Dupa ce Romania a alocat fonduri si a gasit spatii pentru cele doua consulate din Basarabia, autoritatile de la Chisinau s-au razgindit: nu ne mai permit infiintarea acestora.
„La aceasta ora nu mai consideram de actualitate deschiderea consulatelor la Balti si la Cahul“, a declarat ieri ministrul moldovean de externe, Andrei Stratan. Traian Basescu s-a multumit sa „ia nota“ de declaratiile de la Chisinau si a adaugat ca „politica Romaniei fata de Moldova nu se schimba“. Ministerul de Externe roman a preferat, de asemenea, sa declare ca “a luat nota” de anuntul ministrului Stratan. Surse guvernamentale sustin insa ca se pregateste „o reactie globala” fata de atacurile venite de la Chisinau.
„La aceasta ora nu mai consideram de actualitate deschiderea consulatelor la Balti si Cahul“, a declarat ministrul de externe moldovean, Andrei Stratan. Presedintele Traian Basescu a declarat doar ca „ia nota“ de declaratiile de la Chisinau si ca „politica Romaniei fata de Moldova nu se schimba“. Ministerul roman de Externe s-a multumit, de asemenea, sa anunte ca „a luat nota“ de anuntul ministrului Stratan, desi cu o zi inainte anunta ca se afla intr-o faza avansata in procesul de achizitionare a sediilor pentru consulate. Surse guvernamentale au declarat ca Executivul roman nu va raspunde la fiecare declaratie in parte pentru ca acest conflict sa nu escaladeze, ci va exista o reactie globala a Guvernului de la Bucuresti fata de atacurile venite de la Chisinau.
Intentii vechi
In luna februarie, MAE a identificat la Cahul si Balti doua cladiri adecvate activitatii consulare, care respecta normele Schengen, si a demarat procedurile pentru cumpararea acestora. Bugetul alocat era de zece milioane de lei (trei milioane de dolari). In fiecare dintre cele doua consulate, personalul va fi format dintr-un consul, un viceconsul si patru functionari consulari, a precizat purtatorul de cuvint al MAE.
Demersurile privind deschiderea celor doua noi consulate au inceput anul trecut. Dupa 1 ianuarie 2007 portile Consulatului din Chisinau au fost luate cu asalt de cetatenii moldoveni care doreau sa intre in Romania. Intre 6 ianuarie si 6 martie au fost acordate circa 13.000 de vize pentru moldoveni. In prezent, timpul
de asteptare pentru a primi viza de Romania variaza intre 4 si 5 zile. MAE astepta, inca, in luna ianuarie, un raspuns lamuritor din partea autoritatilor moldovene, referitoare la consulate. Ministrul Ungureanu a avut o pozitie mai dura la adresa guvernului moldovean intr-un interviu acordat, in 15 ianuarie, postului Vocea Basarabiei, in care amintea, printre altele, ca lipsa de raspuns la solicitarea Bucurestiului este „destul de ciudata“.
Basescu intervine
Presedintele Traian Basescu si omologul sau Vladimir Voronin au anuntat, in cursul vizitei presedintelui roman la Chisinau, la 16 ianuarie, la finalul unei intilniri tête-à-tête, ca in maximum doua saptamini Romania va infiinta doua consulate temporare pentru cetatenii din Republica Moldova. Seful statului roman isi exprima speranta ca MAE „sa se miste repede“ si, in citeva saptamini, Romania sa aiba personalul necesar la Cahul si Balti. Basescu mai declara atunci ca Romania va face tot posibilul sa proceseze in timp util cele peste 530.000 de cereri de cetatenie depuse de moldoveni. Presedintele Vladimir Voronin era de acord, la acea ora, cu Basescu, sustinind: „Situatia nu e normala, imediat ar trebui rezolvate problemele care nu ne permit sa fie deblocata situatia“.
*
Declaratii belicoase. Scurta istorie
Anul trecut, in vara, presedintele Basescu spunea ca Romania a oferit Republicii Moldova si sefului statului moldovean, varianta de a intra o data cu tara noastra in UE, dar este optiunea autoritatilor de la Chisinau sa hotarasca ce trebuie sa faca. Tot in iulie, Voronin vorbea despre inutilitatea discutiei despre o posibila unire a celor doua tari. „O perspectiva referitoare la unirea Republicii Moldova cu Romania nu exista nici chiar dupa aderarea Moldovei la UE. Arhitectii unor asemenea scenarii, oriune s-ar afla, la Tiraspol sau la Bucuresti, trebuie sa se impace cu faptul ca aceste vise sint irealizabile pentru totdeauna.“ In luna noiembrie, Voronin a revenit cu declaratii antiromanesti, sustinind ca „unii“ doresc sa urce Moldova in trenul lor spre Europa „cu de-a sila“ si sa schimbe denumirea limbii materne moldovenesti, sa mistifice istoria. Aceleasi idei revin in discursul liderului moldovean si in luna decembrie 2006, acuzind un amestec in treburile interne ale tarii sale. In luna februarie, Voronin acuza Bucurestiul de intoleranta fata de „minoritatea etnica a moldovenilor“, alcatuita din zece milioane de membri, printre care si cetatenii romani din Moldova romaneasca. A urmat, apoi, un apel al guvernului Tarlev catre comunitatea internationala, prin care ii cerea acesteia sa-si foloseasca influenta asupra Romaniei pentru ca Bucurestiul sa nu se mai amestece in chestiunile sale interne.
Politicienii de la Bucuresti vad vinovati de ambele parti
In timp ce Teodor Melescanu acuza „perfidia“ Chisinaului, lideri ai opozitiei il vad si pe Traian Basescu vinovat de tensionarea relatiilor dintre Romania si Moldova.
Frunda Gyorgy, vicepresedinte UDMR: „Este o greseala politica a Chisinaului. Cred ca este vorba despre o lupta politica interna si, din nefericire, exista un curent destul de popular sa fii impotriva Romaniei. Faptul ca o buna parte a populatiei de origine romana din Moldova vrea sa dobindeasca cetatenia romana este un lucru ingrijorator. Locul lor va fi ocupat de alte natii, ceea ce va conduce la rusificarea Moldovei.“
„O chestiune perfida“
* Teodor Melescanu, senator PNL: „Eu as pune aceasta situatie pe seama unei tendinte care apare in momente fierbinti din politica interna a Moldovei, cum sint alegerile locale din luna mai, aceea de a arunca Romaniei o lumina negativa. Lucrul cel mai grav este ca ele sint cu totul si cu totul nefondate. Faptul ca cele doua consulate nu vor mai fi deschise e una dintre chestiunile cele mai perfide pe care Chisinaul le putea pune in practica in acest moment, pentru ca da senzatia ca autoritatilor romanesti nu le pasa de numarul mare de moldoveni care vor viza.“
* Titus Corlatean, secretar general al PSD: „E o actiune provocatoare a puterii comuniste de la Chisinau, care se teme de problemele interne - politice si economice - pe care extinderea pina la granitele sale a Uniunii Europene le va avea. Pe de alta parte, putem vorbi despre maniera neprofesionista a puterii de la Bucuresti - presedintele Basescu si Guvernul - de a promova interesele europene, prin declaratii populiste de consum intern.“
*
Armand Gosu: „Cheia e la Tiraspol“
„Cind e vorba despre un stat cu slabe capacitati administrative si institutionale precum Moldova, este complicat sa cauti explicatii logice“, a comentat, pentru „Cotidianul“, Andrei Popov, directorul Asociatiei pentru Politica Externa de la Chisinau. Totusi, Popov a explicat de ce comunicatul guvernului de la Chisinau a venit tocmai miercuri. Premierul Tarlev tocmai se intorsese dintr-o vizita in Lituania, unde ar fi simtit ca primeste intelegere pentru plingerile formulate la adresa Romaniei.
Analistul a mai declarat ca reactia calma a Bucurestiului, care nu a raspuns „simetric“ Chisinaului, ci doar a luat nota de ele, il bucura.
Intrebat de ce partea moldoveneasca a considerat necesara blocarea deschiderii consulatelor, istoricul Armand Gosu a comentat: „Presedintele si Guvernul se tem sa ramina fara supusi“. In opinia sa, „cheia pentru intelegerea atitudinii lui Voronin fata de Romania e Transnistria“. Pentru a functiona ca stat, sustine Gosu, Moldova are nevoie sa pastreze Transnistria sub forma unei federatii. Prin declaratiile belicoase impotriva Romaniei, Voronin vrea sa cistige increderea Rusiei, singura care il mai poate ajuta sa ajunga la un acord cu Tiraspolul dupa ce sprijinul Occidentului a fost pierdut.
