara a lui Omar Hayssam. Un anchetator aflat, asa cum se stie, la dispozitia presedintelui Traian Basescu. Potrivit acelorasi surse ale ZIUA, tocmai acest "dosar al spionilor" a fost cel care a stat la baza deciziei lui Berinde de a demisiona. Cu alte cuvinte, pentru a nu fi chemat la Parchet si chiar pus sub acuzare, fostului presedinte al Consiliului Concurentei i s-a cerut sa paraseasca aceasta functie.
Propus de Guvern, validat de presedinte
In momentul de fata, una dintre cele mai importante institutii nu este condusa de nimeni. Un nou presedinte al Consiliului va fi numit cat de curand. El va fi propus de catre Guvern, urmand sa fie apoi validat de catre presedinte. Astfel, in momentul de fata, seful statului isi poate extinde influenta, asa cum a facut in ceea ce priveste Parchetele, si asupra Consiliului Concurentei. O institutie "cheie" pentru mediul de afaceri din Romania. Traian Basescu se afla in situatia de a-si numi un om propriu in fruntea Consiliului. Si astfel, lesne de inteles, va putea controla cele mai importante afaceri. Cu alte cuvinte, extinzandu-si influenta asupra Consiliului Concurentei, presedintele va putea "lovi" in orice om de afaceri sau politician implicat in acest mediu care ii este dusman. Un lucru care nu putea fi facut pana in momentul de fata. Asta intrucat Mihai Berinde ramasese unul dintre oamenii PSD. Dar mai important, acesta avea o relatie buna si cu premierul Calin Popescu Tariceanu. Cel mai mare inamic al presedintelui Basescu. Astfel, este clar ca Mihai Berinde devenise un personaj incomod pentru seful statului. Prin demisia lui Berinde, Basescu loveste in interesele de afaceri ale adversarilor sai politici. Este stiut ca orice contract dintre doua societati economice importante, cu miza pentru economia nationala trebuie avizat de Consiliul Concurentei. Numindu-si un pion la CC, presedintele va putea actiona direct in economia nationala temporizand contractele adversarilor politici.
Ancheta pe piata carburantilor
Una dintre cele mai importante anchete desfasurate de Consiliul Concurentei viza piata carburantilor. La scurt timp
dupa aparitia in presa a contractului privind privatizarea Petrom si a anchetei penale declansate de Parchetul General, Mihai Berinde a fost acuzat ca nu a intervenit pentru a opri monopolul OMV si pentru a stopa cresterea nejustificata a pretului la gaze
.
I s-a reprosat si faptul ca nu a facut nimic dupa privatizarea Petrom pentru a preveni anumite clauze defavorabile ale acestui contract. ZIUA a scris un amplu material pe aceasta tema. Aratam la acea vreme ca legea Concurentei prevedea, la art. 10, ca o "concentrare economica se realizeaza prin orice act juridic, indiferent de forma acestuia si care, fie opereaza transferul proprietatii sau al folosintei asupra totalitatii ori a unei parti a bunurilor, drepturilor si obligatiilor unui agent economic, fie are ca obiect sau ca efect sa permita unui agent economic ori unei grupari de agenti economici de a exercita, direct sau indirect, o influenta determinanta asupra unui alt agent economic sau mai multor alti agenti economici". Prin contractul de privatizare a Societatii Nationale a Petrolului (SNP) Petrom, prin care statul roman a vandut pachetul de actiuni grupului austriac OMV, s-a realizat o concentrare economica. Lucru recunoscut si de Consiliul Concurentei prin Decizia 299/01.11.2004, in care se arata ca "se autorizeaza concentrarea economica realizata prin achizitionarea, de catre OMV, a pachetului majoritar de actiuni la Petrom, in conformitate cu dispozitiile art. 51 alin. 1, lit. b din Legea Concurentei nr. 21/1996 (...)". Paragraful de lege stipula ca autoritatea de concurenta din Romania "va emite o decizie de neobiectiune, cand va constata ca, desi operatiunea de concentrare economica notificata cade sub incidenta prezentei legi, nu exista indoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal". Aratam ca in urma acestei concentrari, OMV detinea o pozitie dominanta pe piata de extractie a titeiului, pe cea a industrializarii acestuia, precum si pe cea de comercializare a produselor petroliere.
Mihai Berinde declara anul trecut ca Consiliul Concurentei a declansat o investigatie in privinta Petrom. "Astfel de investigatii dureaza, pentru ca trebuie sa avem dovezi de necontestat privind abuzul de pozitie dominanta", declara Berinde. Legea prevede ca "este interzisa folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de catre unul sau mai multi agenti economici pe piata romaneasca ori pe o parte substantiala a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurentiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activitatii economice ori prejudicierea consumatorilor. Asemenea practici abuzive pot consta, in special, in: a) impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare, a tarifelor ori a altor clauze contractuale inechitabile si refuzul de a trata cu anumiti furnizori sau beneficiari; (...) f) exploatarea starii de dependenta in care se gaseste un alt agent economic fata de un asemenea agent sau agenti economici si care nu dispune de o solutie alternativa in conditii echivalente, precum si ruperea relatiilor contractuale pentru singurul motiv ca partenerul refuza sa se supuna unor conditii comerciale nejustificate".
Preturi impuse
ZIUA arata ca aceste prevederi au fost incalcate de OMV-Petrom in cazul gazelor naturale
. Distrigaz Nord si E.ON Gaz Romania s-au plans ca Petrom le impune anumite preturi de livrare, peste cele anuntate de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul gazelor Naturale (ANRGN). Pentru ca Petrom a refuzat sa semneze contracte de livrare a gazelor cu cei doi mari distribuitori, sub un anumit pret, ANRGN a fost obligata sa majoreze pretul gazelor din productia interna. Iar legea prevede ca este interzis ca o companie sa abuzeze de pozitia sa dominanta.
Autoritatea de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) preciza intr-un comunicat de presa prin care anunta majorarea pretului la gaze de la 11 noiembrie (n.r.-2006), ca "a urmarit cu maxima atentie si ingrijorare evolutia divergentelor (n.r. - pretul cerut de producator) ivite intre producatori (n.r. - Petrom) si distribuitori pe parcursul negocierilor pentru incheierea contractelor de aprovizionare cu gaze naturale pentru perioada rece. ANRGN este in situatia de a constata ca, pana la aceasta data (n.r. - 27 octombrie 2006), cu toate demersurile initiate de Autoritate, nu s-a ajuns la un rezultat concret pentru solutionarea acestor divergente si ca persistenta acestora este de natura a afecta securitatea alimentarii consumatorilor cu gaze naturale". Adica Petrom a cerut un pret mai mare distribuitorilor de gaze si nu a cedat. O "demonstratie" a ceea ce inseamna concentrare economica si pozitie dominanta pe piata.
Mafia de la cablu
Consiliul Concurentei a finalizat la finele anului trecut investigatiile declansate pe piata serviciilor de cablu. Au fost sanctionate companiile UPC Romania, RCS&RDS, Astral Telecom si Cablevision of Romania cu amenzi in valoare totala de 25.944.809 RON (echivalentul a peste 7.500.000 Euro). De asemenea, Consiliul Concurentei a declansat o investigatie referitoare la practicile companiei de bunuri de larg consum Colgate-Palmolive Romania pe pietele pe care activeaza si care ar putea afecta mediul concurential, dupa ce firma a fost amendata in urma cu doi ani, impreuna cu unele companii de distributie, pentru fixarea indirecta a preturilor. De asemenea, institutia "analizeaza, in conformitate cu Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice, operatiunea prin care societatea Kandia Excelent va dobandi controlul asupra unor active legate de fabricarea de produse zaharoase, detinute de Kraft Foods Romania S.A.", arata Consiliul.
Cartelul cimentului amendat
Consiliul Concurentei a sanctionat in anul 2005 cei trei producatori de ciment de pe piata romaneasca, Lafarge, Holcim si Carpatcement cu amenzi ce depaseau 27 de milioane de euro, pentru practici concertate de stabilire in comun a preturilor de vanzare a cimentului. Holcim a fost sanctionata separat si cu 1,4 miloane de euro pentru incalcarea unei decizii a Consiliului Concurentei de autorizare conditionata a concentrarii economice realizata prin cumpararea fabricii de ciment de la Alesd. "Cele mai daunatoare fenomene asupra concurentei le reprezinta intelegerile intre firme sau organizatii profesionale care au ca efect fixarea preturilor, stabilirea nivelului productiei, impartirea pietei. Termenul generic utilizat in acest sens este cel de Cartel", declara Mihai Berinde. "Dupa o analiza extrem de atenta si laborioasa a pietei cimentului si a activitatii celor trei producatori, care s-a intins pe o perioada de mai mult de patru ani, echipa de investigatie a demonstrat ca in perioada 2000 - 2004, Lafarge, Holcim si Carpatcement au actionat concertat pentru stabilirea unui cartel de fixare si impunere a preturilor la ciment pe piata din Romania", preciza atunci Consiliul Concurentei.
Loteria, banii inapoi
Autoritatea de concurenta a hotarat anul trecut ca Ministerul Finantelor trebuie sa recupereze de la Loteria Romana 50,6 milioane de lei noi reprezentand contravaloarea facilitatilor primite si dobanzile aferente. Potrivit Concurentei, ajutorul de stat este ilegal pentru ca nu a fost notificat institutiei. In replica, Ministerul Finantelor anunta ca decizia Consiliului va fi atacata in Justitie. Potrivit investigatiilor Consiliului Concurentei, Loteria a beneficiat de scutirea de la plata taxei de licenta si exceptarea de la perceperea si virarea catre stat a taxei de timbru social. Ajutoarele de stat catre Loterie au fost acordate fara sa fie notificate, ceea ce reprezinta o incompatibilitate cu mediul concurential, sustinea Consiliul Concurentei.
Berinde a fost ajutat sa plece
Conform unor surse ale ziarului nostru, Mihai Berinde a ales sa plece din fruntea Consiliului Concurentei fiind "ajutat". Mai exact, in urma unor presiuni facute asupra sa de la cel mai inalt nivel. Asa cum spuneam, unul dintre reprosurile care au vizat activitatea proaspatului demisionar a fost "cazul OMV-Petrom". Un caz care se afla in lucru la Parchetul General si care face parte din celebrul "dosar al spionilor". Cauza se afla pe masa
lui Ciprian Nastasiu, procurorul teleghidat, cel care s-a facut remarcat prin lasarea in libertate si astfel a facilitat fuga din tara a lui Omar Hayssam. Un anchetator aflat, asa cum se stie, la dispozitia presedintelui Traian Basescu. Potrivit acelorasi surse ale ZIUA, tocmai acest "dosar al spionilor" a fost cel care a stat la baza deciziei lui Berinde de a demisiona. Cu alte cuvinte, pentru a nu fi chemat la Parchet si chiar pus sub acuzare, fostului presedinte al Consiliului Concurentei i s-a cerut sa paraseasca aceasta functie.
Propus de Guvern, validat de presedinte
In momentul de fata, una dintre cele mai importante institutii nu este condusa de nimeni. Un nou presedinte al Consiliului va fi numit cat de curand. El va fi propus de catre Guvern, urmand sa fie apoi validat de catre presedinte. Astfel, in momentul de fata, seful statului isi poate extinde influenta, asa cum a facut in ceea ce priveste Parchetele, si asupra Consiliului Concurentei. O institutie "cheie" pentru mediul de afaceri din Romania. Traian Basescu se afla in situatia de a-si numi un om propriu in fruntea Consiliului. Si astfel, lesne de inteles, va putea controla cele mai importante afaceri. Cu alte cuvinte, extinzandu-si influenta asupra Consiliului Concurentei, presedintele va putea "lovi" in orice om de afaceri sau politician implicat in acest mediu care ii este dusman. Un lucru care nu putea fi facut pana in momentul de fata. Asta intrucat Mihai Berinde ramasese unul dintre oamenii PSD. Dar mai important, acesta avea o relatie buna si cu premierul Calin Popescu Tariceanu. Cel mai mare inamic al presedintelui Basescu. Astfel, este clar ca Mihai Berinde devenise un personaj incomod pentru seful statului. Prin demisia lui Berinde, Basescu loveste in interesele de afaceri ale adversarilor sai politici. Este stiut ca orice contract dintre doua societati economice importante, cu miza pentru economia nationala trebuie avizat de Consiliul Concurentei. Numindu-si un pion la CC, presedintele va putea actiona direct in economia nationala temporizand contractele adversarilor politici.
Ancheta pe piata carburantilor
Una dintre cele mai importante anchete desfasurate de Consiliul Concurentei viza piata carburantilor. La scurt timp
dupa aparitia in presa a contractului privind privatizarea Petrom si a anchetei penale declansate de Parchetul General, Mihai Berinde a fost acuzat ca nu a intervenit pentru a opri monopolul OMV si pentru a stopa cresterea nejustificata a pretului la gaze
.
I s-a reprosat si faptul ca nu a facut nimic dupa privatizarea Petrom pentru a preveni anumite clauze defavorabile ale acestui contract. ZIUA a scris un amplu material pe aceasta tema. Aratam la acea vreme ca legea Concurentei prevedea, la art. 10, ca o "concentrare economica se realizeaza prin orice act juridic, indiferent de forma acestuia si care, fie opereaza transferul proprietatii sau al folosintei asupra totalitatii ori a unei parti a bunurilor, drepturilor si obligatiilor unui agent economic, fie are ca obiect sau ca efect sa permita unui agent economic ori unei grupari de agenti economici de a exercita, direct sau indirect, o influenta determinanta asupra unui alt agent economic sau mai multor alti agenti economici". Prin contractul de privatizare a Societatii Nationale a Petrolului (SNP) Petrom, prin care statul roman a vandut pachetul de actiuni grupului austriac OMV, s-a realizat o concentrare economica. Lucru recunoscut si de Consiliul Concurentei prin Decizia 299/01.11.2004, in care se arata ca "se autorizeaza concentrarea economica realizata prin achizitionarea, de catre OMV, a pachetului majoritar de actiuni la Petrom, in conformitate cu dispozitiile art. 51 alin. 1, lit. b din Legea Concurentei nr. 21/1996 (...)". Paragraful de lege stipula ca autoritatea de concurenta din Romania "va emite o decizie de neobiectiune, cand va constata ca, desi operatiunea de concentrare economica notificata cade sub incidenta prezentei legi, nu exista indoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal". Aratam ca in urma acestei concentrari, OMV detinea o pozitie dominanta pe piata de extractie a titeiului, pe cea a industrializarii acestuia, precum si pe cea de comercializare a produselor petroliere.
Mihai Berinde declara anul trecut ca Consiliul Concurentei a declansat o investigatie in privinta Petrom. "Astfel de investigatii dureaza, pentru ca trebuie sa avem dovezi de necontestat privind abuzul de pozitie dominanta", declara Berinde. Legea prevede ca "este interzisa folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de catre unul sau mai multi agenti economici pe piata romaneasca ori pe o parte substantiala a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurentiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activitatii economice ori prejudicierea consumatorilor. Asemenea practici abuzive pot consta, in special, in: a) impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare, a tarifelor ori a altor clauze contractuale inechitabile si refuzul de a trata cu anumiti furnizori sau beneficiari; (...) f) exploatarea starii de dependenta in care se gaseste un alt agent economic fata de un asemenea agent sau agenti economici si care nu dispune de o solutie alternativa in conditii echivalente, precum si ruperea relatiilor contractuale pentru singurul motiv ca partenerul refuza sa se supuna unor conditii comerciale nejustificate".
Preturi impuse
ZIUA arata ca aceste prevederi au fost incalcate de OMV-Petrom in cazul gazelor naturale
. Distrigaz Nord si E.ON Gaz Romania s-au plans ca Petrom le impune anumite preturi de livrare, peste cele anuntate de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul gazelor Naturale (ANRGN). Pentru ca Petrom a refuzat sa semneze contracte de livrare a gazelor cu cei doi mari distribuitori, sub un anumit pret, ANRGN a fost obligata sa majoreze pretul gazelor din productia interna. Iar legea prevede ca este interzis ca o companie sa abuzeze de pozitia sa dominanta.
Autoritatea de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) preciza intr-un comunicat de presa prin care anunta majorarea pretului la gaze de la 11 noiembrie (n.r.-2006), ca "a urmarit cu maxima atentie si ingrijorare evolutia divergentelor (n.r. - pretul cerut de producator) ivite intre producatori (n.r. - Petrom) si distribuitori pe parcursul negocierilor pentru incheierea contractelor de aprovizionare cu gaze naturale pentru perioada rece. ANRGN este in situatia de a constata ca, pana la aceasta data (n.r. - 27 octombrie 2006), cu toate demersurile initiate de Autoritate, nu s-a ajuns la un rezultat concret pentru solutionarea acestor divergente si ca persistenta acestora este de natura a afecta securitatea alimentarii consumatorilor cu gaze naturale". Adica Petrom a cerut un pret mai mare distribuitorilor de gaze si nu a cedat. O "demonstratie" a ceea ce inseamna concentrare economica si pozitie dominanta pe piata.
Mafia de la cablu
Consiliul Concurentei a finalizat la finele anului trecut investigatiile declansate pe piata serviciilor de cablu. Au fost sanctionate companiile UPC Romania, RCS&RDS, Astral Telecom si Cablevision of Romania cu amenzi in valoare totala de 25.944.809 RON (echivalentul a peste 7.500.000 Euro). De asemenea, Consiliul Concurentei a declansat o investigatie referitoare la practicile companiei de bunuri de larg consum Colgate-Palmolive Romania pe pietele pe care activeaza si care ar putea afecta mediul concurential, dupa ce firma a fost amendata in urma cu doi ani, impreuna cu unele companii de distributie, pentru fixarea indirecta a preturilor. De asemenea, institutia "analizeaza, in conformitate cu Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice, operatiunea prin care societatea Kandia Excelent va dobandi controlul asupra unor active legate de fabricarea de produse zaharoase, detinute de Kraft Foods Romania S.A.", arata Consiliul.
Cartelul cimentului amendat
Consiliul Concurentei a sanctionat in anul 2005 cei trei producatori de ciment de pe piata romaneasca, Lafarge, Holcim si Carpatcement cu amenzi ce depaseau 27 de milioane de euro, pentru practici concertate de stabilire in comun a preturilor de vanzare a cimentului. Holcim a fost sanctionata separat si cu 1,4 miloane de euro pentru incalcarea unei decizii a Consiliului Concurentei de autorizare conditionata a concentrarii economice realizata prin cumpararea fabricii de ciment de la Alesd. "Cele mai daunatoare fenomene asupra concurentei le reprezinta intelegerile intre firme sau organizatii profesionale care au ca efect fixarea preturilor, stabilirea nivelului productiei, impartirea pietei. Termenul generic utilizat in acest sens este cel de Cartel", declara Mihai Berinde. "Dupa o analiza extrem de atenta si laborioasa a pietei cimentului si a activitatii celor trei producatori, care s-a intins pe o perioada de mai mult de patru ani, echipa de investigatie a demonstrat ca in perioada 2000 - 2004, Lafarge, Holcim si Carpatcement au actionat concertat pentru stabilirea unui cartel de fixare si impunere a preturilor la ciment pe piata din Romania", preciza atunci Consiliul Concurentei.
Loteria, banii inapoi
Autoritatea de concurenta a hotarat anul trecut ca Ministerul Finantelor trebuie sa recupereze de la Loteria Romana 50,6 milioane de lei noi reprezentand contravaloarea facilitatilor primite si dobanzile aferente. Potrivit Concurentei, ajutorul de stat este ilegal pentru ca nu a fost notificat institutiei. In replica, Ministerul Finantelor anunta ca decizia Consiliului va fi atacata in Justitie. Potrivit investigatiilor Consiliului Concurentei, Loteria a beneficiat de scutirea de la plata taxei de licenta si exceptarea de la perceperea si virarea catre stat a taxei de timbru social. Ajutoarele de stat catre Loterie au fost acordate fara sa fie notificate, ceea ce reprezinta o incompatibilitate cu mediul concurential, sustinea Consiliul Concurentei.
Dezvaluim, azi, detalii picante din sedinta Colegiului de Conducere al MAI din 27 noiembrie 2006: Vasile Blaga ii reproseaza lui Marian Sintion ca face publica activitatea Directiei fara sa-i ceara voie lui Dan Carbunaru: „Va interzic sa mai dati pe surse date din dosarele pe care le cercetati (...) Comunicarea trebuie gestionata corect, Marian, de-aia te rog sa iei totdeauna legatura cu Dan, cu Carbunaru, si cu Rares Niculescu, ca sa va coordonati iesirile publice (...) Sa plece si domnul Manoloiu de acolo, pentru ca la fel de bine informeaza pe surse pe unii despre neadevaruri din minister“
Ministrul administratiei si internelor face o apreciere care, rostita in calitate de membru al Guvernului si de principal partener al Monicai Macovei pe linia aplicarii legii si combaterii coruptiei, este de-a dreptul socanta, si anume ca Justitia este cea mai corupta institutie din România. „MAI este singurul minister din Guvernul României care îsi face ordine în structuri. Nici un alt minister, nici al Sanatatii, nici al Învatamântului, nici mai ales al Justitiei, care este cea mai corupta institutie din România, nu-si fac o situatie cu câti procurori arestati sunt“
Fostul sef al DGA atrage, la rândul sau, atentia ca problemele de comunicare in minister sunt foarte aprinse, existând divergente de mentalitate pe acest subiect. „De fiecare data când am avut aceasta comunicare directa se întâmpla altceva si nu s-au luat masuri când am supus atentiei aceste probleme (...) L-am informat pe domnul secretar de stat Andreescu de acum 5 luni de cum se prezinta problema. Când ma duceam la dumnealui, dupa aceea cineva se ducea prin unitate si spunea: «Uite, a zis domnul Andreescu ca se ocupa el de Sîntion»“
„Gardianul“ a intrat in posesia mai multor stenograme ale sedintelor Colegiului de Conducere al MAI, sedinte la care au participat atât ministrul Vasile Blaga, cât si factorii de decizie din cadrul MAI. Intr-una dintre aceste stenograme, Vasile Blaga ii reproseaza fostului director al DGA Marian Sintion ca face publica activitatea Directiei fara sa-i ceara voie lui Dan Carbunaru, ziaristul devenit director de imagine al Ministerului. Totodata, ministrul face o apreciere care, rostita in calitate de membru al Guvernului si de principal partener al Monicai Macovei, este de-a dreptul socanta, si anume ca „Justitia este cea mai corupta institutie din România“. Fostul sef al DGA atrage, la rândul sau, atentia ca problemele de comunicare in minister sunt foarte aprinse, existând divergente de mentalitate pe acest subiect. Marian Sintion a demisionat, la inceputul acestei saptamâni, din functia de sef al DGA, motivând probleme „profesionale“. Concomitent, Blaga a dispus, prin Constantin Manoloiu, un control pe toate liniile de munca ale Directiei Anticoruptie. Ziarul nostru a dezvaluit ca din echipa de control fac parte unele persoane care sunt verificate de DGA privind modul in care si-au cumparat locuintele de serviciu. Pus in fata evidentei, Blaga s-a vazut nevoit sa retraga, ieri, aceste persoane din echipa de control. Tot ieri, a fost numit in functia ramasa vacanta o data cu demisia lui Marian Sintion procurorul DNA Irinel Paun, care s-a remarcat ca fiind magistratul care i-a dat NUP lui Serban Mihailescu în dosarul Omu – Busteni, în care omul de afaceri Octavian Ionescu acuza mai multe persoane, printre care si Mihailescu, de deturnare a unor fonduri europene.
Procurorul DNA Irinel Paun, «iepurasul» scos din caciula Cotroceniului pentru scaunul
lui Sintion
Vasile Blaga a anuntat, ieri, ca seful Sectiei de combatere a coruptiei, din DNA, procurorul Irinel Paun, va fi noul director al DGA, înlocuindu-l astfel pe Marian Sîntion. Ministrul de interne a precizat ca aceasta numire s-a facut cu acceptul sefului DNA, Daniel Morar, si cu cel al vicepresedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Daniel Chiujdea. „Procedurile sunt mai lungi, dureaza cam o saptamâna, fiindca este vorba despre un procuror-sef învestit de presedinte si atunci si trecerea va fi aprobata inclusiv de catre aceasta institutie“, a explicat Blaga referitor la numirea lui Paun. Irinel Paun este procurorul care, in luna septembrie a anului trecut, dispunea neînceperea urmaririi penale împotriva lui Serban Mihailescu (fost secretar general al Guvernului, în timpul
lui Adrian Nastase), în dosarul Omu – Busteni, în care omul de afaceri Octavian Ionescu acuza mai multe persoane, printre care si Mihailescu, de deturnare a unor fonduri europene.
Ministrul a fost silit sa-si scoata improprietaritii MAI din echipa de control care a descins la DGA
In urma informatiilor de presa potrivit carora din echipa de control desemnata sa verifice managementul DGA fac parte unele persoane aflate pe lista „Case pentru politisti“, Vasile Blaga a decis, ieri, sa-i retraga pe „suspecti“ din componenta echipei. Ziarul nostru a prezentat, ieri, ca sase nume din componenta echipei de control desemnata de Constantin Manoloiu si-au cumparat case din fondurile MAI. Am aratat deja ca una dintre aceste persoane detinea o alta proprietate imobiliara in momentul in care a achizitionat, anul trecut, apartamentul de serviciu in care locuia cu chirie, desi legea interzice acest lucru. Ieri, Blaga a eliminat trei dintre cei sase din echipa de control care a descins in sediul DGA, explicând decizia astfel: „pentru a nu exista nici un fel de suspiciuni asupra componentei comisiei, ca trei ofiteri, unii mentionati de presa ca fiind suspectati de încalcarea prevederilor legale în achizitionarea locuintelor de serviciu, au fost scosi din comisie si nu au fost înlocuiti“.
(Ion Alexandru Eduard Pascu)
Iaca pozna: Blaga il contrazice pe Basescu
Secretarul general al PD Vasile Blaga a recunoscut ieri ca formula de vot uninominal agreata de Traian Basescu nu este cea propusa de PD. Partidul lui Emil Boc a adoptat formula propusa de Pro Democratia, in timp ce Traian Basescu a mentionat la sfarsitul consultarilor ca i se pare mai interesanta formula propusa de alt partid. „Presedintele are un punct de vedere. Noi avem un alt punct de vedere“, a spus Blaga. Întrebat daca Traian Basescu le-a cerut democratilor sa îi sustina punctul sau de vedere, secretarul general al PD a raspuns: „Nu, deloc. Nu ne-a cerut sa sustinem nici un punct de vedere. S-a bucurat ca avem un punct de vedere“. Seful statului n-a nominalizat partidul in cauza, dar a spus ca ideea de a se vota uninominal la Senat (in doua tururi), iar la Camera, un numar de mandate – egal cu numarul de mandate de senatori – sa se aleaga pe sistem uninominal (intr-un singur tur), iar resturile sa fie distribuite partidelor, pare cea mai imbietoare. Aceasta a fost propunerea PSD, de altfel.
Ministrul administratiei si internelor face o apreciere care, rostita in calitate de membru al Guvernului si de principal partener al Monicai Macovei pe linia aplicarii legii si combaterii coruptiei, este de-a dreptul socanta, si anume ca Justitia este cea mai corupta institutie din România. „MAI este singurul minister din Guvernul României care îsi face ordine în structuri. Nici un alt minister, nici al Sanatatii, nici al Învatamântului, nici mai ales al Justitiei, care este cea mai corupta institutie din România, nu-si fac o situatie cu câti procurori arestati sunt“
Fostul sef al DGA atrage, la rândul sau, atentia ca problemele de comunicare in minister sunt foarte aprinse, existând divergente de mentalitate pe acest subiect. „De fiecare data când am avut aceasta comunicare directa se întâmpla altceva si nu s-au luat masuri când am supus atentiei aceste probleme (...) L-am informat pe domnul secretar de stat Andreescu de acum 5 luni de cum se prezinta problema. Când ma duceam la dumnealui, dupa aceea cineva se ducea prin unitate si spunea: «Uite, a zis domnul Andreescu ca se ocupa el de Sîntion»“
„Gardianul“ a intrat in posesia mai multor stenograme ale sedintelor Colegiului de Conducere al MAI, sedinte la care au participat atât ministrul Vasile Blaga, cât si factorii de decizie din cadrul MAI. Intr-una dintre aceste stenograme, Vasile Blaga ii reproseaza fostului director al DGA Marian Sintion ca face publica activitatea Directiei fara sa-i ceara voie lui Dan Carbunaru, ziaristul devenit director de imagine al Ministerului. Totodata, ministrul face o apreciere care, rostita in calitate de membru al Guvernului si de principal partener al Monicai Macovei, este de-a dreptul socanta, si anume ca „Justitia este cea mai corupta institutie din România“. Fostul sef al DGA atrage, la rândul sau, atentia ca problemele de comunicare in minister sunt foarte aprinse, existând divergente de mentalitate pe acest subiect. Marian Sintion a demisionat, la inceputul acestei saptamâni, din functia de sef al DGA, motivând probleme „profesionale“. Concomitent, Blaga a dispus, prin Constantin Manoloiu, un control pe toate liniile de munca ale Directiei Anticoruptie. Ziarul nostru a dezvaluit ca din echipa de control fac parte unele persoane care sunt verificate de DGA privind modul in care si-au cumparat locuintele de serviciu. Pus in fata evidentei, Blaga s-a vazut nevoit sa retraga, ieri, aceste persoane din echipa de control. Tot ieri, a fost numit in functia ramasa vacanta o data cu demisia lui Marian Sintion procurorul DNA Irinel Paun, care s-a remarcat ca fiind magistratul care i-a dat NUP lui Serban Mihailescu în dosarul Omu – Busteni, în care omul de afaceri Octavian Ionescu acuza mai multe persoane, printre care si Mihailescu, de deturnare a unor fonduri europene.
Procurorul DNA Irinel Paun, «iepurasul» scos din caciula Cotroceniului pentru scaunul
lui Sintion
Vasile Blaga a anuntat, ieri, ca seful Sectiei de combatere a coruptiei, din DNA, procurorul Irinel Paun, va fi noul director al DGA, înlocuindu-l astfel pe Marian Sîntion. Ministrul de interne a precizat ca aceasta numire s-a facut cu acceptul sefului DNA, Daniel Morar, si cu cel al vicepresedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Daniel Chiujdea. „Procedurile sunt mai lungi, dureaza cam o saptamâna, fiindca este vorba despre un procuror-sef învestit de presedinte si atunci si trecerea va fi aprobata inclusiv de catre aceasta institutie“, a explicat Blaga referitor la numirea lui Paun. Irinel Paun este procurorul care, in luna septembrie a anului trecut, dispunea neînceperea urmaririi penale împotriva lui Serban Mihailescu (fost secretar general al Guvernului, în timpul
lui Adrian Nastase), în dosarul Omu – Busteni, în care omul de afaceri Octavian Ionescu acuza mai multe persoane, printre care si Mihailescu, de deturnare a unor fonduri europene.
Ministrul a fost silit sa-si scoata improprietaritii MAI din echipa de control care a descins la DGA
In urma informatiilor de presa potrivit carora din echipa de control desemnata sa verifice managementul DGA fac parte unele persoane aflate pe lista „Case pentru politisti“, Vasile Blaga a decis, ieri, sa-i retraga pe „suspecti“ din componenta echipei. Ziarul nostru a prezentat, ieri, ca sase nume din componenta echipei de control desemnata de Constantin Manoloiu si-au cumparat case din fondurile MAI. Am aratat deja ca una dintre aceste persoane detinea o alta proprietate imobiliara in momentul in care a achizitionat, anul trecut, apartamentul de serviciu in care locuia cu chirie, desi legea interzice acest lucru. Ieri, Blaga a eliminat trei dintre cei sase din echipa de control care a descins in sediul DGA, explicând decizia astfel: „pentru a nu exista nici un fel de suspiciuni asupra componentei comisiei, ca trei ofiteri, unii mentionati de presa ca fiind suspectati de încalcarea prevederilor legale în achizitionarea locuintelor de serviciu, au fost scosi din comisie si nu au fost înlocuiti“.
(Ion Alexandru Eduard Pascu)
Iaca pozna: Blaga il contrazice pe Basescu
Secretarul general al PD Vasile Blaga a recunoscut ieri ca formula de vot uninominal agreata de Traian Basescu nu este cea propusa de PD. Partidul lui Emil Boc a adoptat formula propusa de Pro Democratia, in timp ce Traian Basescu a mentionat la sfarsitul consultarilor ca i se pare mai interesanta formula propusa de alt partid. „Presedintele are un punct de vedere. Noi avem un alt punct de vedere“, a spus Blaga. Întrebat daca Traian Basescu le-a cerut democratilor sa îi sustina punctul sau de vedere, secretarul general al PD a raspuns: „Nu, deloc. Nu ne-a cerut sa sustinem nici un punct de vedere. S-a bucurat ca avem un punct de vedere“. Seful statului n-a nominalizat partidul in cauza, dar a spus ca ideea de a se vota uninominal la Senat (in doua tururi), iar la Camera, un numar de mandate – egal cu numarul de mandate de senatori – sa se aleaga pe sistem uninominal (intr-un singur tur), iar resturile sa fie distribuite partidelor, pare cea mai imbietoare. Aceasta a fost propunerea PSD, de altfel.
Primul interviu din istorie luat in cabinetul directorului SIE. Primul interviu din Romånia luat de catre Academia Catavencu unui director SIE. Primul interviu din Romånia luat lui Claudiu Saftoiu in cabinetul sau de director SIE.
Limitele directorului Saftoiu
Reporter: Sint spionii mai inteligenti ca dumneavoastra?
Claudiu Saftoiu: Sint mai inteligenti si decit tine! Intii de toate, ei sint exersati sa fie mai inteligenti decit media. Am intilnit aici oameni care, o spun cu tot respectul si cu un sentiment al provocarii personale, sint atit de bine instruiti, incit gresesc foarte putin. Inchipuieste-ti ce trebuie sa faca un manager a carui echipa face foarte putine greseli. Este un examen de autocunoastere pentru mine. Dar si de autodepasire.
Rep.: Care sint limitele lui Saftoiu la SIE?
C.S.: Prima este ca nu vin din lumea spionilor. Eu nu sint spion, eu sint un civil incurabil, care intelege cit de importanta e munca de culegere de informatii in construirea unei societati bazate pe reguli, pe coduri, pe aceste imuabile credinte si convingeri in societatea deschisa, democratica. Primul lucru pe care-l constat este dificultatea de a invata un alfabet, un alfabet al modului de a gindi despre ceea ce poti tu sa faci si despre ceea ce faci, modul de operare, locurile de actiune, ca spion. Eu nu am inca aceste reflexe de gindire.
Rep.: Nu v-au dat teste de personalitate?
C.S.: Nu, nu. Dar sa stii ca ceea ce constati aici este ca esti intr-o continua evaluare si autoevaluare.
Rep.: Nu va pacalesc?
C.S.: Pot fi pacalit un timp, dar nu tot timpul. Ei nu au nici un interes sa-si izoleze seful, sa-si compromita seful. Eu nu am de gind sa ma distantez de agenda institutiei. Este un gentlemen’s agreement. Vorbesc cu toate palierele de personal pentru a primi informatii de tip executiv din toate directiile.
Rep.: Ce frustrari se pot aduna?
C.S.: Eu pot cere desfasuratorul pina la capat al fiecarei actiuni de maxim risc. Exista frustrarea, pentru un neofit, ca nu stie cum se desfasoara o actiune in acelasi timp. Dar este imposibil acest lucru. Sint sute, mii de telegrame care vin intr-o saptamina despre actiunile in desfasurare si nu le pot citi, nu pot urmari fiecare actiune in detaliu. Bun, pot cere informatii oricind. Ce as face daca as sti? Nu sint spion, nu pot conduce in operativ spioni. A, pot fi interfata, pot face legatura constanta cu Planul National de Informatii.
„James Bond nu exista!“
Rep.: V-au pus vreun cip in cap?
C.S.: Nu. „Cip“-ul, putin cite putin, incepe sa creasca, cum plonjezi in marea asta de informatii iti disciplinezi gindirea, iar „cip“-ul asta incepe sa-mi fie util, astfel incit ceea ce spun, ceea ce fac sa nu afecteze munca institutiei.
Rep.: I-ati vazut pe spioni?
C.S.: Da.
Rep.: Cum arata? Grasi, cheliosi?
C.S.: James Bond nu exista.
Rep.: Ce dezamagire! Sherlock Holmes?
C.S.: Incepi sa te apropii. E o munca pe care initial am idealizat-o, dar nu e deloc asa. Iti spui: ce bine e sa cunosti atitea lucruri, sa ai atitea personalitati, legendari, sa te reprezinti in atitea medii paralele! I-am considerat pe acesti oameni niste supereroi. Ei bine, nu, in realitate ei nu sint supereroi, sint doar eroi de fiecare zi. Sint oameni supusi unor constringeri profesionale inimaginabile pentru un civil. Este vorba de o supraveghere permanenta de catre propriul sistem. Pentru ca tu, ca spion, avind vulnerabilitati, prin debusee de personalitate sa nu afectezi munca institutiei.
Rep.: Spionii care-i spioneaza pe spioni sint mai prosti?
C.S.: E, nu. Asta e munca de contrainformatii. Ei sint relativ pe aceeasi treapta. Se spune, printre spioni, ca exista un virus contrainformativ care iti determina gindirea.
Rep.: De ce o fac? Isi iubesc tara?
C.S.: Da. Sint mai aproape de acest sentiment. Obtinind niste informatii vitale in conditii de risc extrem, in privinta traficului
de droguri, terorismului, esti singur, tu cu o patrie ideala, fiind singur cu propriile capacitati, care te tin in acest tip de frustrare, este un sentiment superior al patriei.
Pastila cu cianura la rever
Rep.: Spioance blonde aveti?
C.S.: Sigur.
Rep.: Mai trecute?
C.S.: De toate felurile. Eu am virsta, 38 de ani, a mediei de virsta din SIE. S-a intimplat sa fie asa. 26% sint femei.
Rep.: Frumoase spioancele?
C.S.: Au o frumusete pe care si-o reprima.
Rep.: Au pastila de cianura la rever? Ii verificati in fiecare dimineata?
C.S.: Ha, ha, ha, asta era prin anii ’60. Pot sa spun ca daca exista un lucru in care SIE exceleaza este upgradarea continua a tehnicii, de aceea si din acest punct de vedere sintem in topul serviciilor secrete.
Rep.: Unde, aici in tara? Ca fata de straini sintem cu 50 de ani in urma.
C.S.: Nu, nu, nu. De fiecare data exista acest racursi. Ce spionam? Pentru Romånia in afara Romåniei. Sintem intre primele patru-cinci servicii din Europa. Contributia SIE in ceea ce priveste apararea intereselor europene si transatlantice este coplesitoare. Lumea nu stie ca vorbind despre occidentalizarea noastra vorbim despre modernizarea noastra din ’92, cind s-au deschis relatiile in zona Intelligence pentru Romånia. De atunci, oamenii din SIE s-au adaptat primii la standardele de valoare.
„Nu, nu mi-au spalat creierul“
Rep.: V-au spalat creierul astia de cind erati la Basescu!
C.S.: Nu, nu. Dimpotriva.
Rep.: Imaginea lui Saftoiu este a celui dus de nas la Basescu odata cu elaborarea Legilor Informatiilor.
C.S.: Daca vrei, a fost un soi de manipulare reciproca. Ei m-au manipulat in masura in care eu insumi am fost convins de importanta serviciilor de informatii. Am fost convins de importanta informatiei anticipative in conducerea tarii.
Rep.: V-au pus ceva in cafea.
C.S.: Nu. Mie nu mi-a fost niciodata frica de serviciile de informatii si nu am privit aceasta munca cu prejudecati. Nu am fost obsedat ca sint urmarit, fiind un tip care nu ascunde nimic si un tip prea serios, poate. Bine, in ceea ce priveste ideea ca ei „ar fi ales“ o persoana convenabila, este partial adevarat. Eu insumi am fost dornic sa aflu mai multe despre acest domeniu, care este extrem de legat de o decizie in ceea ce priveste societatea, luata prin intermediul beneficiarilor politici. Am facut parte din grupul de la Cotroceni care a pritocit Comunitatea de Informatii.
Rep.: De ce acum?
C.S.: Ne impinge de la spate datoria asumata prin Strategia Nationala de Securitate. Sint niste datorii asumate la nivel international. Altfel, pierdem teren in fata riscurilor si amenintarilor la adresa tarii.
Rep.: Noi, presarii, de ce ne jucam in tarina?
C.S.: Voua va place sa va considerati victime, manipulati si sa strigati: Ma doare! Uite cum ma rusineaza dusmanul secret! Eu cred ca mai degraba presa isi autoinduce campanii de presa si se manipuleaza singura decit o fac alte entitati.
Soveja
Rep.: Soveja a fost lucratura SIE.
C.S.: Nu, nu, m-a sunat un ziarist din Focsani si m-a intrebat despre pamint. Da, am cumparat, prin licitatie, oricine o putea face. Publicasem deja achizitia in Monitorul Oficial, pe numele meu, nu al „matusii Tamara“. Fiindca sint din partea locului si mi-am dorit acest lucru. A doua zi a aparut ca printr-un memoriu eu mi-am netezit drumul.
Rep.: Ati luat memoriul de la primar si i l-ati dus lui Berceanu sa va faca drumul?
C.S.: Nu. Nu.
Rep.: Dar de ce nu v-ati abtinut acum, ca sef?
C.S.: Lucrul asta spus de mine de citeva ori nu a descurajat dorinta presei de a ma vulnerabiliza. Pamintul de la Soveja l-am luat pe numele meu, cind eram la Cotroceni. Mai e ceva, eu imi planific proiecte de familie pe patru-cinci ani inainte. Asa sint eu. Dau un exemplu: poate peste un an imi schimb masina, peste alti trei imi iau casa… E planificarea familiala a bugetului.
Rep.: V-au facut.
C.S.: In cazul asta si tu esti manipulat de propriul univers.
Rep.: In timpul interviului ne-au manipulat?
C.S.: Da, eu. Invitindu-te in cabinetul meu. Dindu-ti senzatia de transparenta si deschidere. Nu te vei simti un pic vinovat bagind tot soiul de ironii si cuvinte de la tine in interviu?
Elwis
Rep.: De ce Elwis?
C.S.: Mama. Mama se uita sapte zile din sapte cind rulau filme cu Elvis la Buzau. Avea 21 de ani. Am iertat-o de mult. M-as bucura sa constat ca asta e propria mea vulnerabilitate.
Rep.: Ca filolog, cum explicati „w“?
C.S.: N-are explicatie filologica, e o greseala stupida. La Sfatul Popular, dirigintele nu a stiut cum se scrie un nume ca asta si, daca tot suna strain, a pus acolo o litera „straina“, „rara“…
Fantezia
Rep.: Mai aveti o vulnerabilitate. Mie mi-a ajuns stirea ca v-ati desfundat cu spioni de la SIE WC-ul blocat.
C.S.: Deci de asta ai venit la SIE. Tu ai verificat aceasta informatie? Cine ti-a furnizat-o? E de incredere sursa? De ce rizi? Acum vii la mine sa dezmint o aberatie, ce altceva mai pot face?
Rep.: O asemenea informatie nu vine fara SIE!
C.S.: Iti suna bine stirea asta! Iti place! Voi parca lucrati cu metode de spionaj. Inventati intii o poveste incredibila, dar verosimila, repet, complet nerealista, si dupa aceea creati personajele. Povestea se dezumfla, dar ramine ca fapt jurnalistic. Voi vindeti astfel. Astfel va vindeti constiinta profesionala.
Limitele directorului Saftoiu
Reporter: Sint spionii mai inteligenti ca dumneavoastra?
Claudiu Saftoiu: Sint mai inteligenti si decit tine! Intii de toate, ei sint exersati sa fie mai inteligenti decit media. Am intilnit aici oameni care, o spun cu tot respectul si cu un sentiment al provocarii personale, sint atit de bine instruiti, incit gresesc foarte putin. Inchipuieste-ti ce trebuie sa faca un manager a carui echipa face foarte putine greseli. Este un examen de autocunoastere pentru mine. Dar si de autodepasire.
Rep.: Care sint limitele lui Saftoiu la SIE?
C.S.: Prima este ca nu vin din lumea spionilor. Eu nu sint spion, eu sint un civil incurabil, care intelege cit de importanta e munca de culegere de informatii in construirea unei societati bazate pe reguli, pe coduri, pe aceste imuabile credinte si convingeri in societatea deschisa, democratica. Primul lucru pe care-l constat este dificultatea de a invata un alfabet, un alfabet al modului de a gindi despre ceea ce poti tu sa faci si despre ceea ce faci, modul de operare, locurile de actiune, ca spion. Eu nu am inca aceste reflexe de gindire.
Rep.: Nu v-au dat teste de personalitate?
C.S.: Nu, nu. Dar sa stii ca ceea ce constati aici este ca esti intr-o continua evaluare si autoevaluare.
Rep.: Nu va pacalesc?
C.S.: Pot fi pacalit un timp, dar nu tot timpul. Ei nu au nici un interes sa-si izoleze seful, sa-si compromita seful. Eu nu am de gind sa ma distantez de agenda institutiei. Este un gentlemen’s agreement. Vorbesc cu toate palierele de personal pentru a primi informatii de tip executiv din toate directiile.
Rep.: Ce frustrari se pot aduna?
C.S.: Eu pot cere desfasuratorul pina la capat al fiecarei actiuni de maxim risc. Exista frustrarea, pentru un neofit, ca nu stie cum se desfasoara o actiune in acelasi timp. Dar este imposibil acest lucru. Sint sute, mii de telegrame care vin intr-o saptamina despre actiunile in desfasurare si nu le pot citi, nu pot urmari fiecare actiune in detaliu. Bun, pot cere informatii oricind. Ce as face daca as sti? Nu sint spion, nu pot conduce in operativ spioni. A, pot fi interfata, pot face legatura constanta cu Planul National de Informatii.
„James Bond nu exista!“
Rep.: V-au pus vreun cip in cap?
C.S.: Nu. „Cip“-ul, putin cite putin, incepe sa creasca, cum plonjezi in marea asta de informatii iti disciplinezi gindirea, iar „cip“-ul asta incepe sa-mi fie util, astfel incit ceea ce spun, ceea ce fac sa nu afecteze munca institutiei.
Rep.: I-ati vazut pe spioni?
C.S.: Da.
Rep.: Cum arata? Grasi, cheliosi?
C.S.: James Bond nu exista.
Rep.: Ce dezamagire! Sherlock Holmes?
C.S.: Incepi sa te apropii. E o munca pe care initial am idealizat-o, dar nu e deloc asa. Iti spui: ce bine e sa cunosti atitea lucruri, sa ai atitea personalitati, legendari, sa te reprezinti in atitea medii paralele! I-am considerat pe acesti oameni niste supereroi. Ei bine, nu, in realitate ei nu sint supereroi, sint doar eroi de fiecare zi. Sint oameni supusi unor constringeri profesionale inimaginabile pentru un civil. Este vorba de o supraveghere permanenta de catre propriul sistem. Pentru ca tu, ca spion, avind vulnerabilitati, prin debusee de personalitate sa nu afectezi munca institutiei.
Rep.: Spionii care-i spioneaza pe spioni sint mai prosti?
C.S.: E, nu. Asta e munca de contrainformatii. Ei sint relativ pe aceeasi treapta. Se spune, printre spioni, ca exista un virus contrainformativ care iti determina gindirea.
Rep.: De ce o fac? Isi iubesc tara?
C.S.: Da. Sint mai aproape de acest sentiment. Obtinind niste informatii vitale in conditii de risc extrem, in privinta traficului
de droguri, terorismului, esti singur, tu cu o patrie ideala, fiind singur cu propriile capacitati, care te tin in acest tip de frustrare, este un sentiment superior al patriei.
Pastila cu cianura la rever
Rep.: Spioance blonde aveti?
C.S.: Sigur.
Rep.: Mai trecute?
C.S.: De toate felurile. Eu am virsta, 38 de ani, a mediei de virsta din SIE. S-a intimplat sa fie asa. 26% sint femei.
Rep.: Frumoase spioancele?
C.S.: Au o frumusete pe care si-o reprima.
Rep.: Au pastila de cianura la rever? Ii verificati in fiecare dimineata?
C.S.: Ha, ha, ha, asta era prin anii ’60. Pot sa spun ca daca exista un lucru in care SIE exceleaza este upgradarea continua a tehnicii, de aceea si din acest punct de vedere sintem in topul serviciilor secrete.
Rep.: Unde, aici in tara? Ca fata de straini sintem cu 50 de ani in urma.
C.S.: Nu, nu, nu. De fiecare data exista acest racursi. Ce spionam? Pentru Romånia in afara Romåniei. Sintem intre primele patru-cinci servicii din Europa. Contributia SIE in ceea ce priveste apararea intereselor europene si transatlantice este coplesitoare. Lumea nu stie ca vorbind despre occidentalizarea noastra vorbim despre modernizarea noastra din ’92, cind s-au deschis relatiile in zona Intelligence pentru Romånia. De atunci, oamenii din SIE s-au adaptat primii la standardele de valoare.
„Nu, nu mi-au spalat creierul“
Rep.: V-au spalat creierul astia de cind erati la Basescu!
C.S.: Nu, nu. Dimpotriva.
Rep.: Imaginea lui Saftoiu este a celui dus de nas la Basescu odata cu elaborarea Legilor Informatiilor.
C.S.: Daca vrei, a fost un soi de manipulare reciproca. Ei m-au manipulat in masura in care eu insumi am fost convins de importanta serviciilor de informatii. Am fost convins de importanta informatiei anticipative in conducerea tarii.
Rep.: V-au pus ceva in cafea.
C.S.: Nu. Mie nu mi-a fost niciodata frica de serviciile de informatii si nu am privit aceasta munca cu prejudecati. Nu am fost obsedat ca sint urmarit, fiind un tip care nu ascunde nimic si un tip prea serios, poate. Bine, in ceea ce priveste ideea ca ei „ar fi ales“ o persoana convenabila, este partial adevarat. Eu insumi am fost dornic sa aflu mai multe despre acest domeniu, care este extrem de legat de o decizie in ceea ce priveste societatea, luata prin intermediul beneficiarilor politici. Am facut parte din grupul de la Cotroceni care a pritocit Comunitatea de Informatii.
Rep.: De ce acum?
C.S.: Ne impinge de la spate datoria asumata prin Strategia Nationala de Securitate. Sint niste datorii asumate la nivel international. Altfel, pierdem teren in fata riscurilor si amenintarilor la adresa tarii.
Rep.: Noi, presarii, de ce ne jucam in tarina?
C.S.: Voua va place sa va considerati victime, manipulati si sa strigati: Ma doare! Uite cum ma rusineaza dusmanul secret! Eu cred ca mai degraba presa isi autoinduce campanii de presa si se manipuleaza singura decit o fac alte entitati.
Soveja
Rep.: Soveja a fost lucratura SIE.
C.S.: Nu, nu, m-a sunat un ziarist din Focsani si m-a intrebat despre pamint. Da, am cumparat, prin licitatie, oricine o putea face. Publicasem deja achizitia in Monitorul Oficial, pe numele meu, nu al „matusii Tamara“. Fiindca sint din partea locului si mi-am dorit acest lucru. A doua zi a aparut ca printr-un memoriu eu mi-am netezit drumul.
Rep.: Ati luat memoriul de la primar si i l-ati dus lui Berceanu sa va faca drumul?
C.S.: Nu. Nu.
Rep.: Dar de ce nu v-ati abtinut acum, ca sef?
C.S.: Lucrul asta spus de mine de citeva ori nu a descurajat dorinta presei de a ma vulnerabiliza. Pamintul de la Soveja l-am luat pe numele meu, cind eram la Cotroceni. Mai e ceva, eu imi planific proiecte de familie pe patru-cinci ani inainte. Asa sint eu. Dau un exemplu: poate peste un an imi schimb masina, peste alti trei imi iau casa… E planificarea familiala a bugetului.
Rep.: V-au facut.
C.S.: In cazul asta si tu esti manipulat de propriul univers.
Rep.: In timpul interviului ne-au manipulat?
C.S.: Da, eu. Invitindu-te in cabinetul meu. Dindu-ti senzatia de transparenta si deschidere. Nu te vei simti un pic vinovat bagind tot soiul de ironii si cuvinte de la tine in interviu?
Elwis
Rep.: De ce Elwis?
C.S.: Mama. Mama se uita sapte zile din sapte cind rulau filme cu Elvis la Buzau. Avea 21 de ani. Am iertat-o de mult. M-as bucura sa constat ca asta e propria mea vulnerabilitate.
Rep.: Ca filolog, cum explicati „w“?
C.S.: N-are explicatie filologica, e o greseala stupida. La Sfatul Popular, dirigintele nu a stiut cum se scrie un nume ca asta si, daca tot suna strain, a pus acolo o litera „straina“, „rara“…
Fantezia
Rep.: Mai aveti o vulnerabilitate. Mie mi-a ajuns stirea ca v-ati desfundat cu spioni de la SIE WC-ul blocat.
C.S.: Deci de asta ai venit la SIE. Tu ai verificat aceasta informatie? Cine ti-a furnizat-o? E de incredere sursa? De ce rizi? Acum vii la mine sa dezmint o aberatie, ce altceva mai pot face?
Rep.: O asemenea informatie nu vine fara SIE!
C.S.: Iti suna bine stirea asta! Iti place! Voi parca lucrati cu metode de spionaj. Inventati intii o poveste incredibila, dar verosimila, repet, complet nerealista, si dupa aceea creati personajele. Povestea se dezumfla, dar ramine ca fapt jurnalistic. Voi vindeti astfel. Astfel va vindeti constiinta profesionala.
Dupa ce Romania a alocat fonduri si a gasit spatii pentru cele doua consulate din Basarabia, autoritatile de la Chisinau s-au razgindit: nu ne mai permit infiintarea acestora.
„La aceasta ora nu mai consideram de actualitate deschiderea consulatelor la Balti si la Cahul“, a declarat ieri ministrul moldovean de externe, Andrei Stratan. Traian Basescu s-a multumit sa „ia nota“ de declaratiile de la Chisinau si a adaugat ca „politica Romaniei fata de Moldova nu se schimba“. Ministerul de Externe roman a preferat, de asemenea, sa declare ca “a luat nota” de anuntul ministrului Stratan. Surse guvernamentale sustin insa ca se pregateste „o reactie globala” fata de atacurile venite de la Chisinau.
„La aceasta ora nu mai consideram de actualitate deschiderea consulatelor la Balti si Cahul“, a declarat ministrul de externe moldovean, Andrei Stratan. Presedintele Traian Basescu a declarat doar ca „ia nota“ de declaratiile de la Chisinau si ca „politica Romaniei fata de Moldova nu se schimba“. Ministerul roman de Externe s-a multumit, de asemenea, sa anunte ca „a luat nota“ de anuntul ministrului Stratan, desi cu o zi inainte anunta ca se afla intr-o faza avansata in procesul de achizitionare a sediilor pentru consulate. Surse guvernamentale au declarat ca Executivul roman nu va raspunde la fiecare declaratie in parte pentru ca acest conflict sa nu escaladeze, ci va exista o reactie globala a Guvernului de la Bucuresti fata de atacurile venite de la Chisinau.
Intentii vechi
In luna februarie, MAE a identificat la Cahul si Balti doua cladiri adecvate activitatii consulare, care respecta normele Schengen, si a demarat procedurile pentru cumpararea acestora. Bugetul alocat era de zece milioane de lei (trei milioane de dolari). In fiecare dintre cele doua consulate, personalul va fi format dintr-un consul, un viceconsul si patru functionari consulari, a precizat purtatorul de cuvint al MAE.
Demersurile privind deschiderea celor doua noi consulate au inceput anul trecut. Dupa 1 ianuarie 2007 portile Consulatului din Chisinau au fost luate cu asalt de cetatenii moldoveni care doreau sa intre in Romania. Intre 6 ianuarie si 6 martie au fost acordate circa 13.000 de vize pentru moldoveni. In prezent, timpul
de asteptare pentru a primi viza de Romania variaza intre 4 si 5 zile. MAE astepta, inca, in luna ianuarie, un raspuns lamuritor din partea autoritatilor moldovene, referitoare la consulate. Ministrul Ungureanu a avut o pozitie mai dura la adresa guvernului moldovean intr-un interviu acordat, in 15 ianuarie, postului Vocea Basarabiei, in care amintea, printre altele, ca lipsa de raspuns la solicitarea Bucurestiului este „destul de ciudata“.
Basescu intervine
Presedintele Traian Basescu si omologul sau Vladimir Voronin au anuntat, in cursul vizitei presedintelui roman la Chisinau, la 16 ianuarie, la finalul unei intilniri tête-à-tête, ca in maximum doua saptamini Romania va infiinta doua consulate temporare pentru cetatenii din Republica Moldova. Seful statului roman isi exprima speranta ca MAE „sa se miste repede“ si, in citeva saptamini, Romania sa aiba personalul necesar la Cahul si Balti. Basescu mai declara atunci ca Romania va face tot posibilul sa proceseze in timp util cele peste 530.000 de cereri de cetatenie depuse de moldoveni. Presedintele Vladimir Voronin era de acord, la acea ora, cu Basescu, sustinind: „Situatia nu e normala, imediat ar trebui rezolvate problemele care nu ne permit sa fie deblocata situatia“.
*
Declaratii belicoase. Scurta istorie
Anul trecut, in vara, presedintele Basescu spunea ca Romania a oferit Republicii Moldova si sefului statului moldovean, varianta de a intra o data cu tara noastra in UE, dar este optiunea autoritatilor de la Chisinau sa hotarasca ce trebuie sa faca. Tot in iulie, Voronin vorbea despre inutilitatea discutiei despre o posibila unire a celor doua tari. „O perspectiva referitoare la unirea Republicii Moldova cu Romania nu exista nici chiar dupa aderarea Moldovei la UE. Arhitectii unor asemenea scenarii, oriune s-ar afla, la Tiraspol sau la Bucuresti, trebuie sa se impace cu faptul ca aceste vise sint irealizabile pentru totdeauna.“ In luna noiembrie, Voronin a revenit cu declaratii antiromanesti, sustinind ca „unii“ doresc sa urce Moldova in trenul lor spre Europa „cu de-a sila“ si sa schimbe denumirea limbii materne moldovenesti, sa mistifice istoria. Aceleasi idei revin in discursul liderului moldovean si in luna decembrie 2006, acuzind un amestec in treburile interne ale tarii sale. In luna februarie, Voronin acuza Bucurestiul de intoleranta fata de „minoritatea etnica a moldovenilor“, alcatuita din zece milioane de membri, printre care si cetatenii romani din Moldova romaneasca. A urmat, apoi, un apel al guvernului Tarlev catre comunitatea internationala, prin care ii cerea acesteia sa-si foloseasca influenta asupra Romaniei pentru ca Bucurestiul sa nu se mai amestece in chestiunile sale interne.
Politicienii de la Bucuresti vad vinovati de ambele parti
In timp ce Teodor Melescanu acuza „perfidia“ Chisinaului, lideri ai opozitiei il vad si pe Traian Basescu vinovat de tensionarea relatiilor dintre Romania si Moldova.
Frunda Gyorgy, vicepresedinte UDMR: „Este o greseala politica a Chisinaului. Cred ca este vorba despre o lupta politica interna si, din nefericire, exista un curent destul de popular sa fii impotriva Romaniei. Faptul ca o buna parte a populatiei de origine romana din Moldova vrea sa dobindeasca cetatenia romana este un lucru ingrijorator. Locul lor va fi ocupat de alte natii, ceea ce va conduce la rusificarea Moldovei.“
„O chestiune perfida“
* Teodor Melescanu, senator PNL: „Eu as pune aceasta situatie pe seama unei tendinte care apare in momente fierbinti din politica interna a Moldovei, cum sint alegerile locale din luna mai, aceea de a arunca Romaniei o lumina negativa. Lucrul cel mai grav este ca ele sint cu totul si cu totul nefondate. Faptul ca cele doua consulate nu vor mai fi deschise e una dintre chestiunile cele mai perfide pe care Chisinaul le putea pune in practica in acest moment, pentru ca da senzatia ca autoritatilor romanesti nu le pasa de numarul mare de moldoveni care vor viza.“
* Titus Corlatean, secretar general al PSD: „E o actiune provocatoare a puterii comuniste de la Chisinau, care se teme de problemele interne - politice si economice - pe care extinderea pina la granitele sale a Uniunii Europene le va avea. Pe de alta parte, putem vorbi despre maniera neprofesionista a puterii de la Bucuresti - presedintele Basescu si Guvernul - de a promova interesele europene, prin declaratii populiste de consum intern.“
*
Armand Gosu: „Cheia e la Tiraspol“
„Cind e vorba despre un stat cu slabe capacitati administrative si institutionale precum Moldova, este complicat sa cauti explicatii logice“, a comentat, pentru „Cotidianul“, Andrei Popov, directorul Asociatiei pentru Politica Externa de la Chisinau. Totusi, Popov a explicat de ce comunicatul guvernului de la Chisinau a venit tocmai miercuri. Premierul Tarlev tocmai se intorsese dintr-o vizita in Lituania, unde ar fi simtit ca primeste intelegere pentru plingerile formulate la adresa Romaniei.
Analistul a mai declarat ca reactia calma a Bucurestiului, care nu a raspuns „simetric“ Chisinaului, ci doar a luat nota de ele, il bucura.
Intrebat de ce partea moldoveneasca a considerat necesara blocarea deschiderii consulatelor, istoricul Armand Gosu a comentat: „Presedintele si Guvernul se tem sa ramina fara supusi“. In opinia sa, „cheia pentru intelegerea atitudinii lui Voronin fata de Romania e Transnistria“. Pentru a functiona ca stat, sustine Gosu, Moldova are nevoie sa pastreze Transnistria sub forma unei federatii. Prin declaratiile belicoase impotriva Romaniei, Voronin vrea sa cistige increderea Rusiei, singura care il mai poate ajuta sa ajunga la un acord cu Tiraspolul dupa ce sprijinul Occidentului a fost pierdut.
„La aceasta ora nu mai consideram de actualitate deschiderea consulatelor la Balti si la Cahul“, a declarat ieri ministrul moldovean de externe, Andrei Stratan. Traian Basescu s-a multumit sa „ia nota“ de declaratiile de la Chisinau si a adaugat ca „politica Romaniei fata de Moldova nu se schimba“. Ministerul de Externe roman a preferat, de asemenea, sa declare ca “a luat nota” de anuntul ministrului Stratan. Surse guvernamentale sustin insa ca se pregateste „o reactie globala” fata de atacurile venite de la Chisinau.
„La aceasta ora nu mai consideram de actualitate deschiderea consulatelor la Balti si Cahul“, a declarat ministrul de externe moldovean, Andrei Stratan. Presedintele Traian Basescu a declarat doar ca „ia nota“ de declaratiile de la Chisinau si ca „politica Romaniei fata de Moldova nu se schimba“. Ministerul roman de Externe s-a multumit, de asemenea, sa anunte ca „a luat nota“ de anuntul ministrului Stratan, desi cu o zi inainte anunta ca se afla intr-o faza avansata in procesul de achizitionare a sediilor pentru consulate. Surse guvernamentale au declarat ca Executivul roman nu va raspunde la fiecare declaratie in parte pentru ca acest conflict sa nu escaladeze, ci va exista o reactie globala a Guvernului de la Bucuresti fata de atacurile venite de la Chisinau.
Intentii vechi
In luna februarie, MAE a identificat la Cahul si Balti doua cladiri adecvate activitatii consulare, care respecta normele Schengen, si a demarat procedurile pentru cumpararea acestora. Bugetul alocat era de zece milioane de lei (trei milioane de dolari). In fiecare dintre cele doua consulate, personalul va fi format dintr-un consul, un viceconsul si patru functionari consulari, a precizat purtatorul de cuvint al MAE.
Demersurile privind deschiderea celor doua noi consulate au inceput anul trecut. Dupa 1 ianuarie 2007 portile Consulatului din Chisinau au fost luate cu asalt de cetatenii moldoveni care doreau sa intre in Romania. Intre 6 ianuarie si 6 martie au fost acordate circa 13.000 de vize pentru moldoveni. In prezent, timpul
de asteptare pentru a primi viza de Romania variaza intre 4 si 5 zile. MAE astepta, inca, in luna ianuarie, un raspuns lamuritor din partea autoritatilor moldovene, referitoare la consulate. Ministrul Ungureanu a avut o pozitie mai dura la adresa guvernului moldovean intr-un interviu acordat, in 15 ianuarie, postului Vocea Basarabiei, in care amintea, printre altele, ca lipsa de raspuns la solicitarea Bucurestiului este „destul de ciudata“.
Basescu intervine
Presedintele Traian Basescu si omologul sau Vladimir Voronin au anuntat, in cursul vizitei presedintelui roman la Chisinau, la 16 ianuarie, la finalul unei intilniri tête-à-tête, ca in maximum doua saptamini Romania va infiinta doua consulate temporare pentru cetatenii din Republica Moldova. Seful statului roman isi exprima speranta ca MAE „sa se miste repede“ si, in citeva saptamini, Romania sa aiba personalul necesar la Cahul si Balti. Basescu mai declara atunci ca Romania va face tot posibilul sa proceseze in timp util cele peste 530.000 de cereri de cetatenie depuse de moldoveni. Presedintele Vladimir Voronin era de acord, la acea ora, cu Basescu, sustinind: „Situatia nu e normala, imediat ar trebui rezolvate problemele care nu ne permit sa fie deblocata situatia“.
*
Declaratii belicoase. Scurta istorie
Anul trecut, in vara, presedintele Basescu spunea ca Romania a oferit Republicii Moldova si sefului statului moldovean, varianta de a intra o data cu tara noastra in UE, dar este optiunea autoritatilor de la Chisinau sa hotarasca ce trebuie sa faca. Tot in iulie, Voronin vorbea despre inutilitatea discutiei despre o posibila unire a celor doua tari. „O perspectiva referitoare la unirea Republicii Moldova cu Romania nu exista nici chiar dupa aderarea Moldovei la UE. Arhitectii unor asemenea scenarii, oriune s-ar afla, la Tiraspol sau la Bucuresti, trebuie sa se impace cu faptul ca aceste vise sint irealizabile pentru totdeauna.“ In luna noiembrie, Voronin a revenit cu declaratii antiromanesti, sustinind ca „unii“ doresc sa urce Moldova in trenul lor spre Europa „cu de-a sila“ si sa schimbe denumirea limbii materne moldovenesti, sa mistifice istoria. Aceleasi idei revin in discursul liderului moldovean si in luna decembrie 2006, acuzind un amestec in treburile interne ale tarii sale. In luna februarie, Voronin acuza Bucurestiul de intoleranta fata de „minoritatea etnica a moldovenilor“, alcatuita din zece milioane de membri, printre care si cetatenii romani din Moldova romaneasca. A urmat, apoi, un apel al guvernului Tarlev catre comunitatea internationala, prin care ii cerea acesteia sa-si foloseasca influenta asupra Romaniei pentru ca Bucurestiul sa nu se mai amestece in chestiunile sale interne.
Politicienii de la Bucuresti vad vinovati de ambele parti
In timp ce Teodor Melescanu acuza „perfidia“ Chisinaului, lideri ai opozitiei il vad si pe Traian Basescu vinovat de tensionarea relatiilor dintre Romania si Moldova.
Frunda Gyorgy, vicepresedinte UDMR: „Este o greseala politica a Chisinaului. Cred ca este vorba despre o lupta politica interna si, din nefericire, exista un curent destul de popular sa fii impotriva Romaniei. Faptul ca o buna parte a populatiei de origine romana din Moldova vrea sa dobindeasca cetatenia romana este un lucru ingrijorator. Locul lor va fi ocupat de alte natii, ceea ce va conduce la rusificarea Moldovei.“
„O chestiune perfida“
* Teodor Melescanu, senator PNL: „Eu as pune aceasta situatie pe seama unei tendinte care apare in momente fierbinti din politica interna a Moldovei, cum sint alegerile locale din luna mai, aceea de a arunca Romaniei o lumina negativa. Lucrul cel mai grav este ca ele sint cu totul si cu totul nefondate. Faptul ca cele doua consulate nu vor mai fi deschise e una dintre chestiunile cele mai perfide pe care Chisinaul le putea pune in practica in acest moment, pentru ca da senzatia ca autoritatilor romanesti nu le pasa de numarul mare de moldoveni care vor viza.“
* Titus Corlatean, secretar general al PSD: „E o actiune provocatoare a puterii comuniste de la Chisinau, care se teme de problemele interne - politice si economice - pe care extinderea pina la granitele sale a Uniunii Europene le va avea. Pe de alta parte, putem vorbi despre maniera neprofesionista a puterii de la Bucuresti - presedintele Basescu si Guvernul - de a promova interesele europene, prin declaratii populiste de consum intern.“
*
Armand Gosu: „Cheia e la Tiraspol“
„Cind e vorba despre un stat cu slabe capacitati administrative si institutionale precum Moldova, este complicat sa cauti explicatii logice“, a comentat, pentru „Cotidianul“, Andrei Popov, directorul Asociatiei pentru Politica Externa de la Chisinau. Totusi, Popov a explicat de ce comunicatul guvernului de la Chisinau a venit tocmai miercuri. Premierul Tarlev tocmai se intorsese dintr-o vizita in Lituania, unde ar fi simtit ca primeste intelegere pentru plingerile formulate la adresa Romaniei.
Analistul a mai declarat ca reactia calma a Bucurestiului, care nu a raspuns „simetric“ Chisinaului, ci doar a luat nota de ele, il bucura.
Intrebat de ce partea moldoveneasca a considerat necesara blocarea deschiderii consulatelor, istoricul Armand Gosu a comentat: „Presedintele si Guvernul se tem sa ramina fara supusi“. In opinia sa, „cheia pentru intelegerea atitudinii lui Voronin fata de Romania e Transnistria“. Pentru a functiona ca stat, sustine Gosu, Moldova are nevoie sa pastreze Transnistria sub forma unei federatii. Prin declaratiile belicoase impotriva Romaniei, Voronin vrea sa cistige increderea Rusiei, singura care il mai poate ajuta sa ajunga la un acord cu Tiraspolul dupa ce sprijinul Occidentului a fost pierdut.
amilia Paunescu a primit ieri lovitura de gratie in "Dosarul Lido". Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca hotelul sa reintre in proprietatea mostenitorilor doctorului Angelescu, fost ministru al Invatamantului in perioada interbelica.
Dupa 13 ani de procese, judecatorii au diminuat averea fratilor Paunescu cu peste 50 de milioane de euro, atat cat valoreaza Hotelul Lido. Acestuia i se adauga si alte imobile, respectiv casa dr. Angelescu, cazinoul si piscina. Peste doua saptamani, avocatii si urmasii proprietarului vor executa hotararea instantei, iar fratii Paunescu vor fi evacuati. Decizia este definitiva si irevocabila.
"Voi pastra hotelul ca pe un simbol"
Ioana Angelescu, nepoata dr. Constantin Angelescu, ne-a declarat ieri ca Hotelul Lido va ramane in proprietatea familiei si ii va pastra destinatia. "Pana acum era un simbol al coruptiei, infipt bine in mijlocul Capitalei. Eu am avut insa incredere in justitie, iar acum Lido va redeveni simbolul Romaniei", a afirmat doamna Angelescu, mostenitoarea fostului ministru. Reamintim ca procesul a fost deschis in 1993 de tatal acesteia, Constantin C. Angelescu Monteoru, care nu a apucat sa vada sfarsitul dosarului, decedand in 2000.
Privatizarea ilegala, denuntata in "Romania libera"
"Romania libera" a dezvaluit metoda ilegala prin care Hotelul Lido a ajuns in curtea fratilor Paunescu inainte de pronuntarea Curtii Supreme de Justitie. Mai exact, trei functionari de la Agentia Nationala de Privatizare au semnat documentul de instrainare, desi nu aveau mandat sa faca acest lucru. In momentul in care si-au dat acordul, cei trei nu mai aveau nici o calitate, pentru ca, intre timp
, noii actionari erau FPS si FPP. Mandatul lor expirase cu patru luni inainte.
Vor contesta decizia in instanta
George Paunescu, unul dintre actionarii semnificativi ai companiilor care inca detin hotelul Lido, considera ca decizia este abuziva si nu respecta prevederile legii. "Vom contesta in instanta decizia de restituire a hotelului Lido. Decizia este cusuta cu ata alba. Din completul de judecata a facut parte o judecatoare care in mod legal trebuia sa se abtina, pentru ca se antepronuntase. Nu s-a abtinut, si asta este o ilegalitate", a declarat Paunescu pentru Mediafax.
Desi hotararea instantei supreme este definitiva si irevocabila, omul de afaceri sustine ca exista cazuri de exceptie in care se poate face un recurs in anulare sau o revizuire a procesului. "Daca nu se rezolva aici, vom contesta decizia in afara tarii. Decizia este plina de ilegalitati si abuzuri ale completului de judecata", sustine Paunescu.
El a precizat ca actionarii Lido, in numar de 1.700, vor cere statului roman despagubiri de 34 de milioane de euro in cazul in care acest hotel va fi pierdut.
Constantin Angelescu, personaj de seama al Romaniei interbelice
Doctorul Constantin Angelescu a detinut mai multe functii, pornind de la cea de senator. A devenit apoi ministru plenipotentiar al Romaniei in SUA, ministru si reformator al scolii romanesti in perioada interbelica. Angelescu a mai ocupat functiile de presedinte al Academiei de Stiinte, presedinte al Ateneului Roman, prim-ministru, presedinte al Societatii de Invatatura Poporului Roman. Pe timpul mandatului sau de ministru al Invatamantului, doctorul a ctitorit peste 12.000 de scoli, atenee, universitati si biserici.
Dupa 13 ani de procese, judecatorii au diminuat averea fratilor Paunescu cu peste 50 de milioane de euro, atat cat valoreaza Hotelul Lido. Acestuia i se adauga si alte imobile, respectiv casa dr. Angelescu, cazinoul si piscina. Peste doua saptamani, avocatii si urmasii proprietarului vor executa hotararea instantei, iar fratii Paunescu vor fi evacuati. Decizia este definitiva si irevocabila.
"Voi pastra hotelul ca pe un simbol"
Ioana Angelescu, nepoata dr. Constantin Angelescu, ne-a declarat ieri ca Hotelul Lido va ramane in proprietatea familiei si ii va pastra destinatia. "Pana acum era un simbol al coruptiei, infipt bine in mijlocul Capitalei. Eu am avut insa incredere in justitie, iar acum Lido va redeveni simbolul Romaniei", a afirmat doamna Angelescu, mostenitoarea fostului ministru. Reamintim ca procesul a fost deschis in 1993 de tatal acesteia, Constantin C. Angelescu Monteoru, care nu a apucat sa vada sfarsitul dosarului, decedand in 2000.
Privatizarea ilegala, denuntata in "Romania libera"
"Romania libera" a dezvaluit metoda ilegala prin care Hotelul Lido a ajuns in curtea fratilor Paunescu inainte de pronuntarea Curtii Supreme de Justitie. Mai exact, trei functionari de la Agentia Nationala de Privatizare au semnat documentul de instrainare, desi nu aveau mandat sa faca acest lucru. In momentul in care si-au dat acordul, cei trei nu mai aveau nici o calitate, pentru ca, intre timp
, noii actionari erau FPS si FPP. Mandatul lor expirase cu patru luni inainte.
Vor contesta decizia in instanta
George Paunescu, unul dintre actionarii semnificativi ai companiilor care inca detin hotelul Lido, considera ca decizia este abuziva si nu respecta prevederile legii. "Vom contesta in instanta decizia de restituire a hotelului Lido. Decizia este cusuta cu ata alba. Din completul de judecata a facut parte o judecatoare care in mod legal trebuia sa se abtina, pentru ca se antepronuntase. Nu s-a abtinut, si asta este o ilegalitate", a declarat Paunescu pentru Mediafax.
Desi hotararea instantei supreme este definitiva si irevocabila, omul de afaceri sustine ca exista cazuri de exceptie in care se poate face un recurs in anulare sau o revizuire a procesului. "Daca nu se rezolva aici, vom contesta decizia in afara tarii. Decizia este plina de ilegalitati si abuzuri ale completului de judecata", sustine Paunescu.
El a precizat ca actionarii Lido, in numar de 1.700, vor cere statului roman despagubiri de 34 de milioane de euro in cazul in care acest hotel va fi pierdut.
Constantin Angelescu, personaj de seama al Romaniei interbelice
Doctorul Constantin Angelescu a detinut mai multe functii, pornind de la cea de senator. A devenit apoi ministru plenipotentiar al Romaniei in SUA, ministru si reformator al scolii romanesti in perioada interbelica. Angelescu a mai ocupat functiile de presedinte al Academiei de Stiinte, presedinte al Ateneului Roman, prim-ministru, presedinte al Societatii de Invatatura Poporului Roman. Pe timpul mandatului sau de ministru al Invatamantului, doctorul a ctitorit peste 12.000 de scoli, atenee, universitati si biserici.
Cristina Spătar a cântat weekendul trecut pentru comunitatea de români din Londra. Bucuroşi de oaspeţi, spectatorii au primit-o pe cântăreaţă cu buzunarele deschise. Pentru două recitaluri inedite, ea a primit, pe lângă onorariul de 1.000 de lire sterline din contract, încă 1.200, bani ambalaţi în plicuri.
Obişnuiţi pesemne cu maneliştii şi lăutarii, de altfel foarte căutaţi în comunităţile de români din lume, cei din Londra au simţit nevoia să-i ofere bani şi Cristinei. Se pare totuşi că nu au îndrăznit să o facă pur şi simplu ca în cazurile mai sus menţionate, aşa că au găsit o modalitate ceva mai elegantă. I-au pus bancnotele în plic şi i le-au oferit discret. "Au fost două zile fructuoase. Am făcut bani serioşi, am primit şpagă în plic", ne povesteşte amuzată Cristina.
Deşi cântăreaţa a făcut un spectacol pe cinste, meritul aparţine în cea mai mare măsură Mariei Tănase. Primul concert a debutat cu piesele deja consacrate ale artistei, însă s-a încheiat într-o notă mai petrecăreaţă. Cristina Spătar şi-a gâdilat audienţa la buzunare cu câteva dintre cele mai cunoscute cântece populare. Acela a fost momentul în care românii au apelat la plicuri. A doua seară a fost şi mai profitabilă. Cunoscând deja reţeta succesului, cântăreaţa a lăsat-o mai moale cu R&B-ul şi le-a cântat în strună clienţilor. Este pentru a doua oară când Cristina apelează la folclor după ce şi-a făcut debutul de Revelion în câteva cazinouri bucureştene.
A cheltuit banii într-o oră
Profitând de orele libere, Cristina a mers să viziteze Londra. Nu muzeele, ci magazinele. Nu a avut nevoie decât de o oră pentru a cheltui banii câştigaţi din cântări. Iar sacoşele de cumpărături nu au fost foarte voluminoase. Cântăreaţa nu s-a ales decât cu trei perechi de pantofi, câteva hăinuţe şi atenţii pentru prieteni.
Obişnuiţi pesemne cu maneliştii şi lăutarii, de altfel foarte căutaţi în comunităţile de români din lume, cei din Londra au simţit nevoia să-i ofere bani şi Cristinei. Se pare totuşi că nu au îndrăznit să o facă pur şi simplu ca în cazurile mai sus menţionate, aşa că au găsit o modalitate ceva mai elegantă. I-au pus bancnotele în plic şi i le-au oferit discret. "Au fost două zile fructuoase. Am făcut bani serioşi, am primit şpagă în plic", ne povesteşte amuzată Cristina.
Deşi cântăreaţa a făcut un spectacol pe cinste, meritul aparţine în cea mai mare măsură Mariei Tănase. Primul concert a debutat cu piesele deja consacrate ale artistei, însă s-a încheiat într-o notă mai petrecăreaţă. Cristina Spătar şi-a gâdilat audienţa la buzunare cu câteva dintre cele mai cunoscute cântece populare. Acela a fost momentul în care românii au apelat la plicuri. A doua seară a fost şi mai profitabilă. Cunoscând deja reţeta succesului, cântăreaţa a lăsat-o mai moale cu R&B-ul şi le-a cântat în strună clienţilor. Este pentru a doua oară când Cristina apelează la folclor după ce şi-a făcut debutul de Revelion în câteva cazinouri bucureştene.
A cheltuit banii într-o oră
Profitând de orele libere, Cristina a mers să viziteze Londra. Nu muzeele, ci magazinele. Nu a avut nevoie decât de o oră pentru a cheltui banii câştigaţi din cântări. Iar sacoşele de cumpărături nu au fost foarte voluminoase. Cântăreaţa nu s-a ales decât cu trei perechi de pantofi, câteva hăinuţe şi atenţii pentru prieteni.
onuţ Paşcu, cunoscut în industria muzicală sub numele de Pepe, şi soţia sa - actriţa de telenovele, consiliera de imagine a PRM şi mai nou cântăreaţa Oana Zăvoranu - au început discuţiile în vederea primului lor copil. Cu toate acestea, micuţul va trebui să aştepte până va veni pe lume, părinţii lui fiind ocupaţi în această perioadă cu viaţa profesională.
Până atunci însă, Pepe şi-a făcut deja planuri în ceea ce priveşte numele şi cariera copilului. „Poate o să-l cheme Pepe în buletin, că pentru mine nu e decât un nume de scenă. Iar mie îmi place foarte mult. Şi Jr., ca să nu se creeze vreo confuzie”, a declarat Ionuţ Paşcu pentru Averea. Cât despre carieră, soţul Queridei s-a gândit la una artistică: „O să-l facă tata cântăreţ!”
Ei bine, toate bune şi frumoase, numai că există altă problemă. Şi, din câte se pare, numele ei este Corneliu Vadim Tudor. Asta pentru că, dacă ne aducem bine aminte, „Tribunul” a numit-o pe doamna Pepe în funcţia de imagine a sa tocmai din motivul următor: „Nu trebuie să facă nimic special. Trebuie să stea cum stă acum lângă mine şi să zâmbească frumos. Şi nu ne mai trebuie nicio campanie
electorală, la un popor care este avid de frumuseţe”. Bine-bine, dar ar fi oare „Tribunul” de acord ca imaginea sa să aibă „burtică”?! Improbabil. Sau, de fapt, cine ştie?! Poate îi va propune Oana să fie naş şi toată lumea va fi mulţumită...
Până atunci însă, Pepe şi-a făcut deja planuri în ceea ce priveşte numele şi cariera copilului. „Poate o să-l cheme Pepe în buletin, că pentru mine nu e decât un nume de scenă. Iar mie îmi place foarte mult. Şi Jr., ca să nu se creeze vreo confuzie”, a declarat Ionuţ Paşcu pentru Averea. Cât despre carieră, soţul Queridei s-a gândit la una artistică: „O să-l facă tata cântăreţ!”
Ei bine, toate bune şi frumoase, numai că există altă problemă. Şi, din câte se pare, numele ei este Corneliu Vadim Tudor. Asta pentru că, dacă ne aducem bine aminte, „Tribunul” a numit-o pe doamna Pepe în funcţia de imagine a sa tocmai din motivul următor: „Nu trebuie să facă nimic special. Trebuie să stea cum stă acum lângă mine şi să zâmbească frumos. Şi nu ne mai trebuie nicio campanie
electorală, la un popor care este avid de frumuseţe”. Bine-bine, dar ar fi oare „Tribunul” de acord ca imaginea sa să aibă „burtică”?! Improbabil. Sau, de fapt, cine ştie?! Poate îi va propune Oana să fie naş şi toată lumea va fi mulţumită...
Mioara, sotia lui Petre Roman, crede ca barbatul sau a gresit cand a plecat de acasa. Asta cu atat mai mult cu cat presa a scris ieri despre despartirea lui de Silvia Chifiriuc.
Libertatea: Ati mai vorbit cu Petre Roman in ultima vreme?
Mioara Roman: Nu vorbeste el cu mine. Eu ii mai trimit cate un SMS cu probleme administrative. Inainte, el tinea toti banii, eu n-aveam acces nici la cartile de credit. Acum ii trimit prin sofer facturile
cu cheltuieli si se ocupa de ele.
Credeti ca l-a parasit Silvia Chifiriuc?
Probabil, cand a aflat ca nu are bani. Asa cred, ca mai mult asta e motivul. E greu de apreciat in lumea asta nebuna. Ea a facut scandal si intentionat. Va dati seama: daca mi-a dat si mie telefon atunci! Petre nu este un om de bani, doar reputatia lui de fost prim-ministru i-a adus aceasta faima. N-avem nimic. Adica, ma rog, avem anumite lucuri, ca orice familie de intelectuali la a patra generatie.
Ce parere aveti despre ea?
Cand am vazut-o la televizor am ramas socata. Nu ma asteptam ca Petre sa aiba gusturi asa de proaste. Ma simt ofensata de gusturile lui.
Libertatea: Ati mai vorbit cu Petre Roman in ultima vreme?
Mioara Roman: Nu vorbeste el cu mine. Eu ii mai trimit cate un SMS cu probleme administrative. Inainte, el tinea toti banii, eu n-aveam acces nici la cartile de credit. Acum ii trimit prin sofer facturile
cu cheltuieli si se ocupa de ele.
Credeti ca l-a parasit Silvia Chifiriuc?
Probabil, cand a aflat ca nu are bani. Asa cred, ca mai mult asta e motivul. E greu de apreciat in lumea asta nebuna. Ea a facut scandal si intentionat. Va dati seama: daca mi-a dat si mie telefon atunci! Petre nu este un om de bani, doar reputatia lui de fost prim-ministru i-a adus aceasta faima. N-avem nimic. Adica, ma rog, avem anumite lucuri, ca orice familie de intelectuali la a patra generatie.
Ce parere aveti despre ea?
Cand am vazut-o la televizor am ramas socata. Nu ma asteptam ca Petre sa aiba gusturi asa de proaste. Ma simt ofensata de gusturile lui.
Dupa Petre Roman, George Copos, care va implini luna aceasta 54 de ani, traieste o idila cu o tanara de 28 de ani, potrivit ultimului numar al revistei „Ciao”.
Patronul echipei Rapid ar avea o relatie cu Elena Stoica, o secretara din Bucuresti. Potrivit sursei citate, apartamentul in care Copos s-a intalnit in doua seri cu Elena Stoica este proprietatea magnatului si este situat la etajul doi al unui bloc de locuinte de lux de pe strada Virgil Madgearu, din Bucuresti.
La aceste intalniri, multimiliardarul venea, potrivit revistei „Ciao”, cu masina personala, marca BMW, pe care o parca la distanta de imobil, si se „camufla” fie sub un fes, fie cu gulerul pardesiului care sa-i acopere fata.
Potrivit unor surse apropiate lui Copos, patronul echipei Rapid si sotia sa, Cristiana, locuiesc separat inca de acum trei ani.
Patronul echipei Rapid ar avea o relatie cu Elena Stoica, o secretara din Bucuresti. Potrivit sursei citate, apartamentul in care Copos s-a intalnit in doua seri cu Elena Stoica este proprietatea magnatului si este situat la etajul doi al unui bloc de locuinte de lux de pe strada Virgil Madgearu, din Bucuresti.
La aceste intalniri, multimiliardarul venea, potrivit revistei „Ciao”, cu masina personala, marca BMW, pe care o parca la distanta de imobil, si se „camufla” fie sub un fes, fie cu gulerul pardesiului care sa-i acopere fata.
Potrivit unor surse apropiate lui Copos, patronul echipei Rapid si sotia sa, Cristiana, locuiesc separat inca de acum trei ani.
Dupa ce a facut istorie in trustul lui Sarbu, comica Teo va reveni in aceasta primavara, chiar pe 25 martie, cu noi show-uri de divertisment, cel putin la fel de reusite ca si cele realizate pana acum. Vedeta de televiziune si-a ales cu grija echipa, imbogatita, in timp
, cu nume celebre, cum ar fi Oana Zavoranu, Andreea Banica sau Ionut Dolanescu, dar s-a gandit sa ofere o sansa si unor moderatori cunoscuti doar peste hotare. Una dintre acestea este chiar mama lui Dan Balan, fost membru al formatiei O-Zone. Ludmila Balan, care din 1980 a lucrat la televiziunea din Chisinau, a inceput deja sa lucreze la acest show, in care vor fi invitate personalitati de marca din Moldova. Emisiunea va fi difuzata in weekend la noul Romantica TV si va dura o ora.
, cu nume celebre, cum ar fi Oana Zavoranu, Andreea Banica sau Ionut Dolanescu, dar s-a gandit sa ofere o sansa si unor moderatori cunoscuti doar peste hotare. Una dintre acestea este chiar mama lui Dan Balan, fost membru al formatiei O-Zone. Ludmila Balan, care din 1980 a lucrat la televiziunea din Chisinau, a inceput deja sa lucreze la acest show, in care vor fi invitate personalitati de marca din Moldova. Emisiunea va fi difuzata in weekend la noul Romantica TV si va dura o ora.
Desi o mare parte din echipa serialului „La Bloc“ a migrat de la PRO TV la Kanal D, serialul a ramas totusi pe PRO, oferindu-mi prilejul de a asista la un schimb de replici intre personajele interpretate de luptatorul Ionut Iftimoaie si de cintareata Delia. „Mi-ai adus si mie o felie de piine cu gem?“, a intrebat el, iar ea a raspuns, fara sa clipeasca: „Cu gem nu am gasit, dar pot sa gem eu, daca doriti“. Cam asa erau, din cite-mi amintesc, si replicile Andreei Banica in „Meseriasii“, prin urmare, cred ca ar trebui rapid infiintat un Oficiu de Combatere a Discriminarii Cintaretelor in Sitcomuri, care sa-i constringa pe scenaristi sa le scrie fetelor, macar o data la sase luni, cite o replica fara conotatii sexuale.
* La „Povestiri de noapte“ (noua emisiune pe care-o face Cabral pe Acasa TV), am vazut evoluind la bucatarie o vedeta „Playboy“ de mare succes international. Oana Bercaru am inteles ca se numeste si, echipata in desuuri sexy si roz, a preparat niste paste pentru iubitul ei. Morala materialului: „Daca toti bucatarii
ar gati la fel de despuiati ca Oana, restaurantele ar fi mai pline decit metroul“. Cer iertare, dar sint de o cu totul alta parere: daca toti bucatarii ar gati la fel de despuiati, in restaurante ar fi mai multe hohote de ris decit la aparitiile publice ale lui Marian Vanghelie.
* Tot la „Povestiri de noapte“, o reporterita de la Acasa a avut, la un moment dat, o intrebare incomoda pentru Cabral si colegul lui de prezentare. Ma rog, de fapt, a avut decit o intrebare: „Eu am decit o singura-ntrebare pentru voi, ati inselat sau ati fost inselati?“. Din nefericire pentru telespectatorii care aveau decit o dorinta fierbinte, aceea ca cei doi sa spuna decit adevarul, decit intrebarea cu pricina a avut ca raspuns decit niste bilbiieli.
* La „Povestiri de noapte“ (noua emisiune pe care-o face Cabral pe Acasa TV), am vazut evoluind la bucatarie o vedeta „Playboy“ de mare succes international. Oana Bercaru am inteles ca se numeste si, echipata in desuuri sexy si roz, a preparat niste paste pentru iubitul ei. Morala materialului: „Daca toti bucatarii
ar gati la fel de despuiati ca Oana, restaurantele ar fi mai pline decit metroul“. Cer iertare, dar sint de o cu totul alta parere: daca toti bucatarii ar gati la fel de despuiati, in restaurante ar fi mai multe hohote de ris decit la aparitiile publice ale lui Marian Vanghelie.
* Tot la „Povestiri de noapte“, o reporterita de la Acasa a avut, la un moment dat, o intrebare incomoda pentru Cabral si colegul lui de prezentare. Ma rog, de fapt, a avut decit o intrebare: „Eu am decit o singura-ntrebare pentru voi, ati inselat sau ati fost inselati?“. Din nefericire pentru telespectatorii care aveau decit o dorinta fierbinte, aceea ca cei doi sa spuna decit adevarul, decit intrebarea cu pricina a avut ca raspuns decit niste bilbiieli.
Presedintele televiziunii publice a facut luni, in emisiunea 100% moderata de Robert Turcescu, o dezvaluire surprinzatoare cu privire la Andreea Marin. Strans cu usa de Turcescu, Tudor Giurgiu a spus ca Zana Surprizelor isi ia salariul de la TVR, dincolo de contractele pe care le are cu Valeriu Lazarov, afirmatie care rastoarna ceea ce se stia oficial despre veniturile Andreei Marin, si anume ca pentru emisiunea Surprize, Surprize este platita exclusiv prin firma lui Lazarov.
Interesant este ca Departamentul de Comunicare al TVR a negat cele afirmate de presedintele Tudor Giurgiu in clipa in care ne-am interesat de statutul pe care Andreea Marin Banica il are in cadrul televiziunii de stat: "Andreea Marin nu are un contract individual de munca incheiat cu TVR. Ne pare rau de confuzia creata, dar astfel de neintelegeri sunt inerente unei transmisiuni in direct". Departamentul de Comunicare ne-a precizat ca vedeta are totusi un contract extern, lucru confirmat si de Andreea Marin care ne-a declarat la randul ei: "Venitul meu este confidential, eu nu sunt functionar public, ci este vorba de un contract extern, si nu ca angajat, cu clauza de confidentialitate".
MOMENTUL DE SINCERITATE
Problema lui Tudor Giurgiu a aparut in momentul cand s-a repezit sa o ofere drept exemplu pe Andreea Marin in calitate de angajat al institutiei bugetare TVR, care nu este obligat sa-si faca public salariul. Cu alte cuvine, i-a ridicat mingea la fileu lui Turcescu la intrebarea care a urmat firesc: "Pai Andreea Marin isi ia salariul de la TVR sau de la Lazarov?" Ei bine, domnul Tudor Giurgiu a fost foarte sigur de el in clipa in care, la insistentele lui Robert Turcescu, raspunsul a fost "De la TVR". Afirmatie intarita apoi de Giurgiu: "Si e treaba ei ce contracte are cu domnul Lazarov. A avea oameni buni in televiziune inseamna ca trebuie sa-i platesti bine". Declaratia presedintelui TVR vine ca o confirmare a informatiilor publicate anul trecut de Academia Catavencu, conform carora Zana Surprizelor ar figura pe statul de plata al TVR cu o suma ce depaseste bine suma de 10.000 de euro, asta pe langa banii care ii revin vedetei prin intermediul firmei conduse de Lazarov, Prime Time World Broadcast.
NICOLAU NU A BAGAT MANA IN BUZUNAR
Cert e ca atata vreme cat presedinte al televiziunii publice a fost Valentin Nicolau, Andreea Marin nu a figurat pe statul de plata al institutiei: "Ce va pot spune e ca, atata timp
cat am fost eu presedinte, ea nu a fost platita sub nici o forma de TVR. Nici ca persoana fizica sau prin intermediul unei firme. Era platita de cel cu care avea un contract, si anume de firma domnului Lazarov", a precizat Valentin Nicolau.
GIURGIU A CEDAT
Numai ca, dupa plecarea lui Nicolau si venirea lui Giurgiu la carma TVR, Zana Surprizelor si-a jucat cartea cea mare, dupa cum semnala presa in urma cu un an si jumatate. Atunci s-a spus ca Andreea Marin ar fi batut cu pumnul in masa
si ar fi cerut salariu si de la TVR sub amenintarea ca se va orienta catre o televiziune comerciala. Surse din televiziunea de stat ne-au declarat ca Andreea Marin a reusit, in cele din urma, sa obtina de la Giurgiu ceea ce nu-i daduse Nicolau. Bani care i-ar reveni ca un fel de prima de fidelizare, o incercare a lui Girugiu de a pastra cu orice pret in TVR singura vedeta cu greutate.
ZANA, MAESTRUL NEGOCIERILOR
O alegere costisitoare, in conditiile in care institutia pe care Tudor Giurgiu o conduce este implicata intr-un scandal financiar de proportii, in care i se imputa pierderi de 130 de miliarde de lei vechi. In acest caz Andreea Marin merita toata admiratia pentru ca a reusit sa dea un alt inteles artei negocierii obtinand ceea ce nu ofera nici o televiziune privata care cumpara un format de emisiune, cum este si cazul Surprizelor. Pentru ca de regula vedetele isi primesc onorariul dintr-o singura sursa: ori de la producator ori de la televiziune. Iar onorariul cumulat al Andreei Marin, se sopteste pe culoarele TVR, ar atinge suma de 30.000 de euro pe luna.
FIDELIZARE PE BANI PUBLICI
Conform unor surse din TVR, prima de fidelizare a Andreei Marin ar intra in conturile celei mai vechi firme infiintate de vedeta in asociere cu sora ei, A&C Partners SRL. Intelegere care ar fi fost semnata din partea televiziunii publice de catre fostul director al TVR 1, Irina Radu. Ceea ce ne face sa intelegem replica lui Giurgiu cum ca "a avea oameni buni in televiziune inseamna ca trebuie sa-i platesti bine". Problema este ca fidelizarea lor cu orice pret se face din bani publici.
TVR, PIERDERI DE 13 MILIOANE DE RON IN 2006
Televiziunea Romana a avut, in 2006, pierderi totale de 130 de miliarde de lei vechi (13 milioane RON), potrivit declaratiilor directorului economic al televiziunii publice, Cipriana Voicu, in cadrul audierii care a avut loc, miercuri, la Comisia pentru Cultura a Senatului. Aceasta a adaugat ca televiziunea are o pierdere de 130 de miliarde de lei pe 2006, din care 100 de miliarde datorii in acest moment: "Am facut credit de zece milioane de lei noi cu care vom plati restantele", a mai spus directorul economic.
7.000 DE EURO PENTRU CONSILIERUL DE EXPORT
Consilierul mai-marelui TVR, Tudor Giurgiu, Gordon Lovitt (consultant pe probleme de media si strategie), are un salariu de 7.000 euro. Anuntul a fost facut chiar de presedintele director-general al televiziunii publice. Acesta a tinut sa sublinieze ca in acesti bani sunt incluse si cheltuielile de drum si ca el este singurul dintre cei cinci consilieri care nu are carte de munca. El le-a mai spus senatorilor ca cei cinci consilieri ai sai au, in total, un salariu brut de 10.083 de euro, ceea ce insemana ca patru dintre consilierii sai impart 3.083 de euro.
LIGA I, PIERDUTA CU BANI IN CONT
Cu privire la pierderea dreptului de difuzare a Ligii I Giurgiu a spus ca, in momentul rezilierii contractului pentru drepturile de difuzare a meciurilor din Liga I, televiziunea publica avea bani pentru plata facturii. Potrivit directorului economic al televiziunii publice, Cipriana Voicu, TVR a primit o factura de 47 de miliarde de lei de la Telesport, din care a platit, pe 11 ianuarie, sapte miliarde, pe 20 ianuarie, inca zece miliarde si pe 29, inca 10 miliarde, pentru ca pe 30 era zi de salarii. Presedintele director general al televiziunii publice, Tudor Giurgiu, a motivat cheltuielile mari de anul trecut prin faptul ca, in 2006, a fost introdusa taxa pe valoare adaugata la achizitia licentelor pentru filme, precum si din cauza ca TVR a platit, in 2006, drepturile de autor, clarificandu-si, astfel, relatia cu organismele de gestiune colectiva. La intrebarile senatorilor referitoare la situatia financiara generala a institutiei, Giurgiu si-a mentinut afirmatia ca aceasta este stabila.
TAXA TV, MARUL DISCORDIEI
Cu privire la propunerea SRTv de marire a taxei TV de la 4 la 6 RON, Adrian Paunescu a precizat ca nici el, nici colegii sai nu incurajeaza acest lucru: "Parerea mea, si nu cred ca cineva de aici are o alta parere, este ca nu incurajam dorinta dumneavoastra de a mari taxa TV. E destul cat e si ar trebui chivernisiti banii cu mai multa atentie", a spus Adrian Paunescu.
El a spus ca nu poate incuraja cheltuieli peste ceea ce s-a stabilit prin buget. "Dati-ne un motiv, dati-ne suportul. Or, cheltuirea unor bani in afara cadrului dat nu e justificata", a explicat el. Presedintele-director general al televiziunii publice Tudor Giurgiu a spus, totusi, ca o marire de taxa se impune, tinand cont de investitiile pe care televiziunea trebuie sa le faca. Paunescu a declarat, la finalul audierii, ca va astepta pana saptamana viitoare, cand TVR va trimite Comisiei un bilant financiar detaliat. Ulterior, Biroul
Permanent va decide daca va fi formata sau nu o comisie de ancheta, cu privire la situatia financiara a TVR.
Interesant este ca Departamentul de Comunicare al TVR a negat cele afirmate de presedintele Tudor Giurgiu in clipa in care ne-am interesat de statutul pe care Andreea Marin Banica il are in cadrul televiziunii de stat: "Andreea Marin nu are un contract individual de munca incheiat cu TVR. Ne pare rau de confuzia creata, dar astfel de neintelegeri sunt inerente unei transmisiuni in direct". Departamentul de Comunicare ne-a precizat ca vedeta are totusi un contract extern, lucru confirmat si de Andreea Marin care ne-a declarat la randul ei: "Venitul meu este confidential, eu nu sunt functionar public, ci este vorba de un contract extern, si nu ca angajat, cu clauza de confidentialitate".
MOMENTUL DE SINCERITATE
Problema lui Tudor Giurgiu a aparut in momentul cand s-a repezit sa o ofere drept exemplu pe Andreea Marin in calitate de angajat al institutiei bugetare TVR, care nu este obligat sa-si faca public salariul. Cu alte cuvine, i-a ridicat mingea la fileu lui Turcescu la intrebarea care a urmat firesc: "Pai Andreea Marin isi ia salariul de la TVR sau de la Lazarov?" Ei bine, domnul Tudor Giurgiu a fost foarte sigur de el in clipa in care, la insistentele lui Robert Turcescu, raspunsul a fost "De la TVR". Afirmatie intarita apoi de Giurgiu: "Si e treaba ei ce contracte are cu domnul Lazarov. A avea oameni buni in televiziune inseamna ca trebuie sa-i platesti bine". Declaratia presedintelui TVR vine ca o confirmare a informatiilor publicate anul trecut de Academia Catavencu, conform carora Zana Surprizelor ar figura pe statul de plata al TVR cu o suma ce depaseste bine suma de 10.000 de euro, asta pe langa banii care ii revin vedetei prin intermediul firmei conduse de Lazarov, Prime Time World Broadcast.
NICOLAU NU A BAGAT MANA IN BUZUNAR
Cert e ca atata vreme cat presedinte al televiziunii publice a fost Valentin Nicolau, Andreea Marin nu a figurat pe statul de plata al institutiei: "Ce va pot spune e ca, atata timp
cat am fost eu presedinte, ea nu a fost platita sub nici o forma de TVR. Nici ca persoana fizica sau prin intermediul unei firme. Era platita de cel cu care avea un contract, si anume de firma domnului Lazarov", a precizat Valentin Nicolau.
GIURGIU A CEDAT
Numai ca, dupa plecarea lui Nicolau si venirea lui Giurgiu la carma TVR, Zana Surprizelor si-a jucat cartea cea mare, dupa cum semnala presa in urma cu un an si jumatate. Atunci s-a spus ca Andreea Marin ar fi batut cu pumnul in masa
si ar fi cerut salariu si de la TVR sub amenintarea ca se va orienta catre o televiziune comerciala. Surse din televiziunea de stat ne-au declarat ca Andreea Marin a reusit, in cele din urma, sa obtina de la Giurgiu ceea ce nu-i daduse Nicolau. Bani care i-ar reveni ca un fel de prima de fidelizare, o incercare a lui Girugiu de a pastra cu orice pret in TVR singura vedeta cu greutate.
ZANA, MAESTRUL NEGOCIERILOR
O alegere costisitoare, in conditiile in care institutia pe care Tudor Giurgiu o conduce este implicata intr-un scandal financiar de proportii, in care i se imputa pierderi de 130 de miliarde de lei vechi. In acest caz Andreea Marin merita toata admiratia pentru ca a reusit sa dea un alt inteles artei negocierii obtinand ceea ce nu ofera nici o televiziune privata care cumpara un format de emisiune, cum este si cazul Surprizelor. Pentru ca de regula vedetele isi primesc onorariul dintr-o singura sursa: ori de la producator ori de la televiziune. Iar onorariul cumulat al Andreei Marin, se sopteste pe culoarele TVR, ar atinge suma de 30.000 de euro pe luna.
FIDELIZARE PE BANI PUBLICI
Conform unor surse din TVR, prima de fidelizare a Andreei Marin ar intra in conturile celei mai vechi firme infiintate de vedeta in asociere cu sora ei, A&C Partners SRL. Intelegere care ar fi fost semnata din partea televiziunii publice de catre fostul director al TVR 1, Irina Radu. Ceea ce ne face sa intelegem replica lui Giurgiu cum ca "a avea oameni buni in televiziune inseamna ca trebuie sa-i platesti bine". Problema este ca fidelizarea lor cu orice pret se face din bani publici.
TVR, PIERDERI DE 13 MILIOANE DE RON IN 2006
Televiziunea Romana a avut, in 2006, pierderi totale de 130 de miliarde de lei vechi (13 milioane RON), potrivit declaratiilor directorului economic al televiziunii publice, Cipriana Voicu, in cadrul audierii care a avut loc, miercuri, la Comisia pentru Cultura a Senatului. Aceasta a adaugat ca televiziunea are o pierdere de 130 de miliarde de lei pe 2006, din care 100 de miliarde datorii in acest moment: "Am facut credit de zece milioane de lei noi cu care vom plati restantele", a mai spus directorul economic.
7.000 DE EURO PENTRU CONSILIERUL DE EXPORT
Consilierul mai-marelui TVR, Tudor Giurgiu, Gordon Lovitt (consultant pe probleme de media si strategie), are un salariu de 7.000 euro. Anuntul a fost facut chiar de presedintele director-general al televiziunii publice. Acesta a tinut sa sublinieze ca in acesti bani sunt incluse si cheltuielile de drum si ca el este singurul dintre cei cinci consilieri care nu are carte de munca. El le-a mai spus senatorilor ca cei cinci consilieri ai sai au, in total, un salariu brut de 10.083 de euro, ceea ce insemana ca patru dintre consilierii sai impart 3.083 de euro.
LIGA I, PIERDUTA CU BANI IN CONT
Cu privire la pierderea dreptului de difuzare a Ligii I Giurgiu a spus ca, in momentul rezilierii contractului pentru drepturile de difuzare a meciurilor din Liga I, televiziunea publica avea bani pentru plata facturii. Potrivit directorului economic al televiziunii publice, Cipriana Voicu, TVR a primit o factura de 47 de miliarde de lei de la Telesport, din care a platit, pe 11 ianuarie, sapte miliarde, pe 20 ianuarie, inca zece miliarde si pe 29, inca 10 miliarde, pentru ca pe 30 era zi de salarii. Presedintele director general al televiziunii publice, Tudor Giurgiu, a motivat cheltuielile mari de anul trecut prin faptul ca, in 2006, a fost introdusa taxa pe valoare adaugata la achizitia licentelor pentru filme, precum si din cauza ca TVR a platit, in 2006, drepturile de autor, clarificandu-si, astfel, relatia cu organismele de gestiune colectiva. La intrebarile senatorilor referitoare la situatia financiara generala a institutiei, Giurgiu si-a mentinut afirmatia ca aceasta este stabila.
TAXA TV, MARUL DISCORDIEI
Cu privire la propunerea SRTv de marire a taxei TV de la 4 la 6 RON, Adrian Paunescu a precizat ca nici el, nici colegii sai nu incurajeaza acest lucru: "Parerea mea, si nu cred ca cineva de aici are o alta parere, este ca nu incurajam dorinta dumneavoastra de a mari taxa TV. E destul cat e si ar trebui chivernisiti banii cu mai multa atentie", a spus Adrian Paunescu.
El a spus ca nu poate incuraja cheltuieli peste ceea ce s-a stabilit prin buget. "Dati-ne un motiv, dati-ne suportul. Or, cheltuirea unor bani in afara cadrului dat nu e justificata", a explicat el. Presedintele-director general al televiziunii publice Tudor Giurgiu a spus, totusi, ca o marire de taxa se impune, tinand cont de investitiile pe care televiziunea trebuie sa le faca. Paunescu a declarat, la finalul audierii, ca va astepta pana saptamana viitoare, cand TVR va trimite Comisiei un bilant financiar detaliat. Ulterior, Biroul
Permanent va decide daca va fi formata sau nu o comisie de ancheta, cu privire la situatia financiara a TVR.
Absenta Madalinei Manole de la inmormantarea lui Serban Georgescu continua sa ridice semne de intrebare. Psihologul Georgeta Ghinea face o analiza a motivelor pe care le-a avut cantareata, atunci cand a ales sa-si ia adio de la fostul sot, departe de ochii lumii.
Madalina Manole si-a luat ramas bun de la Serban Georgescu in capela cimitirului Bellu, in seara dinaintea ceremoniei funerare. Cantareata a fost insotita de un cuplu de amici care ne-au declarat ca sunt "prieteni ai fostei familii Georgescu". Aceiasi prieteni au venit la inmormantare si au adus o coroana de flori comandata de Madalina si semnata "Mielu", numele de alint pe care Serban Georgescu il folosea in timpul
casniciei lor.
OBSEDATA DE AMINTIRI
Conform psihologului Georgeta Ghinea, sentimentul de vinovatie este experimentat de toti cei care raman in viata
. "Durerea pricinuita de pierderea unei persoane care ti-a fost apropiata este cea mai puternica durere experimentata de om. Acest lucru este amplificat de sentimentul de vinovatie, existent in toate cazurile, probabil, amplificat de despartire si certuri. Revin obsesiv in amintire toate gesturile urate, cuvintele grele rostite la un moment dat, dar si cele nespuse. Probabil ca acum Madalina regreta sincer toate lucrurile pe care ar fi putut sa le faca sau sa le spuna la un moment dat", spune psihologul.
DUREREA SINCERA
"Durerea sincera se traieste in intimitate", sustine Georgeta Ghinea explicand astfel motivele pentru care Madalina Manole nu a venit la inmormantarea lui Serban Georgescu. "Pentru ca ea a venit cu o seara inainte, a ramas singura cu el mai multa vreme, se poate spune ca si-a trait durerea in liniste. A ales sa fie demna si sa planga in liniste, ceea ce este cel mai bun comportament pe care il putea adopta. Lacrimile si protejarea fata de un circ mediatic o vor ajuta sa-si sedimenteze sentimentele si sa-si continue viata", spune psihologul.
A PIERDUT UN MENTOR SI UN TATA
Georgeta Ghinea e de parere ca Madalina experimenteaza acum atat pierderea unui fost sot, un prieten, cat si cea a unui mentor. "Cand s-au cunoscut, Madalina era foarte tanara. Era un artist la inceputul carierei care s-a metamorfozat alaturi de Serban. El i-a compus piese care o puneau in valoare si care ii oferea atat o siguranta conjugala, sentiment experimentat de catre femeile tinere care au relatii cu barbati mult mai in varsta, cat si securitate financiara. Asa ca acum ea traieste unul dintre cele mai traumatizante experiente din viata: si-a pierdut fostul sot, prietenul, mentorul si substitutul de tata".
Madalina Manole si-a luat ramas bun de la Serban Georgescu in capela cimitirului Bellu, in seara dinaintea ceremoniei funerare. Cantareata a fost insotita de un cuplu de amici care ne-au declarat ca sunt "prieteni ai fostei familii Georgescu". Aceiasi prieteni au venit la inmormantare si au adus o coroana de flori comandata de Madalina si semnata "Mielu", numele de alint pe care Serban Georgescu il folosea in timpul
casniciei lor.
OBSEDATA DE AMINTIRI
Conform psihologului Georgeta Ghinea, sentimentul de vinovatie este experimentat de toti cei care raman in viata
. "Durerea pricinuita de pierderea unei persoane care ti-a fost apropiata este cea mai puternica durere experimentata de om. Acest lucru este amplificat de sentimentul de vinovatie, existent in toate cazurile, probabil, amplificat de despartire si certuri. Revin obsesiv in amintire toate gesturile urate, cuvintele grele rostite la un moment dat, dar si cele nespuse. Probabil ca acum Madalina regreta sincer toate lucrurile pe care ar fi putut sa le faca sau sa le spuna la un moment dat", spune psihologul.
DUREREA SINCERA
"Durerea sincera se traieste in intimitate", sustine Georgeta Ghinea explicand astfel motivele pentru care Madalina Manole nu a venit la inmormantarea lui Serban Georgescu. "Pentru ca ea a venit cu o seara inainte, a ramas singura cu el mai multa vreme, se poate spune ca si-a trait durerea in liniste. A ales sa fie demna si sa planga in liniste, ceea ce este cel mai bun comportament pe care il putea adopta. Lacrimile si protejarea fata de un circ mediatic o vor ajuta sa-si sedimenteze sentimentele si sa-si continue viata", spune psihologul.
A PIERDUT UN MENTOR SI UN TATA
Georgeta Ghinea e de parere ca Madalina experimenteaza acum atat pierderea unui fost sot, un prieten, cat si cea a unui mentor. "Cand s-au cunoscut, Madalina era foarte tanara. Era un artist la inceputul carierei care s-a metamorfozat alaturi de Serban. El i-a compus piese care o puneau in valoare si care ii oferea atat o siguranta conjugala, sentiment experimentat de catre femeile tinere care au relatii cu barbati mult mai in varsta, cat si securitate financiara. Asa ca acum ea traieste unul dintre cele mai traumatizante experiente din viata: si-a pierdut fostul sot, prietenul, mentorul si substitutul de tata".
e stie ca luna martie este a femeilor. Desigur ca aceasta nu poate fi scoasa din calendar nici macar pentru acele doamne private pentru o vreme de libertate, care, si in acest an, au avut parte de surprize frumoase si emotionante.
Serviciul Interventie Psihosociala din cadrul Penitenciarului de Maxima Siguranta Craiova a organizat o serie de activitati specifice acestei perioade, destinate femeilor private de libertate.
„Aceste actiuni initiate de unitatea noastra an de an sunt menite sa sensibilizeze doamnele aflate departe de familii, de copii
, sa le creeze o atmosfera de sarbatoare“, a spus insp. Raluca Tirca, directoare adjuncta in cadrul PMS. „Inca din februarie, persoanele private de libertate au inceput sa confectioneze martisoare, care au fost apoi expuse, incepând cu 1 Martie, in cadrul sectiei de detinere femei“.
Alaturi de decorul realizat de ele, detinutele au avut parte si de câteva surprize. Pe 1 Martie, acestea au primit simbolurile primaverii atât de la copiii din Penitenciarul de Minori si Tineri Craiova, cât si de la colegii lor din PRMS. Luni, 5 martie, 11 femei private de libertate au fost insotite intr-o vizita extrem de emotionanta la Gradinita nr. 45 din Craiovita Noua. Spectacolul prezentat oaspetelor, precum si florile si felicitarile de la sfârsit au induiosat peste masura sufletele nefericite din penitenciar. Desigur ca nici data de 8 Martie nu va fi uitata: in aceasta zi, minori si tineri de la PMT Craiova vor sustine un spectacol special si vor asista, la rândul lor, la spectacolul organizat de detinutele din cadrul PRMS.
„Aceste activitati au adus motive de bucurie si emotie femeilor aflate in custodia PRMS Craiova si le-au facut sa uite, pentru moment, de privarea de libertate. Tot in aceasta perioada, 1-8 Martie, are loc o expozitie de materiale biografice in clubul unitatii, intitulata «Femei celebre» si care are in principal un rol educativ, oferind detinutelor modele de urmat din istorie, stiinta, arta, literatura si sport“, a adaugat insp. Tirca Raluca.
Spectacol la PMT
PMT Craiova a organizat ieri un spectacol deosebit: un grup de tineri si minori a sustinut un program de cântece si poezii, in fata a 30 de mame de detinuti, invitate special pentru aceasta ocazie.
Serviciul Interventie Psihosociala din cadrul Penitenciarului de Maxima Siguranta Craiova a organizat o serie de activitati specifice acestei perioade, destinate femeilor private de libertate.
„Aceste actiuni initiate de unitatea noastra an de an sunt menite sa sensibilizeze doamnele aflate departe de familii, de copii
, sa le creeze o atmosfera de sarbatoare“, a spus insp. Raluca Tirca, directoare adjuncta in cadrul PMS. „Inca din februarie, persoanele private de libertate au inceput sa confectioneze martisoare, care au fost apoi expuse, incepând cu 1 Martie, in cadrul sectiei de detinere femei“.
Alaturi de decorul realizat de ele, detinutele au avut parte si de câteva surprize. Pe 1 Martie, acestea au primit simbolurile primaverii atât de la copiii din Penitenciarul de Minori si Tineri Craiova, cât si de la colegii lor din PRMS. Luni, 5 martie, 11 femei private de libertate au fost insotite intr-o vizita extrem de emotionanta la Gradinita nr. 45 din Craiovita Noua. Spectacolul prezentat oaspetelor, precum si florile si felicitarile de la sfârsit au induiosat peste masura sufletele nefericite din penitenciar. Desigur ca nici data de 8 Martie nu va fi uitata: in aceasta zi, minori si tineri de la PMT Craiova vor sustine un spectacol special si vor asista, la rândul lor, la spectacolul organizat de detinutele din cadrul PRMS.
„Aceste activitati au adus motive de bucurie si emotie femeilor aflate in custodia PRMS Craiova si le-au facut sa uite, pentru moment, de privarea de libertate. Tot in aceasta perioada, 1-8 Martie, are loc o expozitie de materiale biografice in clubul unitatii, intitulata «Femei celebre» si care are in principal un rol educativ, oferind detinutelor modele de urmat din istorie, stiinta, arta, literatura si sport“, a adaugat insp. Tirca Raluca.
Spectacol la PMT
PMT Craiova a organizat ieri un spectacol deosebit: un grup de tineri si minori a sustinut un program de cântece si poezii, in fata a 30 de mame de detinuti, invitate special pentru aceasta ocazie.
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului nu este deloc o institutie usor de condus, avand in vedere specificul activitatii sale. Am incredere deplina in actuala conducere si sunt convins ca noul director executiv va face o treaba foarte buna. Ne dorim sa nu mai avem parte de niciun fel de evenimente nedorite in centrele de ocrotire aflate sub autoritatea Directiei. De aceea, una din preocuparile de baza ale conducerii Directiei de Asistenta Sociala si Protectia Copilului vizeaza o mai eficienta organizare a muncii si o mai mare responsabilizare a personalului in legatura cu nevoile si problemele cu care se confrunta copiii si tinerii pe care ii avem in grija. Dorim ca institutia noastra sa ajunga un etalon la nivel national in ceea ce priveste profesionalismul angajatilor si conditiile pe care le oferim copiilor institutionalizati. In prezent, nu suntem departe de indeplinirea acestui deziderat.
Aristotel Cancescu
Presedintele Consiliului Judetean Brasov
In urma cu o luna, Mihaela Maxim a preluat conducerea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Brasov. Chiar daca a intrat in "paine" de foarte putin timp
, Mihaela Maxim s-a straduit sa se familiarizeze cat mai repede cu specificul unei activitati deopotriva noi si incitante, dar cu o mare responsabilitate. De profesie economist, noua directoare a absolvit in 1985 cursurile Facultatii de Comert din cadrul ASE Bucuresti. Mihaela Maxim a lucrat in comert, in domeniul bancar, iar din 2001 a devenit functionar public la Consiliul Judetean Brasov, la compartimentul Integrare Europeana. Ea este casatorita si are un copil.
- Ce impresie v-a facut institutia in momentul in care ati preluat conducerea ei?
- Trebuie sa spun din capul locului ca din momentul in care mi s-a propus sa ocup acest post si pana la instalarea mea definitiva au trecut fix 24 de ore, timp in care n-am putut sa aflu prea multe amanunte despre Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Stiam ce stie orice salariat din Consiliul Judetean. In aceste conditii, am apelat la site-ul Directiei, am cules un prim calup de informatii si apoi a urmat momentul instalarii. Remarcabil a fost faptul ca am avut noroc de o primire foarte buna, care mi-a diluat putin tracul initial. Echipa de conducere gasita la Directie - formata din cei trei directori adjuncti - mi-a promis din prima zi sprijinul in activitatea pe care urma s-o desfasor. Acest lucru a contat pentru mine foarte mult. Am functionat in toata aceasta perioada de o luna ca o echipa si pot spune ca si acum suntem tot o echipa. Cum am gasit institutia? Aici este o lume complet noua pentru cineva venit din afara, care functioneaza dupa regulile ei, un domeniu de activitate foarte vast, cu o legislatie vasta, stufoasa, dar necesara si cu mult personal. 1.380 de persoane nu e putin. Prestam servicii pentru circa zece mii de persoane cu handicap din judet. Avem in centrele de plasament sase sute de copii. Daca totalizam aceste cifre, cred ca rivalizam cu marile unitati economice care au fost intr-o vreme mandria Brasovului. Fireste, problemele nu sunt nici putine, nici usoare. apare tot timpul ceva nou. Incerc sa-mi schitez de azi pe maine un proiect de agenda de lucru pe care reusesc s-o acopar doar intr-o oarecare masura, pentru ca vesnic sunt probleme de ultim moment carora incerc sa le fac fata de pe pozitia de persoana de curand intrata in sistem. Nu e simplu, dar este extrem de incitant. De fapt, de la inceput am luat totul ca pe o mare provocare si daca am acceptat acest post in ideea ca imi doream o schimbare, pot spune cu certitudine ca este intr-adevar o schimbare majora in viata
mea.
- Avand in vedere ca ati preluat de curand institutia, in ce masura ati avut o contributie la stabilirea prioritatilor pentru acest an?
- Am sosit in institutie dupa momentul in care plenul Consiliului Judetean a aprobat bugetul Directiei. Imi place sa cred ca daca veneam mai devreme, as fi contribuit la elaborarea bugetului si la o altfel de impartire a sumelor pe capitole de cheltuieli. La o institutie cu o activitate atat de vasta si cu cerinte atat de mari, bugetul, oricat de generos este, ar trebui tot timpul ajustat. Incercam sa facem fata situatiei si, in limita banilor aprobati, sa ne facem treaba cat se poate de bine.
- Exista niste prioritati bugetare pe care le aveti in vedere?
- Derulam doua proiecte cu fonduri PHARE. Este vorba despre realizarea a doua complexe de servicii in orasul Victoria, respectiv la Tarlungeni. Ne propunem infiintarea unui camin de varstnici care va functiona in cladirea Centrului de Plasament "Azur" din Victoria si care va oferi servicii de gazduire pe o perioada nedeterminata, asistenta medicala
si ingrijire persoanelor in varsta. Cel de-al doilea proiect cuprinde realizarea centrului social de urgenta "Stejarul", de la Tarlungeni. El va functiona in cladirea vechii primarii din localitate, pe care administratia locala ne-a pus-o la dispozitie cu multa generozitate. Centrul va oferi adapost persoanelor adulte aflate in dificultate si identificate pe raza judetului Brasov. Cele doua proiecte se vor derula pe parcursul acestui an. Cea mai mare parte din finantare este asigurata din fonduri nerambursabile PHARE, la care se adauga o parte de cofinantare acordata de Consiliul Judetean si cuprinsa in bugetul pe 2007. Sunt doua proiecte importante si ambitioase. Desigur, mare majoritate a fondurilor bugetare pe care ni le-a alocat Consiliul Judetean va fi utilizata pentru ingrijirea copiilor institutionalizati, dar si pentru asigurarea unor dotari corespunzatoare in institutiile de ocrotire. Preocuparea noastra continua este sa asiguram copiiilor cele mai bune conditii de trai.
- De ce credeti ca apar atatea probleme si incidente cu copiii din centrele de plasament?
- Problemele aparute la Directie nu exista doar la nivelul judetului Brasov. Sunt probleme specifice, care au fost semnalate si in alte directii generale din tara, lucru confirmat de colegi de-ai mei in momentul in care ne-am intalnit la Sinaia, la un simpozion. Chestiunea poate fi privita din doua puncte de vedere. Pe de o parte, avem de-a face cu probleme specifice tinerilor institutionalizati, probleme legate de varsta, de adaptarea acestora in institutiile unde locuiesc, dar si probleme legate de atasament, care sunt destul de grave la aceasta categorie de tineri. In plus, legislatia si mass-media au acreditat de-a lungul timpului ideea ca acesti copii au foarte multe drepturi. Exista in legislatie o exprimare care imi place foarte mult: totul trebuie facut in interesul superior al copilului. Este foarte cuprinzatoare aceasta afirmatie. Sunt perfect de acord cu ea, dar daca incercam sa cream o similitudine intre conditiile in care traiesc acesti copii in centrele de plasament si conditiile din familie - spre care noi tindem, trebuie sa ne gandim ca intr-o familie obisnuita copiii au si obligatii. Or acest lucru este constientizat mai putin de catre tinerii din centrele noastre. Dintr-un alt punct de vedere, trebuie sa admitem faptul ca personalul din unele centre este insuficient numeric si insuficient motivat, fapt care determina o fluctuatie foarte mare a angajatilor. Le este si lor destul de greu sa se adapteze cerintelor de a lucra cu acesti tineri, la fel cum si tinerii au dificultati in a se adapta periodic unui personal mereu altul. In centre am reusit sa cream conditii cat mai apropiate de cele din familie si intr-o foarte mare masura am si reusit. Am vizitat o mare parte din centrele existente in judet, atat cele pentru copii sanatosi, cat si cele pentru copii cu dizabilitati, si conditiile in care traiesc acesti copii sunt foarte bune. Dar au aparut o serie de probleme datorita faptului ca, incercand sa protejam intimitatea tinerilor, n-am facut intotdeauna ceea ce intr-o familie obisnuita fac mama si tata: sa-si urmareasca indeaproape copiii, uneori chiar sa-i «spioneze».
- Vorbeati despre fluctuatia mare de personal din cadrul DGASPC. Ce calitati trebuie sa aiba salariatii pentru a rezista in acest domeniu?
- Ne preocupam de selectia cat mai riguroasa a personalului, de perfectionarea lui continua. Dar este foarte dificil sa lucrezi opt ore cu copii institutionalizati, respectiv cu adulti cu dizabilitati, iar in conditiile unor salarii mici, angajatii nostri sunt indreptatiti ca in timp sa doreasca altceva. Este un mediu in care putini ar rezista pe termen lung. Am cunoscut in centre oameni cu adevarat remarcabili, care lucreaza in sistem de foarte multi ani si sunt dedicati muncii lor. Sunt femei care se apleaca cu foarte multa grija si dragoste catre cei pe care ii au in ingrijire. Cariera in acceptiunea institutiei noastre inseamna sa te identifici cu problemele acestor oameni langa care stai opt ore pe zi si sa incerci sa le alini suferinta.
- V-ati schitat un plan de actiune pentru perioada urmatoare?
- Dupa o luna de activitate nu pot spune ca am un plan de management foarte bine inchegat. In aceasta perioada am incercat sa ma pun la punct cu problemele, cu specificul institutiei, sa-mi cunosc colegii, sa fac vizite cat mai multe in centrele din judet. Am avut discutii cu colectivul largit, cu sefii de serviciu, am mers prin birouri si am discutat strict problemele de acolo. Am in subordine directa unele servicii (resurse umane, achizitii publice, juridic) si ele au avut intaietate in abordare. Practic, discutand problemele si aspectele specifice fiecarui serviciu, am inteles o parte din problemele largite ale institutiei. Aici se concentreaza foarte multe din lucrurile esentiale care trebuie puse la punct. Cred ca strategie inseamna sa fii in primul rand apropiat de oameni, lucru pe care am incercat sa-l fac de la bun inceput. Sa fii deschis, sa vrei sa colaborezi. Colegii mei au fost putin uimiti in primele zile, vazand ca deja circul pe hol, ca intru in birouri. N-am lasat sa apara o distantare intre mine si colectiv. Am vrut din primul moment ca oamenii sa ma perceapa nu ca pe un director, ci ca pe un coleg care impreuna cu ei vrea sa miste lucrurile, sa continue ce au inceput si sa faca pe parcurs niste corectii. Este un avantaj faptul ca, venind din afara, pot vedea mai limpede niste aspecte pe care am incercat sa le corectez. Aici intervine notiunea de management si rolul meu de manager. Rostul meu este sa pun in ordine si sa incheg munca oamenilor de pe cele trei directii - protectia copilului, asistenta sociala si directia economica.
- Ce impresii v-au lasat intalnirile cu copiii institutionalizati?
- Am vizitat centrele de plasament din judet. Am fost la invitatia conducerii acestora, am fost si incognito, dar de fiecare data am avut aceeasi senzatie de emotie foarte puternica. De 1 martie am fost la Rupea, la Casa "Ioana", unde s-a organizat un carnaval. Am fost mai emotionata decat micutii de acolo. Pot spune ca toti au fost extraordinar de draguti. Dupa ce au facut parada mastilor, cei mai mici dintre copii au observat ca eram tot cu ochii dupa ei, asa ca au venit unul cate unul si s-au asezat in jurul meu. Am plecat de acolo cu o senzatie speciala pe care mi-e greu s-o descriu in cuvinte. Din acest motiv am si hotarat sa merg ori de cate ori sunt invitata la asemenea manifestari. Nu vreau sa-i dezamagesc pe acesti copii. Ziua de 1 martie a fost anul acesta cu totul speciala. Am primit o multime de martisoare si de aranjamente
florale facute de copiii din centrele noastre si din acest punct de vedere a fost cel mai special 1 Martie din viata mea. De 8 Martie din nou voi merge in judet, la Victoria si Fagaras, si am o presimtire ca va fi iarasi o zi frumoasa.
Aproape totul despre DGASPC
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Brasov are rolul de a asigura, la nivel judetean, aplicarea politicilor si strategiilor de asistenta sociala in domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricaror persoane aflate in nevoie. Institutia s-a format in baza HG 1434/2004, prin unirea Directiei Generale de Protectia Drepturilor Copilului Brasov si a Directiei Judetene de Asistenta Sociala Brasov, fostul Inspectorat Teritorial de Stat pentru Persoane cu Handicap. In vederea realizarii atributiilor prevazute de HG 1434/2004, DGASPC indeplineste, in principal, urmatoarele functii:
de strategie, prin care asigura elaborarea strategiei de asistenta sociala, a planului de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, precum si a programelor de actiune antisaracie, pe care le supune spre aprobare Consiliului Judetean;
de coordonare a activitatilor de asistenta sociala si protectie a copilului la nivelul judetului;
de administrare
a fondurilor pe care le are la dispozitie;
de colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si institutiilor care au responsabilitati in domeniul asistentei sociale, cu serviciile publice locale de asistenta sociala, precum si cu reprezentantii societatii civile care desfasoara activitati in domeniu;
de executie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale si financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la actiunile antisaracie, prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, precum si pentru solutionarea urgentelor sociale individuale si colective la nivelul judetului;
de reprezentare a Consiliului Judetean, pe plan intern si extern, in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului.
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului are in subordine 12 centre de plasament, 8 case de tip familial, 3 centre de zi, 1 centru de recuperare pentru copilul cu dizabilitati si 2 centre de ingrijire si asistenta pentru adulti.
Atributiile DGASPC
Directia de Protectia Copilului asigura copiilor aflati in dificultate, protectie si asistenta in realizarea si exercitarea drepturilor lor si acorda sprijin si asistenta parintilor pentru prevenirea situatiilor ce pun in pericol securitatea si dezvoltarea copilului. Acest serviciu public specializat se adreseaza copiilor si familiilor lor printr-un complex de servicii aflat in permanenta dezvoltare, care cuprinde: 12 centre de plasament, 1 centru de primire, servicii de consiliere juridica, psihologica, de prevenire a abandonului familial, de reintegrare a copiilor in familii si societate, de adoptii, de asistenta si sprijin pentru rromi, pentru copiii strazii si pentru copiii cu comportament deviant.
1. intocmeste raportul de evaluare initiala a copilului si familiei acestuia si propune stabilirea unei masuri de protectie speciala;
2. monitorizeaza trimestrial activitatile de aplicare a hotararilor de instituire a masurilor de protectie speciala a copilului;
3. identifica si evalueaza familiile sau persoanele care pot lua in plasament copilul;
4. monitorizeaza familiile si persoanele care au primit in plasament copii, pe toata durata acestei masuri;
5. identifica, evalueaza si pregateste persoane care pot deveni asistenti maternali profesionisti, in conditiile legii; incheie contracte individuale de munca si asigura formarea continua de asistenti maternali profesionisti atestati; evalueaza si monitorizeaza activitatea acestora;
6. acorda asistenta si sprijin parintilor copilului separat de familie, in vederea reintegrarii in mediul sau familial;
7. reevalueaza, cel putin o data la 3 luni si ori de cate ori este cazul, imprejurarile care au stat la baza stabilirii masurilor de protectie speciala si propune, dupa caz, mentinerea, modificarea sau incetarea acestora;
8. indeplineste demersurile vizand deschiderea procedurii adoptiei interne pentru copiii aflati in evidenta sa;
9. identifica familiile sau persoanele cu domiciliul in Romania care doresc sa adopte copii; evalueaza conditiile materiale si garantiile morale pe care acestea le prezinta si elibereaza atestatul de familie sau de persoana apta sa adopte copii;
10. monitorizeaza evolutia copiilor adoptati, precum si a relatiilor dintre acestia si parintii lor adoptivi; sprijina parintii adoptivi ai copilului in indeplinirea obligatiei de a-l informa pe acesta ca este adoptat, de indata ce varsta si gradul de maturitate ale copilului o permit.
Alte atributii:
1. coordoneaza si sprijina activitatea autoritatilor administratiei publice locale din judet in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului;
2. coordoneaza metodologic activitatea de prevenire a separarii copilului de parintii sai, precum si cea de admitere a adultului in institutii sau servicii, desfasurate la nivelul serviciilor publice de asistenta sociala;
3. acorda asistenta tehnica necesara pentru crearea si formarea structurilor comunitare consultative ca forma de sprijin in activitatea de asistenta sociala si protectia copilului.
Atributiile Directiei de Asistenta Sociala
1. completeaza evaluarea situatiei socio-economice a persoanei adulte aflate in nevoie, a nevoilor si resurselor acesteia. Asigura furnizarea de informatii si servicii adecvate in vederea refacerii si dezvoltarii capacitatilor individuale si ale celor familiale necesare pentru a depasi cu forte proprii situatiile de dificultate, dupa epuizarea masurilor prevazute in planul individualizat privind masurile de asistenta sociala;
2. acorda persoanei adulte asistenta si sprijin pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a opiniei;
3. depune diligente pentru clarificarea situatiei juridice a persoanei adulte aflate in nevoie, inclusiv pentru inregistrarea tardiva a nasterii acesteia;
4. verifica si reevalueaza trimestrial si ori de cate ori este cazul modul de ingrijire a persoanei adulte in nevoie pentru care s-a instituit o masura de asistenta sociala intr-o institutie, in vederea mentinerii, modificarii sau revocarii masurii stabilite;
5. asigura masurile necesare pentru protectia in regim de urgenta a persoanei adulte aflate in nevoie, inclusiv prin organizarea si asigurarea functionarii in structura proprie a unor centre specializate;
6. depune diligentele necesare pentru reabilitarea persoanei adulte conform planului individualizat privind masurile de asistenta sociala;
7. indeplineste orice alte atributii prevazute de lege.
Aristotel Cancescu
Presedintele Consiliului Judetean Brasov
In urma cu o luna, Mihaela Maxim a preluat conducerea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Brasov. Chiar daca a intrat in "paine" de foarte putin timp
, Mihaela Maxim s-a straduit sa se familiarizeze cat mai repede cu specificul unei activitati deopotriva noi si incitante, dar cu o mare responsabilitate. De profesie economist, noua directoare a absolvit in 1985 cursurile Facultatii de Comert din cadrul ASE Bucuresti. Mihaela Maxim a lucrat in comert, in domeniul bancar, iar din 2001 a devenit functionar public la Consiliul Judetean Brasov, la compartimentul Integrare Europeana. Ea este casatorita si are un copil.
- Ce impresie v-a facut institutia in momentul in care ati preluat conducerea ei?
- Trebuie sa spun din capul locului ca din momentul in care mi s-a propus sa ocup acest post si pana la instalarea mea definitiva au trecut fix 24 de ore, timp in care n-am putut sa aflu prea multe amanunte despre Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Stiam ce stie orice salariat din Consiliul Judetean. In aceste conditii, am apelat la site-ul Directiei, am cules un prim calup de informatii si apoi a urmat momentul instalarii. Remarcabil a fost faptul ca am avut noroc de o primire foarte buna, care mi-a diluat putin tracul initial. Echipa de conducere gasita la Directie - formata din cei trei directori adjuncti - mi-a promis din prima zi sprijinul in activitatea pe care urma s-o desfasor. Acest lucru a contat pentru mine foarte mult. Am functionat in toata aceasta perioada de o luna ca o echipa si pot spune ca si acum suntem tot o echipa. Cum am gasit institutia? Aici este o lume complet noua pentru cineva venit din afara, care functioneaza dupa regulile ei, un domeniu de activitate foarte vast, cu o legislatie vasta, stufoasa, dar necesara si cu mult personal. 1.380 de persoane nu e putin. Prestam servicii pentru circa zece mii de persoane cu handicap din judet. Avem in centrele de plasament sase sute de copii. Daca totalizam aceste cifre, cred ca rivalizam cu marile unitati economice care au fost intr-o vreme mandria Brasovului. Fireste, problemele nu sunt nici putine, nici usoare. apare tot timpul ceva nou. Incerc sa-mi schitez de azi pe maine un proiect de agenda de lucru pe care reusesc s-o acopar doar intr-o oarecare masura, pentru ca vesnic sunt probleme de ultim moment carora incerc sa le fac fata de pe pozitia de persoana de curand intrata in sistem. Nu e simplu, dar este extrem de incitant. De fapt, de la inceput am luat totul ca pe o mare provocare si daca am acceptat acest post in ideea ca imi doream o schimbare, pot spune cu certitudine ca este intr-adevar o schimbare majora in viata
mea.
- Avand in vedere ca ati preluat de curand institutia, in ce masura ati avut o contributie la stabilirea prioritatilor pentru acest an?
- Am sosit in institutie dupa momentul in care plenul Consiliului Judetean a aprobat bugetul Directiei. Imi place sa cred ca daca veneam mai devreme, as fi contribuit la elaborarea bugetului si la o altfel de impartire a sumelor pe capitole de cheltuieli. La o institutie cu o activitate atat de vasta si cu cerinte atat de mari, bugetul, oricat de generos este, ar trebui tot timpul ajustat. Incercam sa facem fata situatiei si, in limita banilor aprobati, sa ne facem treaba cat se poate de bine.
- Exista niste prioritati bugetare pe care le aveti in vedere?
- Derulam doua proiecte cu fonduri PHARE. Este vorba despre realizarea a doua complexe de servicii in orasul Victoria, respectiv la Tarlungeni. Ne propunem infiintarea unui camin de varstnici care va functiona in cladirea Centrului de Plasament "Azur" din Victoria si care va oferi servicii de gazduire pe o perioada nedeterminata, asistenta medicala
si ingrijire persoanelor in varsta. Cel de-al doilea proiect cuprinde realizarea centrului social de urgenta "Stejarul", de la Tarlungeni. El va functiona in cladirea vechii primarii din localitate, pe care administratia locala ne-a pus-o la dispozitie cu multa generozitate. Centrul va oferi adapost persoanelor adulte aflate in dificultate si identificate pe raza judetului Brasov. Cele doua proiecte se vor derula pe parcursul acestui an. Cea mai mare parte din finantare este asigurata din fonduri nerambursabile PHARE, la care se adauga o parte de cofinantare acordata de Consiliul Judetean si cuprinsa in bugetul pe 2007. Sunt doua proiecte importante si ambitioase. Desigur, mare majoritate a fondurilor bugetare pe care ni le-a alocat Consiliul Judetean va fi utilizata pentru ingrijirea copiilor institutionalizati, dar si pentru asigurarea unor dotari corespunzatoare in institutiile de ocrotire. Preocuparea noastra continua este sa asiguram copiiilor cele mai bune conditii de trai.
- De ce credeti ca apar atatea probleme si incidente cu copiii din centrele de plasament?
- Problemele aparute la Directie nu exista doar la nivelul judetului Brasov. Sunt probleme specifice, care au fost semnalate si in alte directii generale din tara, lucru confirmat de colegi de-ai mei in momentul in care ne-am intalnit la Sinaia, la un simpozion. Chestiunea poate fi privita din doua puncte de vedere. Pe de o parte, avem de-a face cu probleme specifice tinerilor institutionalizati, probleme legate de varsta, de adaptarea acestora in institutiile unde locuiesc, dar si probleme legate de atasament, care sunt destul de grave la aceasta categorie de tineri. In plus, legislatia si mass-media au acreditat de-a lungul timpului ideea ca acesti copii au foarte multe drepturi. Exista in legislatie o exprimare care imi place foarte mult: totul trebuie facut in interesul superior al copilului. Este foarte cuprinzatoare aceasta afirmatie. Sunt perfect de acord cu ea, dar daca incercam sa cream o similitudine intre conditiile in care traiesc acesti copii in centrele de plasament si conditiile din familie - spre care noi tindem, trebuie sa ne gandim ca intr-o familie obisnuita copiii au si obligatii. Or acest lucru este constientizat mai putin de catre tinerii din centrele noastre. Dintr-un alt punct de vedere, trebuie sa admitem faptul ca personalul din unele centre este insuficient numeric si insuficient motivat, fapt care determina o fluctuatie foarte mare a angajatilor. Le este si lor destul de greu sa se adapteze cerintelor de a lucra cu acesti tineri, la fel cum si tinerii au dificultati in a se adapta periodic unui personal mereu altul. In centre am reusit sa cream conditii cat mai apropiate de cele din familie si intr-o foarte mare masura am si reusit. Am vizitat o mare parte din centrele existente in judet, atat cele pentru copii sanatosi, cat si cele pentru copii cu dizabilitati, si conditiile in care traiesc acesti copii sunt foarte bune. Dar au aparut o serie de probleme datorita faptului ca, incercand sa protejam intimitatea tinerilor, n-am facut intotdeauna ceea ce intr-o familie obisnuita fac mama si tata: sa-si urmareasca indeaproape copiii, uneori chiar sa-i «spioneze».
- Vorbeati despre fluctuatia mare de personal din cadrul DGASPC. Ce calitati trebuie sa aiba salariatii pentru a rezista in acest domeniu?
- Ne preocupam de selectia cat mai riguroasa a personalului, de perfectionarea lui continua. Dar este foarte dificil sa lucrezi opt ore cu copii institutionalizati, respectiv cu adulti cu dizabilitati, iar in conditiile unor salarii mici, angajatii nostri sunt indreptatiti ca in timp sa doreasca altceva. Este un mediu in care putini ar rezista pe termen lung. Am cunoscut in centre oameni cu adevarat remarcabili, care lucreaza in sistem de foarte multi ani si sunt dedicati muncii lor. Sunt femei care se apleaca cu foarte multa grija si dragoste catre cei pe care ii au in ingrijire. Cariera in acceptiunea institutiei noastre inseamna sa te identifici cu problemele acestor oameni langa care stai opt ore pe zi si sa incerci sa le alini suferinta.
- V-ati schitat un plan de actiune pentru perioada urmatoare?
- Dupa o luna de activitate nu pot spune ca am un plan de management foarte bine inchegat. In aceasta perioada am incercat sa ma pun la punct cu problemele, cu specificul institutiei, sa-mi cunosc colegii, sa fac vizite cat mai multe in centrele din judet. Am avut discutii cu colectivul largit, cu sefii de serviciu, am mers prin birouri si am discutat strict problemele de acolo. Am in subordine directa unele servicii (resurse umane, achizitii publice, juridic) si ele au avut intaietate in abordare. Practic, discutand problemele si aspectele specifice fiecarui serviciu, am inteles o parte din problemele largite ale institutiei. Aici se concentreaza foarte multe din lucrurile esentiale care trebuie puse la punct. Cred ca strategie inseamna sa fii in primul rand apropiat de oameni, lucru pe care am incercat sa-l fac de la bun inceput. Sa fii deschis, sa vrei sa colaborezi. Colegii mei au fost putin uimiti in primele zile, vazand ca deja circul pe hol, ca intru in birouri. N-am lasat sa apara o distantare intre mine si colectiv. Am vrut din primul moment ca oamenii sa ma perceapa nu ca pe un director, ci ca pe un coleg care impreuna cu ei vrea sa miste lucrurile, sa continue ce au inceput si sa faca pe parcurs niste corectii. Este un avantaj faptul ca, venind din afara, pot vedea mai limpede niste aspecte pe care am incercat sa le corectez. Aici intervine notiunea de management si rolul meu de manager. Rostul meu este sa pun in ordine si sa incheg munca oamenilor de pe cele trei directii - protectia copilului, asistenta sociala si directia economica.
- Ce impresii v-au lasat intalnirile cu copiii institutionalizati?
- Am vizitat centrele de plasament din judet. Am fost la invitatia conducerii acestora, am fost si incognito, dar de fiecare data am avut aceeasi senzatie de emotie foarte puternica. De 1 martie am fost la Rupea, la Casa "Ioana", unde s-a organizat un carnaval. Am fost mai emotionata decat micutii de acolo. Pot spune ca toti au fost extraordinar de draguti. Dupa ce au facut parada mastilor, cei mai mici dintre copii au observat ca eram tot cu ochii dupa ei, asa ca au venit unul cate unul si s-au asezat in jurul meu. Am plecat de acolo cu o senzatie speciala pe care mi-e greu s-o descriu in cuvinte. Din acest motiv am si hotarat sa merg ori de cate ori sunt invitata la asemenea manifestari. Nu vreau sa-i dezamagesc pe acesti copii. Ziua de 1 martie a fost anul acesta cu totul speciala. Am primit o multime de martisoare si de aranjamente
florale facute de copiii din centrele noastre si din acest punct de vedere a fost cel mai special 1 Martie din viata mea. De 8 Martie din nou voi merge in judet, la Victoria si Fagaras, si am o presimtire ca va fi iarasi o zi frumoasa.
Aproape totul despre DGASPC
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Brasov are rolul de a asigura, la nivel judetean, aplicarea politicilor si strategiilor de asistenta sociala in domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricaror persoane aflate in nevoie. Institutia s-a format in baza HG 1434/2004, prin unirea Directiei Generale de Protectia Drepturilor Copilului Brasov si a Directiei Judetene de Asistenta Sociala Brasov, fostul Inspectorat Teritorial de Stat pentru Persoane cu Handicap. In vederea realizarii atributiilor prevazute de HG 1434/2004, DGASPC indeplineste, in principal, urmatoarele functii:
de strategie, prin care asigura elaborarea strategiei de asistenta sociala, a planului de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, precum si a programelor de actiune antisaracie, pe care le supune spre aprobare Consiliului Judetean;
de coordonare a activitatilor de asistenta sociala si protectie a copilului la nivelul judetului;
de administrare
a fondurilor pe care le are la dispozitie;
de colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si institutiilor care au responsabilitati in domeniul asistentei sociale, cu serviciile publice locale de asistenta sociala, precum si cu reprezentantii societatii civile care desfasoara activitati in domeniu;
de executie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale si financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la actiunile antisaracie, prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, precum si pentru solutionarea urgentelor sociale individuale si colective la nivelul judetului;
de reprezentare a Consiliului Judetean, pe plan intern si extern, in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului.
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului are in subordine 12 centre de plasament, 8 case de tip familial, 3 centre de zi, 1 centru de recuperare pentru copilul cu dizabilitati si 2 centre de ingrijire si asistenta pentru adulti.
Atributiile DGASPC
Directia de Protectia Copilului asigura copiilor aflati in dificultate, protectie si asistenta in realizarea si exercitarea drepturilor lor si acorda sprijin si asistenta parintilor pentru prevenirea situatiilor ce pun in pericol securitatea si dezvoltarea copilului. Acest serviciu public specializat se adreseaza copiilor si familiilor lor printr-un complex de servicii aflat in permanenta dezvoltare, care cuprinde: 12 centre de plasament, 1 centru de primire, servicii de consiliere juridica, psihologica, de prevenire a abandonului familial, de reintegrare a copiilor in familii si societate, de adoptii, de asistenta si sprijin pentru rromi, pentru copiii strazii si pentru copiii cu comportament deviant.
1. intocmeste raportul de evaluare initiala a copilului si familiei acestuia si propune stabilirea unei masuri de protectie speciala;
2. monitorizeaza trimestrial activitatile de aplicare a hotararilor de instituire a masurilor de protectie speciala a copilului;
3. identifica si evalueaza familiile sau persoanele care pot lua in plasament copilul;
4. monitorizeaza familiile si persoanele care au primit in plasament copii, pe toata durata acestei masuri;
5. identifica, evalueaza si pregateste persoane care pot deveni asistenti maternali profesionisti, in conditiile legii; incheie contracte individuale de munca si asigura formarea continua de asistenti maternali profesionisti atestati; evalueaza si monitorizeaza activitatea acestora;
6. acorda asistenta si sprijin parintilor copilului separat de familie, in vederea reintegrarii in mediul sau familial;
7. reevalueaza, cel putin o data la 3 luni si ori de cate ori este cazul, imprejurarile care au stat la baza stabilirii masurilor de protectie speciala si propune, dupa caz, mentinerea, modificarea sau incetarea acestora;
8. indeplineste demersurile vizand deschiderea procedurii adoptiei interne pentru copiii aflati in evidenta sa;
9. identifica familiile sau persoanele cu domiciliul in Romania care doresc sa adopte copii; evalueaza conditiile materiale si garantiile morale pe care acestea le prezinta si elibereaza atestatul de familie sau de persoana apta sa adopte copii;
10. monitorizeaza evolutia copiilor adoptati, precum si a relatiilor dintre acestia si parintii lor adoptivi; sprijina parintii adoptivi ai copilului in indeplinirea obligatiei de a-l informa pe acesta ca este adoptat, de indata ce varsta si gradul de maturitate ale copilului o permit.
Alte atributii:
1. coordoneaza si sprijina activitatea autoritatilor administratiei publice locale din judet in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului;
2. coordoneaza metodologic activitatea de prevenire a separarii copilului de parintii sai, precum si cea de admitere a adultului in institutii sau servicii, desfasurate la nivelul serviciilor publice de asistenta sociala;
3. acorda asistenta tehnica necesara pentru crearea si formarea structurilor comunitare consultative ca forma de sprijin in activitatea de asistenta sociala si protectia copilului.
Atributiile Directiei de Asistenta Sociala
1. completeaza evaluarea situatiei socio-economice a persoanei adulte aflate in nevoie, a nevoilor si resurselor acesteia. Asigura furnizarea de informatii si servicii adecvate in vederea refacerii si dezvoltarii capacitatilor individuale si ale celor familiale necesare pentru a depasi cu forte proprii situatiile de dificultate, dupa epuizarea masurilor prevazute in planul individualizat privind masurile de asistenta sociala;
2. acorda persoanei adulte asistenta si sprijin pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a opiniei;
3. depune diligente pentru clarificarea situatiei juridice a persoanei adulte aflate in nevoie, inclusiv pentru inregistrarea tardiva a nasterii acesteia;
4. verifica si reevalueaza trimestrial si ori de cate ori este cazul modul de ingrijire a persoanei adulte in nevoie pentru care s-a instituit o masura de asistenta sociala intr-o institutie, in vederea mentinerii, modificarii sau revocarii masurii stabilite;
5. asigura masurile necesare pentru protectia in regim de urgenta a persoanei adulte aflate in nevoie, inclusiv prin organizarea si asigurarea functionarii in structura proprie a unor centre specializate;
6. depune diligentele necesare pentru reabilitarea persoanei adulte conform planului individualizat privind masurile de asistenta sociala;
7. indeplineste orice alte atributii prevazute de lege.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
