Ministrul turismului, Elena Udrea a anuntat ieri ca se va prezenta la Camera Deputatilor cu toate documentele menite sa faca lumina in activitatea ministerului, dar nu in fata comisiei de ancheta, ci la grupul parlamentar PDL. Un comunicat al MT spune ca, in "seria actiunilor dedicate transparentei institutionale, Ministerul Turismului iti deschide portile pentru publicul larg, jurnalisti, parlamentari, inclusiv pentru membrii Comisiei parlamentare de ancheta, pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerul Turismului pentru actiuni de promovare a turismului si a imaginii
Romaniei". Documentele pot fi consultate intre orele 17.00-19.00, marti si joi, in aceasta saptamana. Intre timp, comisia de ancheta si-a continuat audierile la care ministrul Elena Udrea refuza sa se prezinte. Deputatul PSD, Nicolae Banicioiu spune ca Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice (UCEVAP) a constatat ca apar inadvertente in privinta contractelor pentru masini si a brandului de tara. Pe de alta parte, reprezentantii BRD nu s-au prezentat la audieri, dar au transmis comisiei "documente confidentiale". Aflata la Rasnov, Elena Udrea le-a transmis membrilor comisiei de ancheta ar trebui sa danseze pe muzica traditionala pentru a promova turismul romanesc: "Pot face lucruri mai utile pentru turismul romanesc decat cele pe care le fac acum".
In timp ce premierul Boc grabeste asumarea raspunderii Guvernului asupra legii salarizarii unitare, una dintre profesiile aflate la varful piramidei alimentate de la buget se cufunda, pe zi ce trece, intr-un adevarat haos institutional.
Intr-un interviu acordat Romaniei libere, procurorul general, Laura Codruta Kovesi, declara ca datoriile Ministerului Public catre propriii angajati se ridica la 140 milioane euro, adica mai mult de 90% din bugetul total, de 150 milioane euro. Hotararile judecatoresti care au dat sau nu castig de cauza magistratilor in privinta sporurilor au dus la situatia absurda ca in acelasi birou sa lucreze un procuror care are dreptul la sporul de stres de 50%, iar altul nu. Situatia e si mai complicata cand e vorba de pensiile speciale ale magistratilor – 85% din ultimul salariu. Dezordinea a ajuns atat de mare, incat, "in momentul in care se pleaca la pensie, procurorii pensionari primesc toate sporurile castigate in instanta, in timp ce procurorii care lucreaza nu le primesc. Cei care stau acasa, la pensie, primesc acel spor, iar cei care vin la birou nu primesc acel spor de 50%",
declara procurorul general. Pe acest fond, 500 de magistrati s-au adresat deja CEDO. Pe scurt, o situatie mult prea incurcata pentru ca procurorii sa fie capabili sa preia initiativa si sa se autosesizeze in marile scandaluri politice.
» Doamna procuror general, magistratii nu au participat initial la discutiile de la Ministerul Muncii privind legea salarizarii unitare. Care este situatia acum?
Laura Codruta Kovesi: S-a facut un punct de vedere asupra proiectului discutat saptamana trecuta in Guvern, l-am inaintat premierului, ministrilor Justitiei, de Finante, Muncii si o sa-l inaintam probabil si la CSM pentru luare la cunostinta. Sigur ca nu cred ca ar trebui sa avem o lege separata de salarizare pentru magistrati, ca acum. Dar legea unica trebuie sa pastreze drepturile magistratilor, iar statutul lor trebuie sa fie similar cu cel al colegilor europeni.
» Dar magistratii au in medie venituri chiar si de trei-patru ori mai mari decat profesorii sau medicii. Or, ideea reformei este cea a unei piramide corecte care sa nu-i favorizeze pe unii in detrimentul altora.
— Daca trebuie sa echilibram aceasta piramida, atunci salariile din sistem ar trebui sa creasca, insa eu n-as comenta ce se intampla cu alte profesii. Un magistrat nu poate sa realizeze alte venituri, nu poate sa dea consultatii, nu poate sa mearga la un cabinet particular. Aceste interdictii trebuie sa fie compensate.
» Despre ce venit mediu vorbim?
— Un procuror incepator care lucreaza la un Parchet si care are de solutionat in medie 1.000-1.500 de dosare castiga 2.000 de lei. In medie, la un Parchet judetean castiga intre 4.000 si 5.000 de lei si la Parchetul de la Inalta Curte, DNA si DIICOT, venitul este undeva intre 6.000 si 8.000 de lei.
» Deci vorbim de salariu, si nu de sporuri?
— Nu, atat ia un procuror in mana, inclusiv cu sporurile. Problema cu sporurile in plus: va referiti probabil la acel spor de solicitare neuropsihica de 50%, care a fost castigat prin hotarari judecatoresti. La preluarea mandatului (2006) aveam pe rol in jur de 4.000 de dosare, actiuni ale angajatilor contra Ministerului Public, nu numai procurorii, dar si alte categorii de personal, spor de 30%-40% pentru procurorii DIICOT si DNA, sporuri de stres de 50%, sporuri de confidentialitate de 15% etc.
Intr-un interviu acordat Romaniei libere, procurorul general, Laura Codruta Kovesi, declara ca datoriile Ministerului Public catre propriii angajati se ridica la 140 milioane euro, adica mai mult de 90% din bugetul total, de 150 milioane euro. Hotararile judecatoresti care au dat sau nu castig de cauza magistratilor in privinta sporurilor au dus la situatia absurda ca in acelasi birou sa lucreze un procuror care are dreptul la sporul de stres de 50%, iar altul nu. Situatia e si mai complicata cand e vorba de pensiile speciale ale magistratilor – 85% din ultimul salariu. Dezordinea a ajuns atat de mare, incat, "in momentul in care se pleaca la pensie, procurorii pensionari primesc toate sporurile castigate in instanta, in timp ce procurorii care lucreaza nu le primesc. Cei care stau acasa, la pensie, primesc acel spor, iar cei care vin la birou nu primesc acel spor de 50%",
declara procurorul general. Pe acest fond, 500 de magistrati s-au adresat deja CEDO. Pe scurt, o situatie mult prea incurcata pentru ca procurorii sa fie capabili sa preia initiativa si sa se autosesizeze in marile scandaluri politice.
» Doamna procuror general, magistratii nu au participat initial la discutiile de la Ministerul Muncii privind legea salarizarii unitare. Care este situatia acum?
Laura Codruta Kovesi: S-a facut un punct de vedere asupra proiectului discutat saptamana trecuta in Guvern, l-am inaintat premierului, ministrilor Justitiei, de Finante, Muncii si o sa-l inaintam probabil si la CSM pentru luare la cunostinta. Sigur ca nu cred ca ar trebui sa avem o lege separata de salarizare pentru magistrati, ca acum. Dar legea unica trebuie sa pastreze drepturile magistratilor, iar statutul lor trebuie sa fie similar cu cel al colegilor europeni.
» Dar magistratii au in medie venituri chiar si de trei-patru ori mai mari decat profesorii sau medicii. Or, ideea reformei este cea a unei piramide corecte care sa nu-i favorizeze pe unii in detrimentul altora.
— Daca trebuie sa echilibram aceasta piramida, atunci salariile din sistem ar trebui sa creasca, insa eu n-as comenta ce se intampla cu alte profesii. Un magistrat nu poate sa realizeze alte venituri, nu poate sa dea consultatii, nu poate sa mearga la un cabinet particular. Aceste interdictii trebuie sa fie compensate.
» Despre ce venit mediu vorbim?
— Un procuror incepator care lucreaza la un Parchet si care are de solutionat in medie 1.000-1.500 de dosare castiga 2.000 de lei. In medie, la un Parchet judetean castiga intre 4.000 si 5.000 de lei si la Parchetul de la Inalta Curte, DNA si DIICOT, venitul este undeva intre 6.000 si 8.000 de lei.
» Deci vorbim de salariu, si nu de sporuri?
— Nu, atat ia un procuror in mana, inclusiv cu sporurile. Problema cu sporurile in plus: va referiti probabil la acel spor de solicitare neuropsihica de 50%, care a fost castigat prin hotarari judecatoresti. La preluarea mandatului (2006) aveam pe rol in jur de 4.000 de dosare, actiuni ale angajatilor contra Ministerului Public, nu numai procurorii, dar si alte categorii de personal, spor de 30%-40% pentru procurorii DIICOT si DNA, sporuri de stres de 50%, sporuri de confidentialitate de 15% etc.
De 20 de ani de când fiinţează pe scena politică românească, UDMR-ul continuă prin orice mijloace şi cu orice prilej să atace mediatic statul român pentru a crea breşe favorabile realizării autonomiei Ţinutului Secuiesc. Pe de altă parte, radicalii şi moderaţii din cadrul Uniunii şi al organizaţiilor civice maghiare şi-au dat mâna în sfidarea simbolurilor statului român: drapel, sigle şi chiar Constituţia. În acest context, candidatul UDMR la preşedinţie, Kelemen Hunor, a declarat ieri că articolul 1 din Constituţia României ar trebui modificat, deoarece nu este corect.
Potrivit acestuia, deşi cei pe care îi reprezintă sunt de acord cu faptul că România este stat unitar şi indivizibil, naţional nu are cum să fie, având în vedere că 10% din populaţia ţării reprezintă o altă etnie. „Noi de fiecare dată am spus: în legătură cu articolul 1 avem o singură problemă - sintagma de stat naţional. Sintagma de stat unitar e ok, indivizibil, nu avem nimic, dar nu suntem de acord cu stat naţional“, a spus Hunor. Practic, afirmaţiile candidatului Uniunii sunt de natură să ameninţe securitatea naţională a României şi ridică semne de întrebare cu privire la faptul că UDMR se bucură de prea multe drepturi în comparaţie cu minoritatea românească din Ungaria, care este limitată de autorităţile budapestane.
Autonomia, un ţel absolut...
„Poţi să spui că statul este un stat multietnic, poţi să spui că există minorităţi şi atunci nu mai vorbim de stat naţional. Stat naţional în acest moment nu există decât pe hârtie şi poate în gândirea câtorva politicieni“, a afirmat Hunor. Pe de altă parte, liderul Uniunii încearcă să reactiveze un tip de revizionism specific epocii dualiste austro-ungare, când era o organizare federalistă. Dacă s-ar schimba articolul 1 din Constituţie, s-ar crea un precedent periculos în ceea ce priveşte dezmembrarea României, pe fondul adâncirii clivajelor socio-economice dintre Vechiul Regat şi Transilvania, de care ar putea profita liderii Uniunii.
Potrivit acestuia, deşi cei pe care îi reprezintă sunt de acord cu faptul că România este stat unitar şi indivizibil, naţional nu are cum să fie, având în vedere că 10% din populaţia ţării reprezintă o altă etnie. „Noi de fiecare dată am spus: în legătură cu articolul 1 avem o singură problemă - sintagma de stat naţional. Sintagma de stat unitar e ok, indivizibil, nu avem nimic, dar nu suntem de acord cu stat naţional“, a spus Hunor. Practic, afirmaţiile candidatului Uniunii sunt de natură să ameninţe securitatea naţională a României şi ridică semne de întrebare cu privire la faptul că UDMR se bucură de prea multe drepturi în comparaţie cu minoritatea românească din Ungaria, care este limitată de autorităţile budapestane.
Autonomia, un ţel absolut...
„Poţi să spui că statul este un stat multietnic, poţi să spui că există minorităţi şi atunci nu mai vorbim de stat naţional. Stat naţional în acest moment nu există decât pe hârtie şi poate în gândirea câtorva politicieni“, a afirmat Hunor. Pe de altă parte, liderul Uniunii încearcă să reactiveze un tip de revizionism specific epocii dualiste austro-ungare, când era o organizare federalistă. Dacă s-ar schimba articolul 1 din Constituţie, s-ar crea un precedent periculos în ceea ce priveşte dezmembrarea României, pe fondul adâncirii clivajelor socio-economice dintre Vechiul Regat şi Transilvania, de care ar putea profita liderii Uniunii.
Organizarea evenimentului "Romania - Land of Choice" s-a realizat neobisnuit de repede, peste noapte, la propriu, au concluzionat ieri deputatii din Comisia Udrea. Sotia tenismenului Ilie Nastase, Amalia, reprezentanta firmei Eventures, responsabila pentru organizarea manifestarii, a aratat insa ca se poate, pentru ca firma acesteia este mai buna decat altele.
Amalia Nastase a invocat relatiile privilegiate cu primarul Parisului, Bertrand Delanoe, faptul ca firma avea pe stoc materialele promotionale necesare si ca s-au facut rezervari la avion inainte de a se afla castigatorul licitatiei. In schimb, conform unei adrese din partea Biroului de Turism de la Paris catre Directia Generala Promovare Turistica, terenul de tenis din fata Primariei pariziene a fost amenajat de autoritatile locale, iar jucatorii din "Trofeul Legendelor", intre care se afla si Ilie Nastase, erau invitati oricum. Nastase a fost remunerat din bugetul Ministerului Turismului cu suma de 10.000 de euro.
Cooperarea dintre Ministerul Turismului (MT) si firma pare perfecta, reprezentantii firmei afirmand ca au aflat de intentia organizarii unui eveniment de promovare pe 28 aprilie, intr-o conferinta de presa. Eventures a intocmit o oferta de creatie, iar, pe 27 mai, ministerul a publicat caietul de sarcini pentru eveniment, care ar semana izbitor cu ceea ce a fost propus de firma. "Este evident ca ministerul s-a inspirat din propunerea noastra creativa pentru caietul de sarcini", a afirmat Razvan Vasilescu, al doilea administrator al firmei. Pe 2 iunie, Eventures inainteaza o oferta oficiala MT, iar pe 3 iunie este declarat castigator al licitatiei. Evenimentul de la Paris a avut loc pe 5 iunie. Cele mai putin de 48 de ore avute la dispozitie pentru organizarea evenimentului au fost suficiente, sustin reprezentantii Eventures. Ei au afirmat ca aveau pe stoc cele 500 de memory stick-uri, 4.500 de carti postale, 50 de tricouri, 50 de mingi de tenis si 3 bannere folosite la eveniment si ca au reusit sa le imprime rapid cu logo-ul "Land of Choice" pentru ca au un contract de tip joint venture cu o tipografie. De asemenea, aprobarile pentru desfasurarea evenimentului pe Champs Elisee au fost primite "verbal" de la primarul Parisului, in virtutea relatiei bune cu Ilie Nastase. Biletele de avion pentru deplasarea invitatilor au fost rezervate dinainte, existand posibilitatea de a se renunta la ele daca nu era castigat contractul. Amalia Nastase a explicat ca asa procedeaza de fiecare data, investind bani chiar daca nu are garantia ca va primi contractul. Audierea Amaliei Nastase a fost presarata de mici intepaturi, deputatii aratandu-se jigniti de "aroganta" invitatei, sotia tenismenului anuntand la un moment dat ca pleaca daca nu mai este nevoie de ea.
Zece mii pentru Ilie
Misiunea Eventures ar fi fost usurata de faptul ca autoritatile pariziene organizau oricum un eveniment intitulat "Rolland Garros dans la ville", amplasand un teren de tenis si un ecran de 55 de metri patrati in fata primariei. Biroul de Turism de la Paris, prin persoana Mihaelei Mihet si a lui Adrian Radu, au sugerat MT posibilitatea organizarii unui eveniment in acest cadru. Mihet si Radu informeaza ca terenul de tenis, punctele de informare si instalatia de sunet le sunt puse la dispozitie gratuit pentru o zi in intervalul 30 mai - 7 iunie. La eveniment erau invitati mai multi jucatori care participau la Trofeul Legendelor. Conform site-ului oficial Rolland Garros, unul dintre acesti jucatori-veterani era Ilie Nastase. Potrivit procesului verbal de receptie semnat de acelasi reprezentant al Turismului de la Paris, acesta a primit insa, din partea MT, suma de 10.000 de euro pentru participarea "Romania - Land of Choice", evenimentul desfasurat in acelasi loc, in acelasi timp si cu aceleasi mijloace ca "Rolland Garros dans la ville".
Amalia Nastase a invocat relatiile privilegiate cu primarul Parisului, Bertrand Delanoe, faptul ca firma avea pe stoc materialele promotionale necesare si ca s-au facut rezervari la avion inainte de a se afla castigatorul licitatiei. In schimb, conform unei adrese din partea Biroului de Turism de la Paris catre Directia Generala Promovare Turistica, terenul de tenis din fata Primariei pariziene a fost amenajat de autoritatile locale, iar jucatorii din "Trofeul Legendelor", intre care se afla si Ilie Nastase, erau invitati oricum. Nastase a fost remunerat din bugetul Ministerului Turismului cu suma de 10.000 de euro.
Cooperarea dintre Ministerul Turismului (MT) si firma pare perfecta, reprezentantii firmei afirmand ca au aflat de intentia organizarii unui eveniment de promovare pe 28 aprilie, intr-o conferinta de presa. Eventures a intocmit o oferta de creatie, iar, pe 27 mai, ministerul a publicat caietul de sarcini pentru eveniment, care ar semana izbitor cu ceea ce a fost propus de firma. "Este evident ca ministerul s-a inspirat din propunerea noastra creativa pentru caietul de sarcini", a afirmat Razvan Vasilescu, al doilea administrator al firmei. Pe 2 iunie, Eventures inainteaza o oferta oficiala MT, iar pe 3 iunie este declarat castigator al licitatiei. Evenimentul de la Paris a avut loc pe 5 iunie. Cele mai putin de 48 de ore avute la dispozitie pentru organizarea evenimentului au fost suficiente, sustin reprezentantii Eventures. Ei au afirmat ca aveau pe stoc cele 500 de memory stick-uri, 4.500 de carti postale, 50 de tricouri, 50 de mingi de tenis si 3 bannere folosite la eveniment si ca au reusit sa le imprime rapid cu logo-ul "Land of Choice" pentru ca au un contract de tip joint venture cu o tipografie. De asemenea, aprobarile pentru desfasurarea evenimentului pe Champs Elisee au fost primite "verbal" de la primarul Parisului, in virtutea relatiei bune cu Ilie Nastase. Biletele de avion pentru deplasarea invitatilor au fost rezervate dinainte, existand posibilitatea de a se renunta la ele daca nu era castigat contractul. Amalia Nastase a explicat ca asa procedeaza de fiecare data, investind bani chiar daca nu are garantia ca va primi contractul. Audierea Amaliei Nastase a fost presarata de mici intepaturi, deputatii aratandu-se jigniti de "aroganta" invitatei, sotia tenismenului anuntand la un moment dat ca pleaca daca nu mai este nevoie de ea.
Zece mii pentru Ilie
Misiunea Eventures ar fi fost usurata de faptul ca autoritatile pariziene organizau oricum un eveniment intitulat "Rolland Garros dans la ville", amplasand un teren de tenis si un ecran de 55 de metri patrati in fata primariei. Biroul de Turism de la Paris, prin persoana Mihaelei Mihet si a lui Adrian Radu, au sugerat MT posibilitatea organizarii unui eveniment in acest cadru. Mihet si Radu informeaza ca terenul de tenis, punctele de informare si instalatia de sunet le sunt puse la dispozitie gratuit pentru o zi in intervalul 30 mai - 7 iunie. La eveniment erau invitati mai multi jucatori care participau la Trofeul Legendelor. Conform site-ului oficial Rolland Garros, unul dintre acesti jucatori-veterani era Ilie Nastase. Potrivit procesului verbal de receptie semnat de acelasi reprezentant al Turismului de la Paris, acesta a primit insa, din partea MT, suma de 10.000 de euro pentru participarea "Romania - Land of Choice", evenimentul desfasurat in acelasi loc, in acelasi timp si cu aceleasi mijloace ca "Rolland Garros dans la ville".
osirea Madonnei la Bucuresti s-ar fi putut transforma intr-o tragedie. Diva a fost in pericol de moarte, aseara, la aterizarea pe Aeroportul Baneasa, dupa ce scara mobila folosita pentru debarcarea pasagerilor a fost la un pas de a intra in aeronava Gulfstream in care se afla Madonna.
Incidentul, care ar fi cutremurat o lume intreaga, a fost evitat in ultimul moment. "Stai, stai, opreste!!", a strigat disperat prin stastia de emisie-receptie unul dintre cei insarcinati cu problemele tehnice ale aeroportului catre cel care manevra scara mobila. Acesta a reusit sa opreasca exact in ultimul moment si sa evite impactul cu aripa stanga a aeronavei, ceea ce ar fi putut provoca o explozie a avionului. Madonna a sosit la Bucuresti insotita de iubitul sau, Jesus Luz, si de doi dintre copiii ei, Mercy si Lourdes. Vedeta a fost preluata de la scara avionului de o coloana de masini blindate, care s-a indreptat spre hotelul Radisson SAS, acolo unde este cazata, drumul pana la hotel fiind parcurs fara antemergator, deoarece diva a refuzat escorta politiei. Paparazzii CANCAN au reusit inca o data sa-si dovedeasca profesionalismul care i-a consacrat si au fotografiat-o pe Madonna din trei unghiuri diferite la coborarea din avion, fiind prezenti pe tot traseul. Cu toate ca pe drumul de la aeroport pana la hotel s-au aflat si fotografi ai unor prestigioase publicatii internationale, paparazzii CANCAN au realizat poze exclusive, reusind s-o surprinda si pe Lourdes care se afla intr-una din masini, insotita de cei doi bodyguarzi ex-Mossad ai Madonnei.
Incidentul, care ar fi cutremurat o lume intreaga, a fost evitat in ultimul moment. "Stai, stai, opreste!!", a strigat disperat prin stastia de emisie-receptie unul dintre cei insarcinati cu problemele tehnice ale aeroportului catre cel care manevra scara mobila. Acesta a reusit sa opreasca exact in ultimul moment si sa evite impactul cu aripa stanga a aeronavei, ceea ce ar fi putut provoca o explozie a avionului. Madonna a sosit la Bucuresti insotita de iubitul sau, Jesus Luz, si de doi dintre copiii ei, Mercy si Lourdes. Vedeta a fost preluata de la scara avionului de o coloana de masini blindate, care s-a indreptat spre hotelul Radisson SAS, acolo unde este cazata, drumul pana la hotel fiind parcurs fara antemergator, deoarece diva a refuzat escorta politiei. Paparazzii CANCAN au reusit inca o data sa-si dovedeasca profesionalismul care i-a consacrat si au fotografiat-o pe Madonna din trei unghiuri diferite la coborarea din avion, fiind prezenti pe tot traseul. Cu toate ca pe drumul de la aeroport pana la hotel s-au aflat si fotografi ai unor prestigioase publicatii internationale, paparazzii CANCAN au realizat poze exclusive, reusind s-o surprinda si pe Lourdes care se afla intr-una din masini, insotita de cei doi bodyguarzi ex-Mossad ai Madonnei.
Ministerul Administratiei si Internelor supune dezbaterii publice un proiect de act normativ, prin care vrea ca 15 la suta din taxele si tarifele practicate, care au ca destinatie bugetul de stat, sa se intoarca la institutie pentru cheltuieli materiale si de capital. Proiectul de ordonanta de urgenta este supus dezbaterii publice pâna în 3 septembrie.
Prin proiectul de ordonanta de urgenta se propune retinerea în regim de venituri proprii, de catre Ministerul Administratiei si Internelor si structurile subordonate, a unei cote de 15 la suta din sumele reprezentând taxe si tarife cuvenite bugetului de stat, astfel încât sa se poata asigura fondurile necesare functionarii acestora, prin completarea surselor bugetare, în prezent insuficiente. Este vorba doar de taxe, nu si de amenzi. 15% din valoarea taxelor pentru permis, pasaport, permis de port-arma, cazier, taxa pentru inmatricularea masinii si taxe pentru diferite avizari, incasate de Ministerul Administratiei si Internelor.
În nota de fundamentare a proiectului de act normativ se arata ca masura este dispusa “având în vedere actualul context economico-financiar care are ca efect imposibilitatea asigurarii prin bugetul de stat a fondurilor necesare functionarii institutiei”.
Totodata, actul precizeaza ca neasigurarea fondurilor necesare ministerului pentru functionarea structurilor din subordinea acestuia “constituie o situatie extraordinara”, care afecteaza interesul general public “si a carei rezolvare nu poate fi amânata”.
Astfel, articolul 1 al proiectului stabileste ca “începând cu data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta, MAI are dreptul la o cota de 15 la suta din sumele realizate din aplicarea taxelor si tarifelor practicate conform legii de structurile proprii si care au ca destinatie bugetul de stat”.
Daca actul normativ va fi aprobat, în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare, se va stabili prin norme metodologice aprobate prin hotarâre a Guvernului modul de constituire si utilizare a acestor venituri.
Prin proiectul de ordonanta de urgenta se propune retinerea în regim de venituri proprii, de catre Ministerul Administratiei si Internelor si structurile subordonate, a unei cote de 15 la suta din sumele reprezentând taxe si tarife cuvenite bugetului de stat, astfel încât sa se poata asigura fondurile necesare functionarii acestora, prin completarea surselor bugetare, în prezent insuficiente. Este vorba doar de taxe, nu si de amenzi. 15% din valoarea taxelor pentru permis, pasaport, permis de port-arma, cazier, taxa pentru inmatricularea masinii si taxe pentru diferite avizari, incasate de Ministerul Administratiei si Internelor.
În nota de fundamentare a proiectului de act normativ se arata ca masura este dispusa “având în vedere actualul context economico-financiar care are ca efect imposibilitatea asigurarii prin bugetul de stat a fondurilor necesare functionarii institutiei”.
Totodata, actul precizeaza ca neasigurarea fondurilor necesare ministerului pentru functionarea structurilor din subordinea acestuia “constituie o situatie extraordinara”, care afecteaza interesul general public “si a carei rezolvare nu poate fi amânata”.
Astfel, articolul 1 al proiectului stabileste ca “începând cu data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta, MAI are dreptul la o cota de 15 la suta din sumele realizate din aplicarea taxelor si tarifelor practicate conform legii de structurile proprii si care au ca destinatie bugetul de stat”.
Daca actul normativ va fi aprobat, în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare, se va stabili prin norme metodologice aprobate prin hotarâre a Guvernului modul de constituire si utilizare a acestor venituri.
Firma in care era asociat Mircea Basescu urmarea sa castige milioane de euro din acordarea de consultanta pentru modernizarea navelor militare
Participarea la faza a doua de modernizare a fregatelor cumparate de statul roman de la Marina Regala Britanica reprezenta un obiectiv important al firmei DESINCTO SRL, in care fusese cooptat ca actionar Mircea Basescu. Firma nu urmarea neaparat sa fie actorul principal in derularea acestei afaceri. Scopul era unul marunt, acela de a acorda consultanta pentru un mare jucator international din lumea celor care construiesc nave militare. Numai ca beneficiile ar fi fost substantiale din punct de vedere financiar, de ordinul milioanelor de euro.
Pentru modernizarea celor doua nave de razboi, contribuabilul roman va trebui sa plateasca suplimentar ceva mai mult de 500 de milioane de euro pentru contractul cel putin ciudat facut cu BAE Systems!
Sunt cunoscute peripetiile juridice ulterioare, niciodata insa duse pana la capat, care au implicat intermediarii presupusi ai acestei afaceri, investigatiile fiind continuate si in acest moment de catre cei de la Serious Fraud Office de la Londra care vor sa stie identitatea celui care a primit comisionul in Romania, valoarea reala estimata fiind de aproximativ sapte milioane de lire sterline.
Ceea ce este insa foarte interesant este o afirmatie facuta in urma cu ceva timp de catre Victor Blidea, fostul sef al Comandamentului pentru Operatiuni al Armatei Romane care declara pentru The Guardian ca Romania a platit pentru fregate de trei ori mai mult decat pretul normal. Mai adaugand insa o informatie care, atunci, a trecut neobservata: "Aveam atunci informatii despre fregate olandeze oferite la 20 de milioane de lire sterline bucata. (...) Erau nave in serviciu, nu nave la mana a doua. Fregatele britanice nu sunt rele, dar nu se incadreaza in bugetul fortelor navale (romane). Intretinerea lor este prea scumpa. De asemenea, a trebuit sa le echipam corespunzator, ceea ce inseamna multi bani". Prima deosebire, fundamentala, este durata de viata a navelor. In cazul fregatelor britanice, durata lor de viata, asa cum declara in 2000 Secretarul britanic pentru Aparare, era de 18 ani de la data acceptarii lor in Marina Britanica, ceea ce inseamna ca, la ora actuala, ele si-au incheiat perioada de activitate pentru care fusesera construite. In cazul fregatelor olandeze, durata de viata prezentata de constructor este de 25 de ani de la data acceptarii de autoritatile competente.
Baterii de la mama lor
A doua problema, aproape halucinanta, este sistemul de alimentare electrica a navelor britanice. In perioada de stationare, ele trebuie sa-si incarce acumulatoarele la un sistem foarte special (400V, 60Hz) care, in acest moment, nu mai exista in Europa altundeva decat in doua porturi britanice! Cheltuielile privind personalul sunt realmente enorme pentru cei 205 membri de echipaj, adica 10.250.000 de euro, in conditiile in care pe navele olandeze e nevoie de doar 90 de persoane, iar costurile revin la 4.500.000 de euro. Probleme majore se pun si in cazul celor dua motoare Rolls Royce COGOG si a celor doua turbine cu acelasi fabricant, fiind vorba de generatia anilor '50 si nu este foarte clar daca ele vor fi inlocuite complet sau se va incerca mentinerea lor in conditiile in care, dupa aproximativ 5000 de ore de functionare, ele trebuie sa intre in revizie completa in doc uscat. Acesta este motivul pentru care costurile deplasarii fregatelor britanice sa fie extrem de mari. Astfel, costurile pentru combustibil, pentru fiecare zi de navigatie, sunt de 16.250 de euro (la viteza de 12 noduri), 22.750 euro (pentru viteza de 18 noduri) si de 130.000 euro (pentru viteza maxima de 25 noduri). Costurile de combustibil previzionate pentru o misiune de lupta care presupune navigatia tip de 120 de zile sunt urmatoarele: 1.950.000 de euro (viteza de 12 noduri), 2.730.000 de euro (viteza de 18 noduri) si 15.600.000 de euro (la viteza de 25 noduri). Pentru comparatie, doar la acest punct, costurile anuntate pentru navele olandeze sunt de 4.290.000 euro. Diferentele de consum sunt deci de ordinul 1/4....
Participarea la faza a doua de modernizare a fregatelor cumparate de statul roman de la Marina Regala Britanica reprezenta un obiectiv important al firmei DESINCTO SRL, in care fusese cooptat ca actionar Mircea Basescu. Firma nu urmarea neaparat sa fie actorul principal in derularea acestei afaceri. Scopul era unul marunt, acela de a acorda consultanta pentru un mare jucator international din lumea celor care construiesc nave militare. Numai ca beneficiile ar fi fost substantiale din punct de vedere financiar, de ordinul milioanelor de euro.
Pentru modernizarea celor doua nave de razboi, contribuabilul roman va trebui sa plateasca suplimentar ceva mai mult de 500 de milioane de euro pentru contractul cel putin ciudat facut cu BAE Systems!
Sunt cunoscute peripetiile juridice ulterioare, niciodata insa duse pana la capat, care au implicat intermediarii presupusi ai acestei afaceri, investigatiile fiind continuate si in acest moment de catre cei de la Serious Fraud Office de la Londra care vor sa stie identitatea celui care a primit comisionul in Romania, valoarea reala estimata fiind de aproximativ sapte milioane de lire sterline.
Ceea ce este insa foarte interesant este o afirmatie facuta in urma cu ceva timp de catre Victor Blidea, fostul sef al Comandamentului pentru Operatiuni al Armatei Romane care declara pentru The Guardian ca Romania a platit pentru fregate de trei ori mai mult decat pretul normal. Mai adaugand insa o informatie care, atunci, a trecut neobservata: "Aveam atunci informatii despre fregate olandeze oferite la 20 de milioane de lire sterline bucata. (...) Erau nave in serviciu, nu nave la mana a doua. Fregatele britanice nu sunt rele, dar nu se incadreaza in bugetul fortelor navale (romane). Intretinerea lor este prea scumpa. De asemenea, a trebuit sa le echipam corespunzator, ceea ce inseamna multi bani". Prima deosebire, fundamentala, este durata de viata a navelor. In cazul fregatelor britanice, durata lor de viata, asa cum declara in 2000 Secretarul britanic pentru Aparare, era de 18 ani de la data acceptarii lor in Marina Britanica, ceea ce inseamna ca, la ora actuala, ele si-au incheiat perioada de activitate pentru care fusesera construite. In cazul fregatelor olandeze, durata de viata prezentata de constructor este de 25 de ani de la data acceptarii de autoritatile competente.
Baterii de la mama lor
A doua problema, aproape halucinanta, este sistemul de alimentare electrica a navelor britanice. In perioada de stationare, ele trebuie sa-si incarce acumulatoarele la un sistem foarte special (400V, 60Hz) care, in acest moment, nu mai exista in Europa altundeva decat in doua porturi britanice! Cheltuielile privind personalul sunt realmente enorme pentru cei 205 membri de echipaj, adica 10.250.000 de euro, in conditiile in care pe navele olandeze e nevoie de doar 90 de persoane, iar costurile revin la 4.500.000 de euro. Probleme majore se pun si in cazul celor dua motoare Rolls Royce COGOG si a celor doua turbine cu acelasi fabricant, fiind vorba de generatia anilor '50 si nu este foarte clar daca ele vor fi inlocuite complet sau se va incerca mentinerea lor in conditiile in care, dupa aproximativ 5000 de ore de functionare, ele trebuie sa intre in revizie completa in doc uscat. Acesta este motivul pentru care costurile deplasarii fregatelor britanice sa fie extrem de mari. Astfel, costurile pentru combustibil, pentru fiecare zi de navigatie, sunt de 16.250 de euro (la viteza de 12 noduri), 22.750 euro (pentru viteza de 18 noduri) si de 130.000 euro (pentru viteza maxima de 25 noduri). Costurile de combustibil previzionate pentru o misiune de lupta care presupune navigatia tip de 120 de zile sunt urmatoarele: 1.950.000 de euro (viteza de 12 noduri), 2.730.000 de euro (viteza de 18 noduri) si 15.600.000 de euro (la viteza de 25 noduri). Pentru comparatie, doar la acest punct, costurile anuntate pentru navele olandeze sunt de 4.290.000 euro. Diferentele de consum sunt deci de ordinul 1/4....
Ambasadorul rus, in vizita la Preafericitul Parinte Daniel - Se pregateste vizita Patriarhul Moscovei in Romania?
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Preafericitul Parinte Daniel, l-a primit miercuri la Resedinta patriarhala pe ambasadorul Federatiei Ruse la Bucuresti, Alexander Churilin, care i-a facut, in cadrul intrevederii, o prezentare a vizitei pe care Patriarhul Moscovei si al intregii Rusii Kiril a efectuat-o in Ucraina intre 27 iulie si 5 august, informeaza Basilica.ro.
La inceputul lunii iunie a aparut informatia ca Patriarhul Kirill ii va vizita pe toti omologii sai ortodocsi, primul pe lista fiind Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului. Dupa cum scria atunci Gazeta.ru, sunt programate vizite in Ierusalim, Georgia, Serbia, Romania, Bulgaria, Cipru, Albania, Polonia, etc. Turnelul s-ar putea incheia in Cehia si Slovacia, cu o trecere a Oceanului, in America.
"In ziua de 26 august 2009, la Reşedinţa patriarhală, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, a primit pe Excelenţa Sa Domnul Alexander Churilin, Ambasadorul Federaţiei Ruse in Romania.
In cadrul intrevederii, Excelenţa Sa Domnul Alexander Churilin a făcut Preafericirii Sale o prezentare a vizitei pastorale pe care Sanctitatea Sa Părintele Kiril, Patriarhul Moscovei şi al Intregii Rusii, a efectuat-o in Ucraina, in perioada 27 iulie - 5 august 2009. Domnul Ambasador a apreciat această vizită pastorală in Ucraina ca fiind o reuşită, in primul rand prin contribuţia adusă la promovarea unităţii intre cele două popoare ortodoxe, in contextul dezbinării bisericeşti din această ţară.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulţumit pentru prezentare şi a apreciat hotărarea Sanctităţii Sale Părintele Patriarh Kiril de a efectua o vizită pastorală in Ucraina la inceputul slujirii sale patriarhale, care, aşa cum reiese şi din relatările mass-media, a avut un efect benefic in susţinerea unităţii şi comuniunii in Biserica Ortodoxă Rusă. Patriarhul Romaniei a mai subliniat faptul că, in societatea contemporană pluralistă in care se pune accent mai mult pe libertate decat pe unitate, Biserica este instituţia care, prin misiunea ei, indeamnă la armonie, pace şi reconciliere.
Preafericirea Sa a mai menţionat faptul că, in timpul recentelor vizite canonice intreprinse la eparhiile ortodoxe romaneşti din Europa Centrală şi Occidentală, a remarcat relaţiile frăţeşti de conlucrare şi comuniune dintre comunităţile ortodoxe din diaspora ortodoxă.
La incheierea intrevederii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis Sanctităţii Sale Părintele Patriarh Chiril al Moscovei şi al Intregii Rusii, prin intermediul Ambasadorului Federaţiei Ruse in Romania, un mesaj de felicitare şi preţuire pentru activitatea sa pastoral-misionară şi pentru eforturile de promovare a unităţii ortodoxe pe plan local şi universal".
La inceputul lunii iunie a aparut informatia ca Patriarhul Kirill ii va vizita pe toti omologii sai ortodocsi, primul pe lista fiind Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului. Dupa cum scria atunci Gazeta.ru, sunt programate vizite in Ierusalim, Georgia, Serbia, Romania, Bulgaria, Cipru, Albania, Polonia, etc. Turnelul s-ar putea incheia in Cehia si Slovacia, cu o trecere a Oceanului, in America.
"In ziua de 26 august 2009, la Reşedinţa patriarhală, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, a primit pe Excelenţa Sa Domnul Alexander Churilin, Ambasadorul Federaţiei Ruse in Romania.
In cadrul intrevederii, Excelenţa Sa Domnul Alexander Churilin a făcut Preafericirii Sale o prezentare a vizitei pastorale pe care Sanctitatea Sa Părintele Kiril, Patriarhul Moscovei şi al Intregii Rusii, a efectuat-o in Ucraina, in perioada 27 iulie - 5 august 2009. Domnul Ambasador a apreciat această vizită pastorală in Ucraina ca fiind o reuşită, in primul rand prin contribuţia adusă la promovarea unităţii intre cele două popoare ortodoxe, in contextul dezbinării bisericeşti din această ţară.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulţumit pentru prezentare şi a apreciat hotărarea Sanctităţii Sale Părintele Patriarh Kiril de a efectua o vizită pastorală in Ucraina la inceputul slujirii sale patriarhale, care, aşa cum reiese şi din relatările mass-media, a avut un efect benefic in susţinerea unităţii şi comuniunii in Biserica Ortodoxă Rusă. Patriarhul Romaniei a mai subliniat faptul că, in societatea contemporană pluralistă in care se pune accent mai mult pe libertate decat pe unitate, Biserica este instituţia care, prin misiunea ei, indeamnă la armonie, pace şi reconciliere.
Preafericirea Sa a mai menţionat faptul că, in timpul recentelor vizite canonice intreprinse la eparhiile ortodoxe romaneşti din Europa Centrală şi Occidentală, a remarcat relaţiile frăţeşti de conlucrare şi comuniune dintre comunităţile ortodoxe din diaspora ortodoxă.
La incheierea intrevederii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis Sanctităţii Sale Părintele Patriarh Chiril al Moscovei şi al Intregii Rusii, prin intermediul Ambasadorului Federaţiei Ruse in Romania, un mesaj de felicitare şi preţuire pentru activitatea sa pastoral-misionară şi pentru eforturile de promovare a unităţii ortodoxe pe plan local şi universal".
Cosmarul angajatului la stat - salariile mici si disponibilizarile in masa - riscasa devina realitate * Ministrul Pogea a anuntat ca salariile medii vor ingheta bocnaanul viitor, iar 330.000 de bugetari vor zbura din schema pana in 2015
Discutiile de ieri ale Guvernului cu sindicatele au scos la lumina mai multe deficiente in textul proiectului de lege a salarizarii unice. Desi ministrii ii asigura pe bugetari ca adoptarea legii unice de salarizare a bugetarilor nu va duce la scaderea salariilor si ca, pana in 2015, diferenta dintre remuneratia cea mai mica si cea mai mare va fi redusa, lucrurile nu stau chiar asa. Guvernul pregateste un plan masiv de disponibilizare a bugetarilor, iar salariile, chiar daca nu vor mai scadea, vor fi inghetate pentru cel putin un an.
Ieri, discutiile ministrilor cu sindicatele s-au axat pe textul proiectului de act normativ iar problema coeficientilor de ierarhizare nu a fost abor-data. Potrivit liderului sindical Bogdan Hossu sindicatele au gasit o serie de deficiente care ar trebui remediate. Deficientele semnalate constau in neuniformizarea drepturilor legate de plata orelor suplimentare sau a primei de vacanta, "neexcluderea legilor speciale in componenta si introducerea capitolelor legate de salarizare, faptul ca anumite probleme nu au legatura cu legea de salarizare unitara, ca de exemplu mecanismul de decontare a cheltuielilor de deplasare sau chiria politistilor sau a altor structuri de personal".
Dincolo de aceste probleme, care vor fi probabil lamurite pana la adoptarea legii si asumarea raspunderii Guvernului in Parlament, situatia generala nu arata deloc roz.
Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea a anuntat ca numarul de angajati din sectorul public va fi redus cu aproape 330.000 de posturi, de la 1,394 milioane in prezent la 1,068 milioane de persoane, pana in 2015, termenul pana la care trebuie aplicata legea de salarizare unitara. El a aratat ca reducerea diferentei dintre salariile mici si cele mari din sectorul bugetar, prin majorarea remuneratiilor aflate in prezent la un nivel scazut, impune "o reforma" a numarului de personal din sectorul bugetar.
Salariul mediu brut din sectorul public, estimat la 2199 lei pentru acest an, va ramane la fel in 2010, insa va creste semnificativ pana in 2015, cu 56% pana la 3430 lei, fara al 13-lea salariu, dar cu tot cu sporuri, potrivit datelor prezentate ieri de ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea. Astfel, salariul mediu in sistemul public ar urma sa ajunga la 2382 lei in 2011, la 2637 lei in 2012, la 2914 lei in 2013 si la 3169 lei in 2014. Raportul dintre cel mai mic si cel mai mare salariu din sistemul bugetar, care trebuie sa ajunga la 1 la 15 in urma aplicarii Legii unitare, este in prezent de 1 la 29,3, a declarat ieri Valentin Mocanu, secretar de stat in Ministerul Muncii. El a mai afirmat ca in 2015 salariul minim va fi 50% din salariul mediu pe economie.
Macel la sporuri
Noul sistem de salarizare in sectorul public va fi aplicat etapizat si in limita sumelor alocate de la buget, iar majorarile salariale din sistem vor fi stabilite in functie de resursele financiare, nu de aplicarea automata a coeficientului de ierarhizare, a declarat ministrul Muncii, Marian Sarbu.
"Incepand cu 2010, se va realiza reincadrarea intregului personal bugetar pe functii sau grade profesionale, introducandu-se in salariile de baza sporurile de care a beneficiat pana la aplicarea legii, a indemnizatiei care a facut parte din salariul de baza", a spus ieri ministrul Muncii, in discutia de la Guvern cu sindicatele. Salariul de baza va deveni principalul element al castigului salarial si va include sporuri cu caracter general, in timp ce sporurile pentru conditiile de munca se vor acorda in continuare separat. Suma sporurilor acordate cumulat pe total ordonatori de credite nu va depasi 30% din fondul corespunzator alocat cheltuielilor salariale.
Dascalii acuza genocidul
Sindicalistii din Educatie resping categoric ultima varianta a proiectului privind legea salarizarii unice pentru bugetari, spunand ca acesta accentueaza actualele inechitati privind salarizarea si determina prabusirea, iremediabila, a invatamantului romanesc. Reprezentantii Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant, Federatiei Sindicatelor din Invatamant "Spiru Haret", Federatiei Educatiei Nationale si ai Federatiei Nationale Sindicale "Alma Mater" sustin ca reforma scolii va fi sortita esecului, atat timp cat guvernantii isi vor bate joc, mai departe, de resursa umana din invatamant, recompensand munca cu salarii de mizerie. "Salariatii din invatamant risca sa ramana, in continuare, Cenusareasa sectorului bugetar, iar actualii bugetari de lux nu-si vor pierde acest statut", reclama sindicalistii din Educatie.
Salariul minim legat de PIB
Patronatele considera ca proiectul legii unice este bine conceput, dar nu sunt de acord cu majorarea salariului minim fara crestere economica, apreciind ca altfel se va ajunge la inflatie si la decapitalizarea agentilor economici. Purtatorul de cuvant al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), Ovidiu Nicolescu, a declarat, ieri, la finalul intalnirii de la Guvern, ca organizatia pe care o conduce apreciaza ca actualul proiect al legii unice de salarizare a bugetarilor este unul bine conceput, dar are unele sugestii. Nicolescu a spus ca doreste ca in proiect sa fie o precizare clara ca vor fi corelate cresterile de salariu in functie de cresterea productivitatii.
Discutiile de ieri ale Guvernului cu sindicatele au scos la lumina mai multe deficiente in textul proiectului de lege a salarizarii unice. Desi ministrii ii asigura pe bugetari ca adoptarea legii unice de salarizare a bugetarilor nu va duce la scaderea salariilor si ca, pana in 2015, diferenta dintre remuneratia cea mai mica si cea mai mare va fi redusa, lucrurile nu stau chiar asa. Guvernul pregateste un plan masiv de disponibilizare a bugetarilor, iar salariile, chiar daca nu vor mai scadea, vor fi inghetate pentru cel putin un an.
Ieri, discutiile ministrilor cu sindicatele s-au axat pe textul proiectului de act normativ iar problema coeficientilor de ierarhizare nu a fost abor-data. Potrivit liderului sindical Bogdan Hossu sindicatele au gasit o serie de deficiente care ar trebui remediate. Deficientele semnalate constau in neuniformizarea drepturilor legate de plata orelor suplimentare sau a primei de vacanta, "neexcluderea legilor speciale in componenta si introducerea capitolelor legate de salarizare, faptul ca anumite probleme nu au legatura cu legea de salarizare unitara, ca de exemplu mecanismul de decontare a cheltuielilor de deplasare sau chiria politistilor sau a altor structuri de personal".
Dincolo de aceste probleme, care vor fi probabil lamurite pana la adoptarea legii si asumarea raspunderii Guvernului in Parlament, situatia generala nu arata deloc roz.
Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea a anuntat ca numarul de angajati din sectorul public va fi redus cu aproape 330.000 de posturi, de la 1,394 milioane in prezent la 1,068 milioane de persoane, pana in 2015, termenul pana la care trebuie aplicata legea de salarizare unitara. El a aratat ca reducerea diferentei dintre salariile mici si cele mari din sectorul bugetar, prin majorarea remuneratiilor aflate in prezent la un nivel scazut, impune "o reforma" a numarului de personal din sectorul bugetar.
Salariul mediu brut din sectorul public, estimat la 2199 lei pentru acest an, va ramane la fel in 2010, insa va creste semnificativ pana in 2015, cu 56% pana la 3430 lei, fara al 13-lea salariu, dar cu tot cu sporuri, potrivit datelor prezentate ieri de ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea. Astfel, salariul mediu in sistemul public ar urma sa ajunga la 2382 lei in 2011, la 2637 lei in 2012, la 2914 lei in 2013 si la 3169 lei in 2014. Raportul dintre cel mai mic si cel mai mare salariu din sistemul bugetar, care trebuie sa ajunga la 1 la 15 in urma aplicarii Legii unitare, este in prezent de 1 la 29,3, a declarat ieri Valentin Mocanu, secretar de stat in Ministerul Muncii. El a mai afirmat ca in 2015 salariul minim va fi 50% din salariul mediu pe economie.
Macel la sporuri
Noul sistem de salarizare in sectorul public va fi aplicat etapizat si in limita sumelor alocate de la buget, iar majorarile salariale din sistem vor fi stabilite in functie de resursele financiare, nu de aplicarea automata a coeficientului de ierarhizare, a declarat ministrul Muncii, Marian Sarbu.
"Incepand cu 2010, se va realiza reincadrarea intregului personal bugetar pe functii sau grade profesionale, introducandu-se in salariile de baza sporurile de care a beneficiat pana la aplicarea legii, a indemnizatiei care a facut parte din salariul de baza", a spus ieri ministrul Muncii, in discutia de la Guvern cu sindicatele. Salariul de baza va deveni principalul element al castigului salarial si va include sporuri cu caracter general, in timp ce sporurile pentru conditiile de munca se vor acorda in continuare separat. Suma sporurilor acordate cumulat pe total ordonatori de credite nu va depasi 30% din fondul corespunzator alocat cheltuielilor salariale.
Dascalii acuza genocidul
Sindicalistii din Educatie resping categoric ultima varianta a proiectului privind legea salarizarii unice pentru bugetari, spunand ca acesta accentueaza actualele inechitati privind salarizarea si determina prabusirea, iremediabila, a invatamantului romanesc. Reprezentantii Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant, Federatiei Sindicatelor din Invatamant "Spiru Haret", Federatiei Educatiei Nationale si ai Federatiei Nationale Sindicale "Alma Mater" sustin ca reforma scolii va fi sortita esecului, atat timp cat guvernantii isi vor bate joc, mai departe, de resursa umana din invatamant, recompensand munca cu salarii de mizerie. "Salariatii din invatamant risca sa ramana, in continuare, Cenusareasa sectorului bugetar, iar actualii bugetari de lux nu-si vor pierde acest statut", reclama sindicalistii din Educatie.
Salariul minim legat de PIB
Patronatele considera ca proiectul legii unice este bine conceput, dar nu sunt de acord cu majorarea salariului minim fara crestere economica, apreciind ca altfel se va ajunge la inflatie si la decapitalizarea agentilor economici. Purtatorul de cuvant al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), Ovidiu Nicolescu, a declarat, ieri, la finalul intalnirii de la Guvern, ca organizatia pe care o conduce apreciaza ca actualul proiect al legii unice de salarizare a bugetarilor este unul bine conceput, dar are unele sugestii. Nicolescu a spus ca doreste ca in proiect sa fie o precizare clara ca vor fi corelate cresterile de salariu in functie de cresterea productivitatii.
Demiterea lui Aurel Cazacu si asocierea sa cu Mircea Basescu, fratele presedintelui Romaniei, ar putea avea si alte conotatii. Fostul director general din Ministerul Economiei, specializat pe probleme de aparare, s-a implicat prea tare intr-o megaafacere cu firma EADS. Este vorba de construirea unui parc aerospatial la Brasov, in incinta IAR Ghimbav. Investitia respectiva este de circa 92 de milioane de euro, din care 43 de milioane ii va asigura statul roman, printr-un ajutor guvernamental.
♦ In ciuda embargoului informational pe acest subiect, ziarul „Gardianul“ a aflat ca pe data de 14 august a fost semnat memorandumul pentru aceasta investitie, ceea ce deschide calea contractului propriu-zis. La semnare au participat un reprezentant EADS, Aurel Cazacu, din partea Ministerului Economiei, si Robert Ionescu, seful Agentiei de compensare pentru achizitii de tehnica speciala (Offset). Prezenta ultimului la negocieri certifica faptul ca la Brasov este vorba de un contract cu caracter militar.
♦ In realitate avem de-a face cu un alt plocon facut de statul roman concernului EADS. Primul a fost facut de Ministerul Administratiei si Internelor, prin semnatura pesedistului Serban Nicolae, care a suplimentat contractul privind securizarea frontierelor cu 200 de milioane de euro. In acel contract, EADS a strans pana acum obligatii de compensare catre statul roman de peste 400 de milioane de euro. Acum, ministerul lui Adriean Videanu vine cu 43 de milioane de euro in afacerea de la Brasov
(I.T.)
Surse guvernamentale ne-au dezvaluit recent ca, in prima jumatate a lunii august, a fost incheiat un nou contract cu EADS, printr-un addendum la ordonanta de urgenta din 2004 prin care i-a fost atribuit contractul de securizare a frontierelor Romaniei. Potrivit surselor, artizanul suplimentarii contractului initial cu 200 milioane de euro este secretarul de stat in Ministerul Administratiei si Internelor, social-democratul Serban Nicolae, care detine si functia de sef al Departamentului Schengen din MAI.
Noul contract anunta un nou scandal in coalitia guvernamentala, intrucât o parte din democrat-liberali sustin ca nu a existat nici macar o informare catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Sursele guvernamentale care au dezvaluit aceste informatii sustin insa ca apararea social-democratilor este aceea ca a avut loc in cadrul unei sedinte de Guvern de acum doua luni o informare in acest sens.
In prima faza, contractul cu EADS a avut valoarea de 650 milioane de euro, structurat pe trei etape, astfel:
Etapa I costa statul român 240 milioane de euro, din care s-a realizat aproximativ 10%. Statul român a achitat EADS suma de 126 milioane de euro, insa EADS a mai facturat inca 75 milioane de euro.
Etapa a II-a, care trebuia sa se deruleze in perioada 2011-2013, are o valoare de 200 milioane de euro, iar etapa a III-a, care consta mai mult in costuri de intretinere, avea valoarea de 210 milioane de euro. Fostul ministru de interne Cristian David ne-a precizat ca aceasta suplimentare substantiala a contractului cu EADS trebuie analizata atent pornind de la nota de fundamentare a hotararii. Liberalul Cristian David sustine ca, pana ce Ministerul Administratiei si Internelor nu va avea o pozitie oficiala in legatura cu afacerea “EADS”, nu are ce comentarii sa faca pe acest subiect. David ne-a mai precizat ca pentru a vedea daca se justifica suplimentarea bugetului cu 200 milioane de euro pentru contractul cu EADS, este nevoie ca “nota de fundamentare sa fie studiata”.
In anul 2005, ministrul de interne de la acea data, democrat-liberalul Vasile Blaga, a renegociat contractul cu EADS, intrucât existau doua proiecte cu finantare PHARE, in valoare de 125 milioane de euro, care asigurau finantarea securizarii frontierei României pe trei judete din sud-estul tarii. Cu acest prilej, costurile totale renegociate au fost scazute la 524,5 milioane de euro.
Aici a intervenit insa nesansa. Deoarece cele doua proiecte cu finantare PHARE nu au fost predate de statul român, la data de 30 decembrie 2008, ministerul condus la acea data de catre liberalul Cristian David a pierdut finantarile PHARE in valoare de 125 milioane de euro.
Inca 43 de milioane de euro pentru un parc aerospatial
Guvernul ia in calcul acordarea unui sprijin financiar de stat de 43 milioane de euro grupului European Aeronautic Defence and Space Company (EADS), pentru a dezvolta un parc tehnologic aerospatial pe un teren al IAR Brasov, proiect ce presupune investitii de 92 de milioane de euro. Surse oficiale sustin ca, la initiativa Ministerului Economiei, Executivul ar putea semna cu EADS un memorandum pentru realizarea parcului tehnologic.
“EADS intentioneaza sa investeasca în România prin intermediul afiliatului sau Premium Aerotec GmbH (societatea germana de aerostructura a concernului Airbus, n.r.). Acest proiect ar cuprinde implementarea unei investitii strategice de aproximativ 92 de milioane de euro, din care 43 de milioane de euro pentru capital tehnologic pentru active, aproximativ 25 de milioane de euro pentru transfer de tehnologie si instruire, iar restul investitiei va fi asigurata de partanerii si furnizorii EADS”, au precizat sursele, citate de Mediafax.
Investitia ar crea astfel 700 de noi locuri de munca în sectorul aerospatial de înalta tehnologie din România si ar genera în urmatorii 10 ani o cifra de afaceri cumulata de peste 700 de milioane de euro.
Potrivit surselor, propunerea EADS de investitii este conditionata de contributia pe care o ofera Guvernul la acest proiect. Astfel, Guvernul va trebui sa participe la realizarea proiectului prin acordarea unui sprijin financiar de stat pentru implementarea investitiei Premium Aerotec potrivit prevederilor HG 1680/2008. Sprijinul ar trebui sa însumeze costuri eligibile în valoare de 43 de milioane de euro.
HG 1680/2008 instituie o schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltarii economice durabile, iar ajutorul se acorda pentru o investitie initiala care depaseste 30 de milioane de euro si creeaza cel putin 300 de noi locuri de munca.
Autoritatile române vor trebui sa asigure EADS un spatiu adecvat în interiorul perimetrului detinut de IAR Brasov. “Guvernul ar trebui sa accepte totodata ca EADS si investitiile sau afacerile viitoare ale furnizorilor sai vor fi eligibile împotriva oricaror obligatii offset pe care grupul EADS le are sau le poate avea în România”, au adaugat sursele.
O alta conditie ceruta de EADS este ca în cazul acordarii de credite offset ce nu îi pot fi revocate, valorificarea pentru toate fluxurile recurente de venituri din exporturi sa fie de 10 ani. Înregistrarea creditelor offset legate de acest proiect ar trebui sa se realizeze printr-un acord de pre-offset specific între EADS si Guvern.
Valabilitatea creditelor offset legate de acest proiect va fi de 7 ani din momentul acordarii creditului, iar valorile anuale nerealizate angajate de EADS prin acordul de compensare semnat cu agentia româna de offset (ACATS) vor fi transferate în ultimul an prevazut în acordul de compensare.
Premierul Emil Boc declara în iulie ca subsidiara EADS Premium Aerotec va investi 90 de milioane de euro pentru realizarea la Brasov a unei fabrici de componente pentru avioane Airbus, pentru investitie putand sa primeasca un ajutor de stat cuprins între 5 si 7 milioane de euro.
(A.M.)
Videanu: Scandalul din industria de aparare ar putea genera pierderi materiale
Ministerul Economiei a catalogat informatiile publicate în presa în ultimele zile în legatura cu productia de aparare drept speculative si a mentionat ca acest gen de abordare afecteaza un domeniu economic important. “Modul de abordare, tendentios si incriminator din start pentru orice are legatura cu acest domeniu, genereaza riscul unor pierderi materiale pentru industria de aparare româneasca, disconfort moral si chiar tensiuni sociale în rândul personalului care lucreaza în acest sector, afectând credibilitatea activitatii în sine”, se arata într-un comunicat remis redactiei.
Ministerul Economiei a subliniat ca industria de aparare este un segment strategic al economiei. “Consideram ca este de datoria noastra, a tuturor, sa sustinem proiectele viabile pentru redresarea unei industrii care ar putea genera resurse pentru materializarea programului de reindustrializare a României”, se mai arata in document.
Institutia a negat si informatiile din presa conform carora ministrul economiei, Adriean Videanu, este implicat în “tradarea presedintelui Traian Basescu”.
♦ In ciuda embargoului informational pe acest subiect, ziarul „Gardianul“ a aflat ca pe data de 14 august a fost semnat memorandumul pentru aceasta investitie, ceea ce deschide calea contractului propriu-zis. La semnare au participat un reprezentant EADS, Aurel Cazacu, din partea Ministerului Economiei, si Robert Ionescu, seful Agentiei de compensare pentru achizitii de tehnica speciala (Offset). Prezenta ultimului la negocieri certifica faptul ca la Brasov este vorba de un contract cu caracter militar.
♦ In realitate avem de-a face cu un alt plocon facut de statul roman concernului EADS. Primul a fost facut de Ministerul Administratiei si Internelor, prin semnatura pesedistului Serban Nicolae, care a suplimentat contractul privind securizarea frontierelor cu 200 de milioane de euro. In acel contract, EADS a strans pana acum obligatii de compensare catre statul roman de peste 400 de milioane de euro. Acum, ministerul lui Adriean Videanu vine cu 43 de milioane de euro in afacerea de la Brasov
(I.T.)
Surse guvernamentale ne-au dezvaluit recent ca, in prima jumatate a lunii august, a fost incheiat un nou contract cu EADS, printr-un addendum la ordonanta de urgenta din 2004 prin care i-a fost atribuit contractul de securizare a frontierelor Romaniei. Potrivit surselor, artizanul suplimentarii contractului initial cu 200 milioane de euro este secretarul de stat in Ministerul Administratiei si Internelor, social-democratul Serban Nicolae, care detine si functia de sef al Departamentului Schengen din MAI.
Noul contract anunta un nou scandal in coalitia guvernamentala, intrucât o parte din democrat-liberali sustin ca nu a existat nici macar o informare catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Sursele guvernamentale care au dezvaluit aceste informatii sustin insa ca apararea social-democratilor este aceea ca a avut loc in cadrul unei sedinte de Guvern de acum doua luni o informare in acest sens.
In prima faza, contractul cu EADS a avut valoarea de 650 milioane de euro, structurat pe trei etape, astfel:
Etapa I costa statul român 240 milioane de euro, din care s-a realizat aproximativ 10%. Statul român a achitat EADS suma de 126 milioane de euro, insa EADS a mai facturat inca 75 milioane de euro.
Etapa a II-a, care trebuia sa se deruleze in perioada 2011-2013, are o valoare de 200 milioane de euro, iar etapa a III-a, care consta mai mult in costuri de intretinere, avea valoarea de 210 milioane de euro. Fostul ministru de interne Cristian David ne-a precizat ca aceasta suplimentare substantiala a contractului cu EADS trebuie analizata atent pornind de la nota de fundamentare a hotararii. Liberalul Cristian David sustine ca, pana ce Ministerul Administratiei si Internelor nu va avea o pozitie oficiala in legatura cu afacerea “EADS”, nu are ce comentarii sa faca pe acest subiect. David ne-a mai precizat ca pentru a vedea daca se justifica suplimentarea bugetului cu 200 milioane de euro pentru contractul cu EADS, este nevoie ca “nota de fundamentare sa fie studiata”.
In anul 2005, ministrul de interne de la acea data, democrat-liberalul Vasile Blaga, a renegociat contractul cu EADS, intrucât existau doua proiecte cu finantare PHARE, in valoare de 125 milioane de euro, care asigurau finantarea securizarii frontierei României pe trei judete din sud-estul tarii. Cu acest prilej, costurile totale renegociate au fost scazute la 524,5 milioane de euro.
Aici a intervenit insa nesansa. Deoarece cele doua proiecte cu finantare PHARE nu au fost predate de statul român, la data de 30 decembrie 2008, ministerul condus la acea data de catre liberalul Cristian David a pierdut finantarile PHARE in valoare de 125 milioane de euro.
Inca 43 de milioane de euro pentru un parc aerospatial
Guvernul ia in calcul acordarea unui sprijin financiar de stat de 43 milioane de euro grupului European Aeronautic Defence and Space Company (EADS), pentru a dezvolta un parc tehnologic aerospatial pe un teren al IAR Brasov, proiect ce presupune investitii de 92 de milioane de euro. Surse oficiale sustin ca, la initiativa Ministerului Economiei, Executivul ar putea semna cu EADS un memorandum pentru realizarea parcului tehnologic.
“EADS intentioneaza sa investeasca în România prin intermediul afiliatului sau Premium Aerotec GmbH (societatea germana de aerostructura a concernului Airbus, n.r.). Acest proiect ar cuprinde implementarea unei investitii strategice de aproximativ 92 de milioane de euro, din care 43 de milioane de euro pentru capital tehnologic pentru active, aproximativ 25 de milioane de euro pentru transfer de tehnologie si instruire, iar restul investitiei va fi asigurata de partanerii si furnizorii EADS”, au precizat sursele, citate de Mediafax.
Investitia ar crea astfel 700 de noi locuri de munca în sectorul aerospatial de înalta tehnologie din România si ar genera în urmatorii 10 ani o cifra de afaceri cumulata de peste 700 de milioane de euro.
Potrivit surselor, propunerea EADS de investitii este conditionata de contributia pe care o ofera Guvernul la acest proiect. Astfel, Guvernul va trebui sa participe la realizarea proiectului prin acordarea unui sprijin financiar de stat pentru implementarea investitiei Premium Aerotec potrivit prevederilor HG 1680/2008. Sprijinul ar trebui sa însumeze costuri eligibile în valoare de 43 de milioane de euro.
HG 1680/2008 instituie o schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltarii economice durabile, iar ajutorul se acorda pentru o investitie initiala care depaseste 30 de milioane de euro si creeaza cel putin 300 de noi locuri de munca.
Autoritatile române vor trebui sa asigure EADS un spatiu adecvat în interiorul perimetrului detinut de IAR Brasov. “Guvernul ar trebui sa accepte totodata ca EADS si investitiile sau afacerile viitoare ale furnizorilor sai vor fi eligibile împotriva oricaror obligatii offset pe care grupul EADS le are sau le poate avea în România”, au adaugat sursele.
O alta conditie ceruta de EADS este ca în cazul acordarii de credite offset ce nu îi pot fi revocate, valorificarea pentru toate fluxurile recurente de venituri din exporturi sa fie de 10 ani. Înregistrarea creditelor offset legate de acest proiect ar trebui sa se realizeze printr-un acord de pre-offset specific între EADS si Guvern.
Valabilitatea creditelor offset legate de acest proiect va fi de 7 ani din momentul acordarii creditului, iar valorile anuale nerealizate angajate de EADS prin acordul de compensare semnat cu agentia româna de offset (ACATS) vor fi transferate în ultimul an prevazut în acordul de compensare.
Premierul Emil Boc declara în iulie ca subsidiara EADS Premium Aerotec va investi 90 de milioane de euro pentru realizarea la Brasov a unei fabrici de componente pentru avioane Airbus, pentru investitie putand sa primeasca un ajutor de stat cuprins între 5 si 7 milioane de euro.
(A.M.)
Videanu: Scandalul din industria de aparare ar putea genera pierderi materiale
Ministerul Economiei a catalogat informatiile publicate în presa în ultimele zile în legatura cu productia de aparare drept speculative si a mentionat ca acest gen de abordare afecteaza un domeniu economic important. “Modul de abordare, tendentios si incriminator din start pentru orice are legatura cu acest domeniu, genereaza riscul unor pierderi materiale pentru industria de aparare româneasca, disconfort moral si chiar tensiuni sociale în rândul personalului care lucreaza în acest sector, afectând credibilitatea activitatii în sine”, se arata într-un comunicat remis redactiei.
Ministerul Economiei a subliniat ca industria de aparare este un segment strategic al economiei. “Consideram ca este de datoria noastra, a tuturor, sa sustinem proiectele viabile pentru redresarea unei industrii care ar putea genera resurse pentru materializarea programului de reindustrializare a României”, se mai arata in document.
Institutia a negat si informatiile din presa conform carora ministrul economiei, Adriean Videanu, este implicat în “tradarea presedintelui Traian Basescu”.
Ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, a anuntat ca a cerut Guvernului amânarea cu înca doua saptamâni a datei de finalizare a legii salarizarii unice, precizând ca actuala forma a legii nu prevede o reducere suplimentara a coeficientilor. El a aratat ca amânarea este necesara pentru ca Executivul sa se asigure
ca legea poate fi aplicata din punct de vedere al resurselor financiare. “Pe baza acestor coeficienti stabiliti, Ministerul Finantelor a elaborat scenarii si arata cât este masa
salariala. Ceea ce pot sa spun este ca, pe termen mediu si lung, cheltuielile cu personalul în România exprimate ca procent din Produsul
Intern Brut nu trebuie sa ajunga la 10-12%. Am solicitat aceasta amânare de doua saptamâni, pentru ca este o problema sistemica mult prea serioasa”, a spus Pogea. Secretarul de stat în Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a declarat ca institutia a cerut ministerelor si tuturor institutiilor care intra în legea unica de salarizare a bugetarilor sa-si faca propria evaluare
financiara pe propunerile coeficientilor pe care le-au înaintat, precizând ca nu au fost facute alte ajustari în grila de salarizare. Ministrul muncii, Marian Sârbu, a declarat ca grila de ierarhizare a salariilor bugetarilor este în negociere si nu exclude posibilitatea ca aceasta sa fie modificata. Fiecare ministru este asteptat sa vina cu propuneri.
ca legea poate fi aplicata din punct de vedere al resurselor financiare. “Pe baza acestor coeficienti stabiliti, Ministerul Finantelor a elaborat scenarii si arata cât este masa
salariala. Ceea ce pot sa spun este ca, pe termen mediu si lung, cheltuielile cu personalul în România exprimate ca procent din Produsul
Intern Brut nu trebuie sa ajunga la 10-12%. Am solicitat aceasta amânare de doua saptamâni, pentru ca este o problema sistemica mult prea serioasa”, a spus Pogea. Secretarul de stat în Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a declarat ca institutia a cerut ministerelor si tuturor institutiilor care intra în legea unica de salarizare a bugetarilor sa-si faca propria evaluare
financiara pe propunerile coeficientilor pe care le-au înaintat, precizând ca nu au fost facute alte ajustari în grila de salarizare. Ministrul muncii, Marian Sârbu, a declarat ca grila de ierarhizare a salariilor bugetarilor este în negociere si nu exclude posibilitatea ca aceasta sa fie modificata. Fiecare ministru este asteptat sa vina cu propuneri.
Salariile bugetarilor vor fi departe de ceea ce au negociat sindicatele * Ministerele platesc tot mai greu lefurile, iar viitorul este "in ceata"
Grila de salarizare din legea unica va trebui revizuita inca o data, Ministerul Finantelor atentionand Guvernul ca propunerile ajustate ale Ministerului Muncii nu sunt sustenabile din punct de vedere financiar.
"Ramanem pe ideea ca trebuie reanalizate propunerile facute, in functie de posibilitatile financiare
. Am convenit ca trebuie sa evaluam toti parametrii. In mod obligatoriu va trebui sa ne orientam si catre coeficientii de sus", a declarat Valentin Mocanu, secretar de stat in Ministerul Muncii, citat de Mediafax. El a precizat ca nu se cunoaste deocamdata cat de mult vor fi ajustati coeficientii de ierarhizare, acest lucru urmand sa fie stabilit in grupul de lucru pentru elaborarea proiectului de lege. De asemenea, Ministerul Muncii a cerut tuturor institutiilor sa-si faca propria evaluare
financiara pe propunerile coeficientilor pe care le-au inaintat. Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a anuntat ca a cerut Guvernului amanarea cu inca doua saptamani a datei de finalizare a legii salarizarii unice, astfel incat sa fie analizate toate variantele posibile, precizand ca actuala forma a legii nu prevede o reducere suplimentara a coeficientilor. El a aratat ca amanarea este necesara pentru ca Executivul sa se asigure ca legea poate fi aplicata. Initial, coeficientii de ierarhizare propusi de sindicate pentru stabilirea grilei porneau de la 5 pentru referentul superior, 8 pentru profesorul de liceu grad II si 11 pentru medicul
primar de clinica. In urma negocierilor cu celelalte ministere si cu confederatiile sindicale, s-a stabilit ca acestia sa fie 3,7 - 5,5 - 8,5. Ulterior, Ministerul Muncii a mai facut o ajustare a coeficientilor conveniti cu partenerii sociali, in sedinta de Guvern din 24 iunie coeficientii discutati fiind cu aproximativ 40% mai mici, iar nivelurile de jos fiind cuprinse intre 2,3 si 5,4 salarii minime pe economie. Ministerele Sanatatii, Justitiei, Educatiei si Transporturilor anunta probleme cu plata salariilor catre angajati
.
Visterie goala
Spitalele din Capitala si cele din tara au anuntat ca mai au bani pentru plata
salariilor doar pana in luniile august-septembrie, desi acum o luna minstrul Ion Bazac sustinea ca are bani pentru pentru tot anul. In Justitie, magistratilor li s-a taiat sporul de 50% si mai multe instante, dar si procurorii DIICOT au anuntat ca au ramas fara bani de cheltuieli curente. Profesorii se plang ca nu isi primesc lefurile, iar primariile acuza Ministerul Educatiei ca nu vireaza banii. Ministrul Berceanu a anuntat ca la CFR s-au epuizat banii pentru plata salariilor, iar intre timp 40% din angajatii CFR Marfa au intrat in somaj tehnic. Ministerele Dezvoltarii si Agriculturii a luat decizia amanarii platii primelor de vacanta. De remarcat, in ultima perioada, Ministerul Finantelor Publice (MFP) nu si-a indeplinit "norma" de imprumuturi. Astfel, pe 2 iulie, MFP a vandut obligatiuni de stat cu scadenta la cinci ani de 479,7 milioane de lei, sub valoarea programata de 750 de milioane lei. Pe 6 iulie, Finantele au vandut certificate de trezorerie cu scadenta la sase luni de 1,47 miliarde lei, sub valoarea programata, de doua miliarde lei. Ceea ce inseamna ca MFP s-ar putea sa nu mai aiba banii necesari pentru plata salariilor si pensiilor.
Grila de salarizare din legea unica va trebui revizuita inca o data, Ministerul Finantelor atentionand Guvernul ca propunerile ajustate ale Ministerului Muncii nu sunt sustenabile din punct de vedere financiar.
"Ramanem pe ideea ca trebuie reanalizate propunerile facute, in functie de posibilitatile financiare
. Am convenit ca trebuie sa evaluam toti parametrii. In mod obligatoriu va trebui sa ne orientam si catre coeficientii de sus", a declarat Valentin Mocanu, secretar de stat in Ministerul Muncii, citat de Mediafax. El a precizat ca nu se cunoaste deocamdata cat de mult vor fi ajustati coeficientii de ierarhizare, acest lucru urmand sa fie stabilit in grupul de lucru pentru elaborarea proiectului de lege. De asemenea, Ministerul Muncii a cerut tuturor institutiilor sa-si faca propria evaluare
financiara pe propunerile coeficientilor pe care le-au inaintat. Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a anuntat ca a cerut Guvernului amanarea cu inca doua saptamani a datei de finalizare a legii salarizarii unice, astfel incat sa fie analizate toate variantele posibile, precizand ca actuala forma a legii nu prevede o reducere suplimentara a coeficientilor. El a aratat ca amanarea este necesara pentru ca Executivul sa se asigure ca legea poate fi aplicata. Initial, coeficientii de ierarhizare propusi de sindicate pentru stabilirea grilei porneau de la 5 pentru referentul superior, 8 pentru profesorul de liceu grad II si 11 pentru medicul
primar de clinica. In urma negocierilor cu celelalte ministere si cu confederatiile sindicale, s-a stabilit ca acestia sa fie 3,7 - 5,5 - 8,5. Ulterior, Ministerul Muncii a mai facut o ajustare a coeficientilor conveniti cu partenerii sociali, in sedinta de Guvern din 24 iunie coeficientii discutati fiind cu aproximativ 40% mai mici, iar nivelurile de jos fiind cuprinse intre 2,3 si 5,4 salarii minime pe economie. Ministerele Sanatatii, Justitiei, Educatiei si Transporturilor anunta probleme cu plata salariilor catre angajati
.
Visterie goala
Spitalele din Capitala si cele din tara au anuntat ca mai au bani pentru plata
salariilor doar pana in luniile august-septembrie, desi acum o luna minstrul Ion Bazac sustinea ca are bani pentru pentru tot anul. In Justitie, magistratilor li s-a taiat sporul de 50% si mai multe instante, dar si procurorii DIICOT au anuntat ca au ramas fara bani de cheltuieli curente. Profesorii se plang ca nu isi primesc lefurile, iar primariile acuza Ministerul Educatiei ca nu vireaza banii. Ministrul Berceanu a anuntat ca la CFR s-au epuizat banii pentru plata salariilor, iar intre timp 40% din angajatii CFR Marfa au intrat in somaj tehnic. Ministerele Dezvoltarii si Agriculturii a luat decizia amanarii platii primelor de vacanta. De remarcat, in ultima perioada, Ministerul Finantelor Publice (MFP) nu si-a indeplinit "norma" de imprumuturi. Astfel, pe 2 iulie, MFP a vandut obligatiuni de stat cu scadenta la cinci ani de 479,7 milioane de lei, sub valoarea programata de 750 de milioane lei. Pe 6 iulie, Finantele au vandut certificate de trezorerie cu scadenta la sase luni de 1,47 miliarde lei, sub valoarea programata, de doua miliarde lei. Ceea ce inseamna ca MFP s-ar putea sa nu mai aiba banii necesari pentru plata salariilor si pensiilor.
Cei mai mari datornici transferaţi de pe bilanţul BCR, cea mai mare bancă
după active, sunt atât oameni de afaceri cât şi foşti funcţionari guvernamentali, de pe listă nelipsind nici regele rromilor Florea Cioabă.
Măsura bancherilor de la BCR are ca scop curăţarea bilanţului de creditele neperformante pentru a trece mai uşor în toamna aceasta de testul de stres. Cel mai mare credit vândut de BCR are o valoare de peste 800.000 de euro şi a fost acordat lui Mihai Flavius Dumitriu, un antreprenor din Piteşti, potrivit datelor înscrise în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare (AEGRM).
De altfel, Dumitriu a fost beneficiarul a patru credite
, a căror valoare totală se ridică la 1,8 mil. euro, conform aceloraşi date de la AEGRM. Mihai Dumitriu a obţinut aceste finanţări în nume propriu, ca persoană fizică. Acesta deţine o firmă
care se ocupă cu comerţul de piese şi accesorii pentru autovehicule
.
Topul celor mai mari datornici se continuă cu Vladimir Cezar Dobre, care figurează cu un credit de aproape 760.000 de euro. Cezar Dobre a lucrat în cadrul Cancelariei primului-ministru în mandatul lui Călin Popescu Tăriceanu.
Pe listă mai figurează şi cel supranumit regele rromilor, Florea Cioabă, care are un credit cu întârzieri la plată în valoare de 70.000 euro la BCR.
Banca a cesionat, în prima
parte a lunii trecute, către Bucharest Financial Plazza (BFP) SRL - o subsidiară a grupului controlat de austriecii de la Erste - un portofoliu de credite neperformante de aproape 45 mil. euro. Această tranzacţie vine după una similară realizată la finele lunii martie. Cele două contracte de cesiune dintre BCR şi BFP au fost încheiate pe o perioadă de cinci ani. În AEGRM se precizează că sumele transferate includ valoarea creanţei cesionate, la care BFP "poate adăuga alte drepturi accesorii, spre exemplu, dobânzi, penalităţi etc."
după active, sunt atât oameni de afaceri cât şi foşti funcţionari guvernamentali, de pe listă nelipsind nici regele rromilor Florea Cioabă.
Măsura bancherilor de la BCR are ca scop curăţarea bilanţului de creditele neperformante pentru a trece mai uşor în toamna aceasta de testul de stres. Cel mai mare credit vândut de BCR are o valoare de peste 800.000 de euro şi a fost acordat lui Mihai Flavius Dumitriu, un antreprenor din Piteşti, potrivit datelor înscrise în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare (AEGRM).
De altfel, Dumitriu a fost beneficiarul a patru credite
, a căror valoare totală se ridică la 1,8 mil. euro, conform aceloraşi date de la AEGRM. Mihai Dumitriu a obţinut aceste finanţări în nume propriu, ca persoană fizică. Acesta deţine o firmă
care se ocupă cu comerţul de piese şi accesorii pentru autovehicule
.
Topul celor mai mari datornici se continuă cu Vladimir Cezar Dobre, care figurează cu un credit de aproape 760.000 de euro. Cezar Dobre a lucrat în cadrul Cancelariei primului-ministru în mandatul lui Călin Popescu Tăriceanu.
Pe listă mai figurează şi cel supranumit regele rromilor, Florea Cioabă, care are un credit cu întârzieri la plată în valoare de 70.000 euro la BCR.
Banca a cesionat, în prima
parte a lunii trecute, către Bucharest Financial Plazza (BFP) SRL - o subsidiară a grupului controlat de austriecii de la Erste - un portofoliu de credite neperformante de aproape 45 mil. euro. Această tranzacţie vine după una similară realizată la finele lunii martie. Cele două contracte de cesiune dintre BCR şi BFP au fost încheiate pe o perioadă de cinci ani. În AEGRM se precizează că sumele transferate includ valoarea creanţei cesionate, la care BFP "poate adăuga alte drepturi accesorii, spre exemplu, dobânzi, penalităţi etc."
Anul acesta, până la jumătatea lunii trecute, Vama a confiscat, pe lângă stupefiante, 25 de milioane de ţigări şi 65.000 de litri de alcool.
Vameşii de la Constanţa Sud au descoperit, la sfârşitul lunii ianuarie, 1.080 de calupuri de cocaină, cu o greutate de circa 1,1 kg fiecare, în două containere cu cherestea de cedru, sosite din Brazilia pentru o firmă
din Gorj. Aceasta este una dintre cele mai mari capturi de droguri cu care se pot lăuda autorităţile române în acest an.
În total, de la începutul anului şi până la jumătatea lunii iunie, angajaţii vamali au capturat şi au confiscat 1,4 tone de cocaină şi 120 de tablete de efedrină, ne-a declarat Sorin Blejnar, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală (ANAF), in stituţie în subordinea căreia se află Autoritatea Naţională a Vămilor. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, principalele descoperiri de droguri s-au rezumat la peste 213 kilograme
de heroină.
De la începutul anului până pe 15 iunie, cei peste 3.700 de vameşi români au descoperit aproape 1.000 de cazuri de transport
de ţigări contrafăcute şi au confiscat circa 25 de milioane de ţigarete. Anul trecut, în perioada similară, autorităţile au confiscat peste 30 de milioane de ţigări. În privinţa băuturilor alcoolice produse ilegal, în prima jumătate a lui 2009, vameşii au descoperit 65.000 de litri, iar în aceeaşi perioadă de anul trecut - peste 46.000 de litri, potrivit şefului Fiscului.
De unde vin frunzele de coca
„În toate cazurile de descoperiri de cocaină sau frunze de coca, mărfurile au fost expediate din ţări din America de Sud, zonă de risc din punctul de vedere al producerii şi traficului
ilicit de droguri, în special cocaină”, spune el.
În ceea ce priveşte ţigaretele confiscate la vamă, acestea provin din spaţiul exsovietic, după ce sunt cumpărate de pe piaţa internă a acestor ţări, unde preţurile sunt mult mai mici decât la noi.
Vameşii de la Constanţa Sud au descoperit, la sfârşitul lunii ianuarie, 1.080 de calupuri de cocaină, cu o greutate de circa 1,1 kg fiecare, în două containere cu cherestea de cedru, sosite din Brazilia pentru o firmă
din Gorj. Aceasta este una dintre cele mai mari capturi de droguri cu care se pot lăuda autorităţile române în acest an.
În total, de la începutul anului şi până la jumătatea lunii iunie, angajaţii vamali au capturat şi au confiscat 1,4 tone de cocaină şi 120 de tablete de efedrină, ne-a declarat Sorin Blejnar, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală (ANAF), in stituţie în subordinea căreia se află Autoritatea Naţională a Vămilor. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, principalele descoperiri de droguri s-au rezumat la peste 213 kilograme
de heroină.
De la începutul anului până pe 15 iunie, cei peste 3.700 de vameşi români au descoperit aproape 1.000 de cazuri de transport
de ţigări contrafăcute şi au confiscat circa 25 de milioane de ţigarete. Anul trecut, în perioada similară, autorităţile au confiscat peste 30 de milioane de ţigări. În privinţa băuturilor alcoolice produse ilegal, în prima jumătate a lui 2009, vameşii au descoperit 65.000 de litri, iar în aceeaşi perioadă de anul trecut - peste 46.000 de litri, potrivit şefului Fiscului.
De unde vin frunzele de coca
„În toate cazurile de descoperiri de cocaină sau frunze de coca, mărfurile au fost expediate din ţări din America de Sud, zonă de risc din punctul de vedere al producerii şi traficului
ilicit de droguri, în special cocaină”, spune el.
În ceea ce priveşte ţigaretele confiscate la vamă, acestea provin din spaţiul exsovietic, după ce sunt cumpărate de pe piaţa internă a acestor ţări, unde preţurile sunt mult mai mici decât la noi.
» In primele cinci luni ale anului, productia industriala s-a diminuat cu aproape 12%, pe fondul reducerii, in principal, a activitatilor din industriile prelucratoare si extractiva.
» Analistii economici apreciaza ca pentru urmatoarele luni nu sunt semne de redresare, in conditiile in care exporturile nu s-au relansat, iar comenzile din industrie sunt in scadere.
Productia industriala a scazut in mai pentru a opta luna consecutiv, dar dinamica regresiva inregistrata in luna mai este mai temperata, in comparatie cu maximele inregistrate in ultimele luni ale anului 2008. In luna mai, productia industriala (serie bruta) a scazut cu 10% fata de luna corespunzatoare din anul precedent, scadere determinata de industria extractiva (-13,7%) si industria prelucratoare (-11,1%), potrivit datelor comunicate de Institutul National de Statistica (INS). Productia si furnizarea de energie
electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat au crescut cu 3,1%. Pe marile grupe industriale s-au inregistrat scaderi la toate categoriile de bunuri
: industria bunurilor de folosinta indelungata (-17,1%), industria bunurilor intermediare (-13,8%), industria bunurilor de uz curent (-11,4%), industria bunurilor de capital (-8,0%) si industria energetica (-1,8%).
Productia industriala, in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate (serie ajustata), comparativ cu luna corespunzatoare din anul precedent, s-a diminuat cu 9,8%, din cauza scaderilor inregistrate in industria extractiva (-13,2%) si industria prelucratoare (-11,3%). Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat au crescut cu 2,4%. Pe marile grupe industriale s-au inregistrat scaderi la toate categoriile de bunuri: industria bunurilor de folosinta indelungata (-17,9%), industria bunurilor intermediare (-13,9%), industria bunurilor de uz curent (-9,5%), industria bunurilor de capital (-3,6%) si industria energetica (-1,0%). "Despre o scadere importanta a productiei industriale putem vorbi daca facem referire la perioada cumulata a primelor cinci luni ale anului. Scaderea inregistrata este de aproape 12%, o scadere care se aplica la o baza mica, daca tinem cont ca industria a avut o contributie de doar 0,9% la cresterea economica de anul trecut.
Industria a inceput sa inregistreze scaderi inca din vara trecuta. Nu pot fi motive
de optimism nici pentru lunile urmatoare, in conditiile unei cereri externe scazute si ale contextului economic in general", a declarat Ilie serbanescu, analist economic. In perioada 1 ianuarie-31 mai, comparativ cu aceeasi perioada din anul precedent, productia industriala (serie bruta) a fost mai mica cu 11,8%, fapt determinat de scaderile inregistrate de industria prelucratoare (-13,3%), industria extractiva (-7,4%) si de productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (-1,1%). Pe marile grupe industriale s-au inregistrat scaderi la toate categoriile de bunuri: industria bunurilor de folosinta indelungata (-17,7%), industria bunurilor intermediare (-17,5%), industria bunurilor de capital (-10,3%), industria bunurilor de uz curent (-10,1%) si industria energetica (-4,6%).
» Analistii economici apreciaza ca pentru urmatoarele luni nu sunt semne de redresare, in conditiile in care exporturile nu s-au relansat, iar comenzile din industrie sunt in scadere.
Productia industriala a scazut in mai pentru a opta luna consecutiv, dar dinamica regresiva inregistrata in luna mai este mai temperata, in comparatie cu maximele inregistrate in ultimele luni ale anului 2008. In luna mai, productia industriala (serie bruta) a scazut cu 10% fata de luna corespunzatoare din anul precedent, scadere determinata de industria extractiva (-13,7%) si industria prelucratoare (-11,1%), potrivit datelor comunicate de Institutul National de Statistica (INS). Productia si furnizarea de energie
electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat au crescut cu 3,1%. Pe marile grupe industriale s-au inregistrat scaderi la toate categoriile de bunuri
: industria bunurilor de folosinta indelungata (-17,1%), industria bunurilor intermediare (-13,8%), industria bunurilor de uz curent (-11,4%), industria bunurilor de capital (-8,0%) si industria energetica (-1,8%).
Productia industriala, in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate (serie ajustata), comparativ cu luna corespunzatoare din anul precedent, s-a diminuat cu 9,8%, din cauza scaderilor inregistrate in industria extractiva (-13,2%) si industria prelucratoare (-11,3%). Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat au crescut cu 2,4%. Pe marile grupe industriale s-au inregistrat scaderi la toate categoriile de bunuri: industria bunurilor de folosinta indelungata (-17,9%), industria bunurilor intermediare (-13,9%), industria bunurilor de uz curent (-9,5%), industria bunurilor de capital (-3,6%) si industria energetica (-1,0%). "Despre o scadere importanta a productiei industriale putem vorbi daca facem referire la perioada cumulata a primelor cinci luni ale anului. Scaderea inregistrata este de aproape 12%, o scadere care se aplica la o baza mica, daca tinem cont ca industria a avut o contributie de doar 0,9% la cresterea economica de anul trecut.
Industria a inceput sa inregistreze scaderi inca din vara trecuta. Nu pot fi motive
de optimism nici pentru lunile urmatoare, in conditiile unei cereri externe scazute si ale contextului economic in general", a declarat Ilie serbanescu, analist economic. In perioada 1 ianuarie-31 mai, comparativ cu aceeasi perioada din anul precedent, productia industriala (serie bruta) a fost mai mica cu 11,8%, fapt determinat de scaderile inregistrate de industria prelucratoare (-13,3%), industria extractiva (-7,4%) si de productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (-1,1%). Pe marile grupe industriale s-au inregistrat scaderi la toate categoriile de bunuri: industria bunurilor de folosinta indelungata (-17,7%), industria bunurilor intermediare (-17,5%), industria bunurilor de capital (-10,3%), industria bunurilor de uz curent (-10,1%) si industria energetica (-4,6%).
CEC Bank ar putea lansa săptămâna viitoare un produs
de creditare pentru agricultori, care va putea fi garantat cu certificate de depozit
emise prin programul „Primul Siloz”, au anunţat ieri oficialii băncii.
„După ce apar şi normele metodologice, vom lansa produsul, cel mai probabil undeva pe 16 iulie”, a declarat vicepre şedintele CEC, Mihaela Popa. Potrivit acesteia, banca
se va coordona şi cu celelalte bănci care s-au arătat interesate de programul
„Primul Siloz”, pentru lansarea produselor de creditare în perioada următoare. Guvernul a aprobat, ieri, o ordonanţă prin care fermierii pot stoca
seminţele recoltate în depozite licenţiate de stat, pentru care vor primi certificate de depozit, garantate de Fondul de Garantare a Creditului
Rural.
de creditare pentru agricultori, care va putea fi garantat cu certificate de depozit
emise prin programul „Primul Siloz”, au anunţat ieri oficialii băncii.
„După ce apar şi normele metodologice, vom lansa produsul, cel mai probabil undeva pe 16 iulie”, a declarat vicepre şedintele CEC, Mihaela Popa. Potrivit acesteia, banca
se va coordona şi cu celelalte bănci care s-au arătat interesate de programul
„Primul Siloz”, pentru lansarea produselor de creditare în perioada următoare. Guvernul a aprobat, ieri, o ordonanţă prin care fermierii pot stoca
seminţele recoltate în depozite licenţiate de stat, pentru care vor primi certificate de depozit, garantate de Fondul de Garantare a Creditului
Rural.
Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a început de anul trecut 28 de anchete în România şi Bulgaria pentru fraude şi nereguli în gestionarea fondurilor SAPARD, arată un raport al instituţiei.
Prejudiciul luat în calcul depă şeşte 80 de milioane de euro
. Inspectorii au identificat 23 de proiecte în Bulgaria şi 5 în România, unde au fost folosite echipamente second- hand, iar ofertele
au fost supraestimate. Pentru ob ţinerea finanţării, s-au folosit documente
false. „Situaţia din România continuă să prezinte unele provocări”, a declarat directorul OLAF.
Prejudiciul luat în calcul depă şeşte 80 de milioane de euro
. Inspectorii au identificat 23 de proiecte în Bulgaria şi 5 în România, unde au fost folosite echipamente second- hand, iar ofertele
au fost supraestimate. Pentru ob ţinerea finanţării, s-au folosit documente
false. „Situaţia din România continuă să prezinte unele provocări”, a declarat directorul OLAF.
dustria textila este in cadere libera. Potrivit patronatului din domeniu, estimari preliminare arata ca productia pe primul semestru a scazut cu un sfert fata de anul trecut. Daca scaderea la export a fost mai mica la inceput de an datorita contractelor de lohn semnate pe finalul lui 2008, pierderea pe piata interna este majora. Oamenii nu mai au bani sa cumpere, iar producatorii nu mai au de unde sa reduca preturile, spun cei din domeniu.
“Semestrul I din 2009, fata de cel din 2008, arata o scadere a industiei textile cu 25%, iar in semestrul II situatia se va prezenta si mai prost. Exista pericolul ca anul sa se inchida cu un numar foarte mare de someri si o scadere a productiei de circa 30%”, ne-a declarat Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare (FEPAIUS). Situatia firmelor de profil este cu atat mai dificila, cu cat politicile fiscale ale guvernului sunt imprevizibile, iar patronii nu-si pot face planuri de viitor, arata ea. Deja, din cauza cresterii costurilor afacerii si scaderii vanzarilor, atat pe piata interna, cat si pe cea europeana, toti au fost nevoiti in primele luni ale anului sa-si ajusteze productia si politicile de personal. Astfel, dupa primul trimestru, numarul angajatilor din sistem era cu circa 80.000 mai mic decat in aceeasi perioada a anului trecut. “Pe piata
confectiilor, din 334.000 salariati inregistrati la finalul lunii martie 2008, mai ramasesera in industrie, la finalul primului trimestru, 271.000, iar pe domeniul incaltamintei, dintre 73.300 de angajati au mai ramas 57.000”, citeaza Grapini din statisticile primite de la Ministerul Economiei. Cifrele vor arata mult mai rau peste cateva luni, anticipeaza patronatul, explicand ca pe de o parte exista pe piata multa marfa si pe de alta parte o mare presiune pe pret. “Multe firme mici s-au inchis, iar altele mai mari, precum Geox, care avea o mie de angajati, si-a mutat fabrica in Filipine. O alta fabrica din Zimnicea, 100% romaneasca, a fost sfatuita de autoritati sa se inchida si sa lase pe drumuri 180 de angajati, pentru ca nu reusea sa obtina din partea bancilor un credit, desi avea comenzi. Sunt doar cateva exemple”, ne-a explicat Grapini.
Haine la preturi de criza
Patronatul spune ca piata interna a scazut cel mai mult, pentru ca romanii isi chizbuiesc mai atent banii. Cu toate acestea, efortul celor din domeniu pentru a supravietui este mare. “Am organizat de la inceputul anului mai multe targuri si chiar acum suntem in perioada unuia la Mamaia. Participa 80 de producatori, cu produse de sezon la preturi
de «criza»”, ne-a explicat vicepresedintele patronatului, Aurelientu Popescu. Potrivit acestuia, la Confitex, cei interesati pot cumpara costumele de baie
la preturi de 15 lei, tricouri la 8 lei, sandale de la 25 la 100 de lei, dar si haine de piele si de blana ce costa
pana la 1.500 lei.
“Semestrul I din 2009, fata de cel din 2008, arata o scadere a industiei textile cu 25%, iar in semestrul II situatia se va prezenta si mai prost. Exista pericolul ca anul sa se inchida cu un numar foarte mare de someri si o scadere a productiei de circa 30%”, ne-a declarat Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare (FEPAIUS). Situatia firmelor de profil este cu atat mai dificila, cu cat politicile fiscale ale guvernului sunt imprevizibile, iar patronii nu-si pot face planuri de viitor, arata ea. Deja, din cauza cresterii costurilor afacerii si scaderii vanzarilor, atat pe piata interna, cat si pe cea europeana, toti au fost nevoiti in primele luni ale anului sa-si ajusteze productia si politicile de personal. Astfel, dupa primul trimestru, numarul angajatilor din sistem era cu circa 80.000 mai mic decat in aceeasi perioada a anului trecut. “Pe piata
confectiilor, din 334.000 salariati inregistrati la finalul lunii martie 2008, mai ramasesera in industrie, la finalul primului trimestru, 271.000, iar pe domeniul incaltamintei, dintre 73.300 de angajati au mai ramas 57.000”, citeaza Grapini din statisticile primite de la Ministerul Economiei. Cifrele vor arata mult mai rau peste cateva luni, anticipeaza patronatul, explicand ca pe de o parte exista pe piata multa marfa si pe de alta parte o mare presiune pe pret. “Multe firme mici s-au inchis, iar altele mai mari, precum Geox, care avea o mie de angajati, si-a mutat fabrica in Filipine. O alta fabrica din Zimnicea, 100% romaneasca, a fost sfatuita de autoritati sa se inchida si sa lase pe drumuri 180 de angajati, pentru ca nu reusea sa obtina din partea bancilor un credit, desi avea comenzi. Sunt doar cateva exemple”, ne-a explicat Grapini.
Haine la preturi de criza
Patronatul spune ca piata interna a scazut cel mai mult, pentru ca romanii isi chizbuiesc mai atent banii. Cu toate acestea, efortul celor din domeniu pentru a supravietui este mare. “Am organizat de la inceputul anului mai multe targuri si chiar acum suntem in perioada unuia la Mamaia. Participa 80 de producatori, cu produse de sezon la preturi
de «criza»”, ne-a explicat vicepresedintele patronatului, Aurelientu Popescu. Potrivit acestuia, la Confitex, cei interesati pot cumpara costumele de baie
la preturi de 15 lei, tricouri la 8 lei, sandale de la 25 la 100 de lei, dar si haine de piele si de blana ce costa
pana la 1.500 lei.
România speră la o plată anticipată sau la o creştere a fondurilor deja aprobate de Fondul Monetar Internaţional (FMI), scrie vineri cotidianul german de afaceri
Handelsblatt, citat de Reuters.
În aceeaşi situaţie se află şi Ucraina, Serbia, Belarus şi Letonia. Handelsblatt scrie că Bulgaria, Croaţia şi Macedonia au cerut ajutor de la FMI.
Citând persoane apropiate Fondului, cotidianul german scrie că cel puţin 10 state est-europene discută cu FMI despre contractarea urgentă de împrumuturi de miliarde de euro pentru susţinerea economiilor lor, grav afectate de criză.
Handelsblatt arată că majoritatea factorilor de decizie ai Fondului sunt în favoarea acordării împrumuturilor, din cauza impactului crizei asupra acestor ţări.
Guvernul ungar nu a decis încă dacă are nevoie de fonduri suplimentare.
”O decizie privind aceste cereri se va lua cât mai curând”, a spus o sursă citată de Handelsblatt.
România a ajuns în luna martie la un acord pentru o finanţare totală de 19,95 miliarde euro pe o perioadă de doi ani, din care 12,95 miliarde euro de la Fondul Monetar internaţional (FMI), 5 miliarde euro de la Comisia Europeană (CE), 1 miliard euro de la Banca Mondială şi 1 miliard euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi International Finance Corporation (IFC).
Banii
de la FMI merg la Banca Naţională a României (BNR), pentru susţinerea rezervei valutare, sumele de la CE şi Banca Mondială sunt destinate acoperirii deficitului bugetar, iar restul de un miliard de euro este pentru bănci, în vederea susţinerii creditării.
Handelsblatt, citat de Reuters.
În aceeaşi situaţie se află şi Ucraina, Serbia, Belarus şi Letonia. Handelsblatt scrie că Bulgaria, Croaţia şi Macedonia au cerut ajutor de la FMI.
Citând persoane apropiate Fondului, cotidianul german scrie că cel puţin 10 state est-europene discută cu FMI despre contractarea urgentă de împrumuturi de miliarde de euro pentru susţinerea economiilor lor, grav afectate de criză.
Handelsblatt arată că majoritatea factorilor de decizie ai Fondului sunt în favoarea acordării împrumuturilor, din cauza impactului crizei asupra acestor ţări.
Guvernul ungar nu a decis încă dacă are nevoie de fonduri suplimentare.
”O decizie privind aceste cereri se va lua cât mai curând”, a spus o sursă citată de Handelsblatt.
România a ajuns în luna martie la un acord pentru o finanţare totală de 19,95 miliarde euro pe o perioadă de doi ani, din care 12,95 miliarde euro de la Fondul Monetar internaţional (FMI), 5 miliarde euro de la Comisia Europeană (CE), 1 miliard euro de la Banca Mondială şi 1 miliard euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi International Finance Corporation (IFC).
Banii
de la FMI merg la Banca Naţională a României (BNR), pentru susţinerea rezervei valutare, sumele de la CE şi Banca Mondială sunt destinate acoperirii deficitului bugetar, iar restul de un miliard de euro este pentru bănci, în vederea susţinerii creditării.
Importurile au scăzut cu 38,9% în mai, iar exporturile s-au redus cu 25,2% faţă de luna similară din 2008, deficitul comercial al României reducându-se pentru a opta lună la rând, la 704,7 milioane euro, potrivit datelor preliminare publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Exprimat în moneda naţională, deficitul comercial al României s-a redus cu 55,5% în mai faţă de luna similară din 2008, la 2,954 miliarde lei.
Astfel, importurile au scăzut în mai cu 38,9% faţă de aceeaşi lună din 2008, la aproximativ 2,97 miliarde euro, în timp ce exporturile s-au comprimat cu 25,2%, la aproape 2,27 miliarde euro.
Pe partea de importuri, cel mai mare declin a fost înregistrat în comerţul cu statele din afara UE, din care România a importat în mai mărfuri în valoare de 796,2 milioane euro, cu 49,2% mai puţin decât în luna similară a anului trecut - când importurile însumaseră 1,57 miliarde euro.
Importurile din celelalte 26 de state din UE au scăzut în mai cu 34%, la aproape 2,18 miliarde euro.
Cât priveşte exporturile, România a livrat către statele din afara UE mărfuri de 571,1 milioane euro, cu 38,9% mai puţin decât în mai 2008, în timp ce exporturile în UE au rezistat ceva mai bine, reducându-se cu 19,2%, la aproape 1,7 miliarde euro.
Faţă de aprilie, exporturile au crescut în mai cu 5,9%, în timp ce importurile s-au diminuat cu 1,1%.
În primele cinci luni, deficitul comercial s-a diminuat cu 60,2%
Importurile au scăzut cu peste o treime (36,5%) în primele cinci luni, la 14,63 miliarde euro, iar exporturile s-au redus cu peste o cincime (21,1%) faţă de intervalul similar din 2008, la 11 miliarde euro. Drept urmare, deficitul comercial al României s-a redus cu 60,16% în perioada respectivă, la 3,63 miliarde euro (15,358 miliarde lei).
În primele cinci luni din acest an, exporturile României către celelalte 26 de state din UE au scăzut cu 16,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2008, până la 8,22 miliarde euro, iar importurile din restul ţărilor din blocul comunitar s-au redus cu 33,7%, până la 10,75 miliarde euro.
România a livrat către statele din afara UE mărfuri în valoare de 2,79 miliarde euro, cu 32,4% mai puţin decât în ianuarie-mai 2008, şi a importat cu 43,1% mai puţin, de 3,89 miliarde euro.
Maşinile şi echipamentele
de transport au avut în continuare cea mai mare pondere în exporturile româneşti, de 41,2%, fiind urmate de combustibili (6,3%), produse
agroalimentare, băuturi şi tutun (5,9%), materii prime şi materiale (5,7%) şi produse chimice şi conexe (4,3%). Alte produse manufacturate au reprezentat 36,6% din totalul exporturilor.
La importuri, maşinile şi echipamentele de transport au reprezentat 32,8%, fiind urmate de produse chimice (14,5%), produse agroalimentare, băuturi şi tutun (9,2%), combustibili (8,7%) şi materii prime (2,6%). Alte produse manufacturate au reprezentat 32,2% din totalul importurilor.
"Diferenţa dintre dinamica calculată pe baza valorilor exprimate în lei şi cea calculată din valori exprimate în euro a fost determinată de deprecierea monedei naţionale în lunile ianuarie-mai 2009 cu valori ce se situează în intervalul 13,9% - 17,3%, faţă de lunile corespunzătoare din anul 2008", se mai arată în comunicatul INS.
Institutul Naţional de Statistică (INS) calculează importurile în preţuri CIF, ce includ costurile legate de transport
din ţara de origine, şi exporturile în preţuri FOB, fără astfel de costuri
.
Exprimat în moneda naţională, deficitul comercial al României s-a redus cu 55,5% în mai faţă de luna similară din 2008, la 2,954 miliarde lei.
Astfel, importurile au scăzut în mai cu 38,9% faţă de aceeaşi lună din 2008, la aproximativ 2,97 miliarde euro, în timp ce exporturile s-au comprimat cu 25,2%, la aproape 2,27 miliarde euro.
Pe partea de importuri, cel mai mare declin a fost înregistrat în comerţul cu statele din afara UE, din care România a importat în mai mărfuri în valoare de 796,2 milioane euro, cu 49,2% mai puţin decât în luna similară a anului trecut - când importurile însumaseră 1,57 miliarde euro.
Importurile din celelalte 26 de state din UE au scăzut în mai cu 34%, la aproape 2,18 miliarde euro.
Cât priveşte exporturile, România a livrat către statele din afara UE mărfuri de 571,1 milioane euro, cu 38,9% mai puţin decât în mai 2008, în timp ce exporturile în UE au rezistat ceva mai bine, reducându-se cu 19,2%, la aproape 1,7 miliarde euro.
Faţă de aprilie, exporturile au crescut în mai cu 5,9%, în timp ce importurile s-au diminuat cu 1,1%.
În primele cinci luni, deficitul comercial s-a diminuat cu 60,2%
Importurile au scăzut cu peste o treime (36,5%) în primele cinci luni, la 14,63 miliarde euro, iar exporturile s-au redus cu peste o cincime (21,1%) faţă de intervalul similar din 2008, la 11 miliarde euro. Drept urmare, deficitul comercial al României s-a redus cu 60,16% în perioada respectivă, la 3,63 miliarde euro (15,358 miliarde lei).
În primele cinci luni din acest an, exporturile României către celelalte 26 de state din UE au scăzut cu 16,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2008, până la 8,22 miliarde euro, iar importurile din restul ţărilor din blocul comunitar s-au redus cu 33,7%, până la 10,75 miliarde euro.
România a livrat către statele din afara UE mărfuri în valoare de 2,79 miliarde euro, cu 32,4% mai puţin decât în ianuarie-mai 2008, şi a importat cu 43,1% mai puţin, de 3,89 miliarde euro.
Maşinile şi echipamentele
de transport au avut în continuare cea mai mare pondere în exporturile româneşti, de 41,2%, fiind urmate de combustibili (6,3%), produse
agroalimentare, băuturi şi tutun (5,9%), materii prime şi materiale (5,7%) şi produse chimice şi conexe (4,3%). Alte produse manufacturate au reprezentat 36,6% din totalul exporturilor.
La importuri, maşinile şi echipamentele de transport au reprezentat 32,8%, fiind urmate de produse chimice (14,5%), produse agroalimentare, băuturi şi tutun (9,2%), combustibili (8,7%) şi materii prime (2,6%). Alte produse manufacturate au reprezentat 32,2% din totalul importurilor.
"Diferenţa dintre dinamica calculată pe baza valorilor exprimate în lei şi cea calculată din valori exprimate în euro a fost determinată de deprecierea monedei naţionale în lunile ianuarie-mai 2009 cu valori ce se situează în intervalul 13,9% - 17,3%, faţă de lunile corespunzătoare din anul 2008", se mai arată în comunicatul INS.
Institutul Naţional de Statistică (INS) calculează importurile în preţuri CIF, ce includ costurile legate de transport
din ţara de origine, şi exporturile în preţuri FOB, fără astfel de costuri
.
După reorganizarea impusă de regulile falimentului, cota de piaţă deţinută de General Motors în Statele Unite ar putea scădea sub cea a lui Ford.
Nu s-a mai întâmplat din 1930, dar niciodată nu e prea târziu.
Ford ar putea depăşi General Motors în acest an, devenind cel mai important constructor american pe propria piaţă, informează ”Bloomberg News”.
Potrivit analiştilor din industrie, Ford va profita de reorganizarea General Motors impusă de legea falimentului. ”Noul GM” urmează a râmâne cu doar patru mărci: Chevrolet, Cadillac, GMC şi Buick.
Cifrele centralizate de ”Autodata Corp.” indică faptul că, în luna iunie, cele patru branduri GM au deţinut, împreună, o cotă de piaţă de 16,5 %. În acelaşi timp
, Ford Motor Company (fără a lua în calcul Volvo, marcă scoasă la vânzare) avea 17,2 procente.
Nu s-a mai întâmplat din 1930, dar niciodată nu e prea târziu.
Ford ar putea depăşi General Motors în acest an, devenind cel mai important constructor american pe propria piaţă, informează ”Bloomberg News”.
Potrivit analiştilor din industrie, Ford va profita de reorganizarea General Motors impusă de legea falimentului. ”Noul GM” urmează a râmâne cu doar patru mărci: Chevrolet, Cadillac, GMC şi Buick.
Cifrele centralizate de ”Autodata Corp.” indică faptul că, în luna iunie, cele patru branduri GM au deţinut, împreună, o cotă de piaţă de 16,5 %. În acelaşi timp
, Ford Motor Company (fără a lua în calcul Volvo, marcă scoasă la vânzare) avea 17,2 procente.
După ce a aplicat reduceri drastice de salarii în trustul Realitatea-Caţavencu, Sorin Ovidiu Vîntu, patronul grupului de presă, pune eşecul pe seama guvernului şi a crizei mondiale.
Dacă, la sfârşitul anului trecut, omul de afaceri
Sorin Ovidiu Vîntu declara, pentru EVZ, că Grupul Realitatea-Caţavencu (GRC) se află „pe investiţii” timp de trei ani, aşadar nu va fi afectat de criza economică decât dacă aceasta durează mai mult, evoluţiile ulterioare au infirmat viziunea optimistă a „bossului” GRC.
Conform unei circulare emise pentru Grupul Realitatea-Caţaven cu, acesta a luat decizia reducerii drastice a salariilor din trust: 50% pentru salariile de la top şi mid dle management, precum şi pentru salariile mai mari decât „normalul” fiecărui departament, iar pentru cei mai „modeşti”, o reducere minimă de 10%. Grila de reducere se aplică tuturor angajaţilor GRC. Cel mai grav afectate, atât financiar
, cât şi „moral”, sunt „vedetele” postului Realitatea TV.
„Schimbare radicală”
GRC a fost singurul trust de presă care, în primăvară, atunci când trustul Intact şi alte concerne procedau la micşorări salariale, iar alte publicaţii concediau masiv, a efectuat o indexare de 11% a salariilor, pentru a ţine pasul cu inflaţia, dând astfel un semnal subordonaţilor că totul este în ordine. Contactat de EVZ, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu explică: „S-a schimbat un guvern, a venit altul. Ştiu ce am declarat, dar după şase luni am decis că nu există o altă posibilitate. Sigur că-i vorba despre prestaţia guvernului, e vorba despre prestaţia conducerii ţării, e vorba despre evoluţia crizei mondiale pentru România. Situa ţia economică s-a modificat dramatic din toamna trecută până astăzi”.
Corina Drăgotescu şi-a anunţat deja, neoficial, intenţia de a demisiona. Piaţa spunea că şi Robert Turcescu ar fi în această situaţie, dar el infirmă zvonul, spunând că nu se numără printre mercenarii care părăsesc o corabie în derivă: „Mi s-a aplicat deja această reducere, nu mai am ce să mai aştept. Sunt legat de acest post, la a cărui construcţie am participat. Nu sunt dintre cei care părăsesc corabia când vin valurile. Singurul loc în care plec este în concediu”.
Salarii de 1.000 de lei
Vestea cu adevărat dezastruoasă a venit însă în cursul zilei de ieri pentru angajaţii ziarului „Cotidianul”, care aşteptau să intre în biroul directorului editorial Doru Buşcu şi să li se comunice procentul între 10 şi 50% cu care le vor fi tăiate salariile. Îi aştepta cu totul altceva: la aproximativ o jumătate dintre jurnaliştii angajaţi, 36-37 dintr-o echipă totală de 70 (conform surselor EVZ, deşi Doru Buşcu lansează pentru paginademedia. ro un număr de 23-24), li s-a făcut următoarea ofertă: salarii de 10 milioane de lei vechi şi trecere exclusiv pe on-line. Niciun departament nu este scutit de aceste „oferte”: la secţia sport, din cinci oameni rămân doi, la economic, din zece dispar trei, la cultură rămân doi.
Şefii de la „Cotidianul” spun că ziarul îşi va păstra cele 16 pagini în care apare la momentul actual, dar dintre acestea 6-8 vor fi dedicate comentariilor, analizelor, opiniilor. Doru Buşcu a explicat pentru EVZ acest concept: „Nu este nicio restructurare, fiindcă absolut nimeni nu a fost dat afară; o treime dintre angajaţi au fost trecuţi pe on-line, cu 10 milioane pe cartea de muncă. În ce priveşte componenta editorială, noua formulă va pune mai mare accent pe secţiunea de comentarii şi analize, între 6 şi 8 pagini. În paginile rămase, vor fi tratate toate domeniile, mai puţin paginile de sport, care vor dispărea”.
Un test de cultură generală
Şi jurnaliştilor de la „Academia Caţavencu”, cei mai vechi din trust, li se va aplica reducerea salarială - în medie cu 30% - începând din această lună. Pentru angajaţii de la televiziunea Realitatea, necazurile nu se opresc odată cu tăierile de până în 50%: sâmbătă sunt convocaţi la o „testare profesională”, pe teme de „cultură generală, cunoştinţe profesionale şi gramatica limbii române”. „Prezenţa obligatorie
! Să aveţi pix la voi”, comunică, într-un mail intern, redactorul-şef Cristian Coman, care insistă că scopul testului nu este de a se umbla la salarii, ci de a „continua pregătirea profesională” a angajaţilor.
Zile negre în presă
Criza loveşte şi alte publicaţii: Alexandru Racoviceanu, redactorul- şef al ziarului „Gardianul”, a confirmat că are o întârziere la plata salariilor - restante din 15 iunie -, dar a promis că le va plăti oamenilor drepturile cuvenite în următoarele zile. „România liberă”, aflată de câţiva ani într-o permanentă „criză”, este nevoită să-şi recalculeze iar costurile: renunţă la ediţia de sâmbătă, care devine ediţia de vineri (format mic, care înglobează şi tradiţionalul supliment „Aldine”), iar angajaţii, cărora li se şi reduc salariile, sunt trimişi în concediu fără plată timp de o săptămână în fiecare lună.
EXPLICAŢII
„Nu vând nici arme, nici droguri”
Oana Dobre
După ce ani întregi a tolerat pierderile trustului Realitatea- Caţavencu, mogulul Sorin Ovidiu Vîntu a decis să taie în carne vie
: salarii reduse drastic, disponibilizări de personal. Într-un interviu acordat EVZ, Vîntu îşi explică decizia, afirmând că „pierderile au depăşit limita bunului-simţ”. El se declară înspăimântat de ideea falimentului, dar afirmă că nu se pune problema ca afacerile sale să se prăbuşească total.
EVZ: Există o legătură între evoluţia politică şi acest moment delicat prin care trece trustul dumneavoastră?
Sorin Ovidiu Vîntu: Sigur că există. Guvernul a anunţat mai întâi un excedent bugetar de 0,5, apoi 0, apoi un deficit de -4, acum de -8. Evident că şi această companie este afectată. Atunci când s-a schimbat guvernul şi a venit această majoritate PSD-PDL, mi-am făcut şi eu speranţe că lucrurile se vor îndrepta, iar aceste speranţe mi-au fost înşelate.
Totuşi, Realitatea-Caţ aven cu a fost dintotdeauna în pierdere, iar dv. aţi fost dispus să toleraţi pierderile. Acum operaţi scăderi dramatice de costuri.
Am decis acest lucru în momentul în care pierderile au depăşit limita bunului-simţ.
Dacă, la sfârşitul anului trecut, omul de afaceri
Sorin Ovidiu Vîntu declara, pentru EVZ, că Grupul Realitatea-Caţavencu (GRC) se află „pe investiţii” timp de trei ani, aşadar nu va fi afectat de criza economică decât dacă aceasta durează mai mult, evoluţiile ulterioare au infirmat viziunea optimistă a „bossului” GRC.
Conform unei circulare emise pentru Grupul Realitatea-Caţaven cu, acesta a luat decizia reducerii drastice a salariilor din trust: 50% pentru salariile de la top şi mid dle management, precum şi pentru salariile mai mari decât „normalul” fiecărui departament, iar pentru cei mai „modeşti”, o reducere minimă de 10%. Grila de reducere se aplică tuturor angajaţilor GRC. Cel mai grav afectate, atât financiar
, cât şi „moral”, sunt „vedetele” postului Realitatea TV.
„Schimbare radicală”
GRC a fost singurul trust de presă care, în primăvară, atunci când trustul Intact şi alte concerne procedau la micşorări salariale, iar alte publicaţii concediau masiv, a efectuat o indexare de 11% a salariilor, pentru a ţine pasul cu inflaţia, dând astfel un semnal subordonaţilor că totul este în ordine. Contactat de EVZ, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu explică: „S-a schimbat un guvern, a venit altul. Ştiu ce am declarat, dar după şase luni am decis că nu există o altă posibilitate. Sigur că-i vorba despre prestaţia guvernului, e vorba despre prestaţia conducerii ţării, e vorba despre evoluţia crizei mondiale pentru România. Situa ţia economică s-a modificat dramatic din toamna trecută până astăzi”.
Corina Drăgotescu şi-a anunţat deja, neoficial, intenţia de a demisiona. Piaţa spunea că şi Robert Turcescu ar fi în această situaţie, dar el infirmă zvonul, spunând că nu se numără printre mercenarii care părăsesc o corabie în derivă: „Mi s-a aplicat deja această reducere, nu mai am ce să mai aştept. Sunt legat de acest post, la a cărui construcţie am participat. Nu sunt dintre cei care părăsesc corabia când vin valurile. Singurul loc în care plec este în concediu”.
Salarii de 1.000 de lei
Vestea cu adevărat dezastruoasă a venit însă în cursul zilei de ieri pentru angajaţii ziarului „Cotidianul”, care aşteptau să intre în biroul directorului editorial Doru Buşcu şi să li se comunice procentul între 10 şi 50% cu care le vor fi tăiate salariile. Îi aştepta cu totul altceva: la aproximativ o jumătate dintre jurnaliştii angajaţi, 36-37 dintr-o echipă totală de 70 (conform surselor EVZ, deşi Doru Buşcu lansează pentru paginademedia. ro un număr de 23-24), li s-a făcut următoarea ofertă: salarii de 10 milioane de lei vechi şi trecere exclusiv pe on-line. Niciun departament nu este scutit de aceste „oferte”: la secţia sport, din cinci oameni rămân doi, la economic, din zece dispar trei, la cultură rămân doi.
Şefii de la „Cotidianul” spun că ziarul îşi va păstra cele 16 pagini în care apare la momentul actual, dar dintre acestea 6-8 vor fi dedicate comentariilor, analizelor, opiniilor. Doru Buşcu a explicat pentru EVZ acest concept: „Nu este nicio restructurare, fiindcă absolut nimeni nu a fost dat afară; o treime dintre angajaţi au fost trecuţi pe on-line, cu 10 milioane pe cartea de muncă. În ce priveşte componenta editorială, noua formulă va pune mai mare accent pe secţiunea de comentarii şi analize, între 6 şi 8 pagini. În paginile rămase, vor fi tratate toate domeniile, mai puţin paginile de sport, care vor dispărea”.
Un test de cultură generală
Şi jurnaliştilor de la „Academia Caţavencu”, cei mai vechi din trust, li se va aplica reducerea salarială - în medie cu 30% - începând din această lună. Pentru angajaţii de la televiziunea Realitatea, necazurile nu se opresc odată cu tăierile de până în 50%: sâmbătă sunt convocaţi la o „testare profesională”, pe teme de „cultură generală, cunoştinţe profesionale şi gramatica limbii române”. „Prezenţa obligatorie
! Să aveţi pix la voi”, comunică, într-un mail intern, redactorul-şef Cristian Coman, care insistă că scopul testului nu este de a se umbla la salarii, ci de a „continua pregătirea profesională” a angajaţilor.
Zile negre în presă
Criza loveşte şi alte publicaţii: Alexandru Racoviceanu, redactorul- şef al ziarului „Gardianul”, a confirmat că are o întârziere la plata salariilor - restante din 15 iunie -, dar a promis că le va plăti oamenilor drepturile cuvenite în următoarele zile. „România liberă”, aflată de câţiva ani într-o permanentă „criză”, este nevoită să-şi recalculeze iar costurile: renunţă la ediţia de sâmbătă, care devine ediţia de vineri (format mic, care înglobează şi tradiţionalul supliment „Aldine”), iar angajaţii, cărora li se şi reduc salariile, sunt trimişi în concediu fără plată timp de o săptămână în fiecare lună.
EXPLICAŢII
„Nu vând nici arme, nici droguri”
Oana Dobre
După ce ani întregi a tolerat pierderile trustului Realitatea- Caţavencu, mogulul Sorin Ovidiu Vîntu a decis să taie în carne vie
: salarii reduse drastic, disponibilizări de personal. Într-un interviu acordat EVZ, Vîntu îşi explică decizia, afirmând că „pierderile au depăşit limita bunului-simţ”. El se declară înspăimântat de ideea falimentului, dar afirmă că nu se pune problema ca afacerile sale să se prăbuşească total.
EVZ: Există o legătură între evoluţia politică şi acest moment delicat prin care trece trustul dumneavoastră?
Sorin Ovidiu Vîntu: Sigur că există. Guvernul a anunţat mai întâi un excedent bugetar de 0,5, apoi 0, apoi un deficit de -4, acum de -8. Evident că şi această companie este afectată. Atunci când s-a schimbat guvernul şi a venit această majoritate PSD-PDL, mi-am făcut şi eu speranţe că lucrurile se vor îndrepta, iar aceste speranţe mi-au fost înşelate.
Totuşi, Realitatea-Caţ aven cu a fost dintotdeauna în pierdere, iar dv. aţi fost dispus să toleraţi pierderile. Acum operaţi scăderi dramatice de costuri.
Am decis acest lucru în momentul în care pierderile au depăşit limita bunului-simţ.
Conflictul dintre distribuitorul de presă scrisă Rodipet şi trustul Adevărul Holding a luat amploare. Ieri Clubul Român de Presă (CRP) a remis un comunicat în care se arată că decizia unilaterală a Network Press Concept (fost Rodipet) de sistare a distribuţiei produselor Adevărul este o agresiune administrativă.
CRP a sesizat, ieri, Consiliul Concurenţei şi Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), fostul şi actualul acţionar majoritar al Rodipet, după ce Registrul Comerţului a decis să dea câştig de cauză instituţiei, întrucât compania
nu şi-a respectat obligaţiile contractuale.
„Adevărul” a publicat miercuri un articol despre Rodipet în care arăta că angajaţi ai trustului au fost sechestraţi de către personalul Rodipet, în articolul „Clanul de la Rodipet terorizează cititorii”. Cei de la Adevărul au hotărât, în urma datoriilor de 1,2 milioane de euro, să sisteze orice colaborare cu distribuitorul de presă. Potrivit articolului, aceştia le-au şi prezentat un calendar de rambursare a datoriei, însă Rodipet a decis să încalce sistematic contractele încheiate.
CRP a sesizat, ieri, Consiliul Concurenţei şi Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), fostul şi actualul acţionar majoritar al Rodipet, după ce Registrul Comerţului a decis să dea câştig de cauză instituţiei, întrucât compania
nu şi-a respectat obligaţiile contractuale.
„Adevărul” a publicat miercuri un articol despre Rodipet în care arăta că angajaţi ai trustului au fost sechestraţi de către personalul Rodipet, în articolul „Clanul de la Rodipet terorizează cititorii”. Cei de la Adevărul au hotărât, în urma datoriilor de 1,2 milioane de euro, să sisteze orice colaborare cu distribuitorul de presă. Potrivit articolului, aceştia le-au şi prezentat un calendar de rambursare a datoriei, însă Rodipet a decis să încalce sistematic contractele încheiate.
Conducerea retailerului de produse
electronice Flamingo International (FLA) cere acţionarilor aprobarea unei emisiuni de obligaţiuni convertibile în acţiuni şi majorarea capitalul social cu până la 38,95 milioane lei
, până în 2012, a informat vineri societatea.
Majorarea capitalului social se va face pe de-o parte prin convertirea obligaţiunilor emise de companie
, iar pe de altă parte prin noi emisiuni de acţiuni. Acţionarii societăţii vor discuta propunerile conducerii în AGA din 17 august.
Flamingo International anticipează pentru anul în curs un câştig net de 977.000 lei, de 2,4 ori mai mare decât cel obţinut anul trecut, şi vrea să aducă întregul grup pe profit, după pierderile anterioare.
În 2008, Flamingo International a avut un profit net de 403.000 lei. Compania anticipează înjumătăţirea afacerilor
anul acesta, la 505,4 milioane lei, faţă de nivelul de anul trecut, de 1,057 miliarde lei.
La nivel de grup, Flamingo vrea să obţină un profit net de 10 milioane lei, faţă de pierderile de 40,9 milioane lei afişate anul trecut. Potrivit bugetului consolidat de venituri şi cheltuieli, grupul vrea să înregistreze anul acesta afaceri de 606,1 milioane lei, în scădere cu 18,6% faţă de nivelul de 744,63 milioane lei atins anul trecut.
De asemenea, grupul estimează că în 2009 va realiza investiţii de aproximativ 8,9 milioane lei, în special pentru reamenajarea magazinelor.
Totodată, compania este în proces de răscumpărare a 3,59% dintre acţiunile din piaţă, pe care le va oferi spre vânzare angajaţilor, în cadrul unui plan iniţiat în 2007.
Grupul Flamingo International activează pe piaţa din România din 1994, fiind axat pe comerţul de produse IT&C, electronice şi electrocasnice.
electronice Flamingo International (FLA) cere acţionarilor aprobarea unei emisiuni de obligaţiuni convertibile în acţiuni şi majorarea capitalul social cu până la 38,95 milioane lei
, până în 2012, a informat vineri societatea.
Majorarea capitalului social se va face pe de-o parte prin convertirea obligaţiunilor emise de companie
, iar pe de altă parte prin noi emisiuni de acţiuni. Acţionarii societăţii vor discuta propunerile conducerii în AGA din 17 august.
Flamingo International anticipează pentru anul în curs un câştig net de 977.000 lei, de 2,4 ori mai mare decât cel obţinut anul trecut, şi vrea să aducă întregul grup pe profit, după pierderile anterioare.
În 2008, Flamingo International a avut un profit net de 403.000 lei. Compania anticipează înjumătăţirea afacerilor
anul acesta, la 505,4 milioane lei, faţă de nivelul de anul trecut, de 1,057 miliarde lei.
La nivel de grup, Flamingo vrea să obţină un profit net de 10 milioane lei, faţă de pierderile de 40,9 milioane lei afişate anul trecut. Potrivit bugetului consolidat de venituri şi cheltuieli, grupul vrea să înregistreze anul acesta afaceri de 606,1 milioane lei, în scădere cu 18,6% faţă de nivelul de 744,63 milioane lei atins anul trecut.
De asemenea, grupul estimează că în 2009 va realiza investiţii de aproximativ 8,9 milioane lei, în special pentru reamenajarea magazinelor.
Totodată, compania este în proces de răscumpărare a 3,59% dintre acţiunile din piaţă, pe care le va oferi spre vânzare angajaţilor, în cadrul unui plan iniţiat în 2007.
Grupul Flamingo International activează pe piaţa din România din 1994, fiind axat pe comerţul de produse IT&C, electronice şi electrocasnice.
Acţiunile combinatului chimic Oltchim (OLT) erau cele mai căutate la Bursă după prima
jumătate de oră a şedinţei, iar cotaţia lor creştea cu 6,45%, după anunţul de joi privind cumpărarea Petrochimiei de la Arpechim, în vreme ce restul titlurilor din piaţă înregistrau în continuare scăderi uşoare.
Premierul Emil Boc a declarat joi, aflat în vizită la Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, că Executivul are în vedere câteva măsuri, pentru a se putea asigura continuarea activităţii companiei, grav afectată din cauza crizei. Astfel, premierul şi-a exprimat speranţa că, până la sfârşitul lunii iulie, secţia Arpechim, care urmează să asigure
etilena şi propilena pentru Oltchim, să fie preluată de compania
vâlceană.
În ceea ce priveşte restul pieţei de acţiuni de la BVB, indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, scădea cu 0,16%, până la 3.396,69 puncte, în timp ce indicele compozit, BET-C, cobora cu 0,07%, până la 2.081,85 puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare
(SIF), pierdea 0,20%, până la 15.973,32 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, cobora cu 0,21%, ajungând la 6.697,38 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, pierdea 0,16%, până la 323,27 puncte, iar indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, cobora cu 0,07%, până la 489,90 puncte.
Bursele americane au închis şedinţa de joi în creştere, în contextul în care datele departamentului american al muncii au arătat că numărul lucrătorilor americani care au depus cereri iniţiale de ajutor de şomaj a scăzut drastic în cursul săptămânii trecute.
Astfel, indicele Dow Jones a urcat cu 0,06%, la 8.183,17 puncte, iar indicele Nasdaq a crescut cu 0.31%, la 1.752,55 puncte. De asemenea, indicele Standard & Poor's 500 a avansat cu 0,35%, ajungând la 882,68 puncte.
Cererile iniţiale pentru ajutor de şomaj au scăzut cu 52.000, la un nivel ajustat sezonier de 565.000 în cursul săptămânii trecute, peste aşteptări, faţă de nivelul anterior de 617.000, conform datelor statistice.
Pe piaţa locală, acţiunile Oltchim (OLT) erau cele mai lichide după primele tranzacţii de vineri, având un rulaj de 144.350 lei, şi se scumpeau cu 6,45%, la 0,33 lei, în vreme ce titlurile Petrom (SNP) se menţineau la 0,235 lei, pe o lichiditate de 20.360 lei.
Pe segmentul SIF, preţul acţiunilor SIF Oltenia (SIF5) scădea cu 0,62%, la 0,805 lei, iar titlurile SIF Moldova (SIF2) sedepreciau cu 0,73%, la 0,68 lei, volumul schimburilor fiind, însă, redus.
În privinţa titlurilor bancare
, acţiunile BRD SocGen (BRD) înregistrau un declin de 0,62%, la 8,05 lei, în vreme ce titlurile Erste Bank (EBS) pierdeau 0,4%, la 74,50 lei.
jumătate de oră a şedinţei, iar cotaţia lor creştea cu 6,45%, după anunţul de joi privind cumpărarea Petrochimiei de la Arpechim, în vreme ce restul titlurilor din piaţă înregistrau în continuare scăderi uşoare.
Premierul Emil Boc a declarat joi, aflat în vizită la Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, că Executivul are în vedere câteva măsuri, pentru a se putea asigura continuarea activităţii companiei, grav afectată din cauza crizei. Astfel, premierul şi-a exprimat speranţa că, până la sfârşitul lunii iulie, secţia Arpechim, care urmează să asigure
etilena şi propilena pentru Oltchim, să fie preluată de compania
vâlceană.
În ceea ce priveşte restul pieţei de acţiuni de la BVB, indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, scădea cu 0,16%, până la 3.396,69 puncte, în timp ce indicele compozit, BET-C, cobora cu 0,07%, până la 2.081,85 puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare
(SIF), pierdea 0,20%, până la 15.973,32 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, cobora cu 0,21%, ajungând la 6.697,38 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, pierdea 0,16%, până la 323,27 puncte, iar indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, cobora cu 0,07%, până la 489,90 puncte.
Bursele americane au închis şedinţa de joi în creştere, în contextul în care datele departamentului american al muncii au arătat că numărul lucrătorilor americani care au depus cereri iniţiale de ajutor de şomaj a scăzut drastic în cursul săptămânii trecute.
Astfel, indicele Dow Jones a urcat cu 0,06%, la 8.183,17 puncte, iar indicele Nasdaq a crescut cu 0.31%, la 1.752,55 puncte. De asemenea, indicele Standard & Poor's 500 a avansat cu 0,35%, ajungând la 882,68 puncte.
Cererile iniţiale pentru ajutor de şomaj au scăzut cu 52.000, la un nivel ajustat sezonier de 565.000 în cursul săptămânii trecute, peste aşteptări, faţă de nivelul anterior de 617.000, conform datelor statistice.
Pe piaţa locală, acţiunile Oltchim (OLT) erau cele mai lichide după primele tranzacţii de vineri, având un rulaj de 144.350 lei, şi se scumpeau cu 6,45%, la 0,33 lei, în vreme ce titlurile Petrom (SNP) se menţineau la 0,235 lei, pe o lichiditate de 20.360 lei.
Pe segmentul SIF, preţul acţiunilor SIF Oltenia (SIF5) scădea cu 0,62%, la 0,805 lei, iar titlurile SIF Moldova (SIF2) sedepreciau cu 0,73%, la 0,68 lei, volumul schimburilor fiind, însă, redus.
În privinţa titlurilor bancare
, acţiunile BRD SocGen (BRD) înregistrau un declin de 0,62%, la 8,05 lei, în vreme ce titlurile Erste Bank (EBS) pierdeau 0,4%, la 74,50 lei.
a o oră de la deschiderea Bursei, toţi indicii erau pe roşu, cu scăderi de până la 0,37%. Acţiunile blue chips înregistrat o scădere medie de 0,23%, până la 3.391,53 de puncte. În sectorul celor cinci societăţi de investiţii financiare
, indicele BET-FI înregistra un declin de 0,9%.
În medie, acţiunile listate la Bucureşti s-au ieftinit cu 0,57%. În acelaşi timp
, indicele extins al Bursei, BET-XT, cobora cu 0,21%, iar indicele celor zece emitenţi din sectorul energetic, BET-NG, se diminua cu 0,37%.
La o oră de la deschidere, au fost tranzacţionate 2,2 milioane de acţiuni, cu o valoare totală de 468.850 de lei.
Cel mai mare rulaj din piaţă era atras de acţiunile Oltchim (OLT), cu tranzacţii de 144.351 de lei
. În clasamentul licidităţii, urmau acţiunile SIF Oltenia (SIF 5) şi SIF Moldova (SIF 2), cu schimburi de 104.959 de lei, respectiv 27.968 de lei.
, indicele BET-FI înregistra un declin de 0,9%.
În medie, acţiunile listate la Bucureşti s-au ieftinit cu 0,57%. În acelaşi timp
, indicele extins al Bursei, BET-XT, cobora cu 0,21%, iar indicele celor zece emitenţi din sectorul energetic, BET-NG, se diminua cu 0,37%.
La o oră de la deschidere, au fost tranzacţionate 2,2 milioane de acţiuni, cu o valoare totală de 468.850 de lei.
Cel mai mare rulaj din piaţă era atras de acţiunile Oltchim (OLT), cu tranzacţii de 144.351 de lei
. În clasamentul licidităţii, urmau acţiunile SIF Oltenia (SIF 5) şi SIF Moldova (SIF 2), cu schimburi de 104.959 de lei, respectiv 27.968 de lei.
Românii au scos mai mulţi bani
din buzunar în luna iunie faţă de mai, ceea ce a dus
la creşterea inflaţiei cu 0,2% în iunie, faţă de mai, în contextul majorării preţurilor la mărfurile nealimentare şi servicii şi a unei reduceri uşoare a celor la alimente, în timp ce rata anuală a coborât comparativ cu luna anterioară de la 5,95% la 5,86%, potrivit datelor INS.
În iunie, cea mai mare creştere a fost consemnată de preţurile la servicii, respectiv un avans de 0,43%, în condiţiile în care moneda naţională s-a depreciat cu 1% faţă de euro.
În aceeaşi perioadă, preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,42%.
Scăderea preţurilor mărfurilor alimentare
de 0,18% în iunie s-a datorat, în principal, reducerii la unele alimente de bază precum brânză (-1,41%), ouă (-1,66%) şi lapte (-0,42%).
din buzunar în luna iunie faţă de mai, ceea ce a dus
la creşterea inflaţiei cu 0,2% în iunie, faţă de mai, în contextul majorării preţurilor la mărfurile nealimentare şi servicii şi a unei reduceri uşoare a celor la alimente, în timp ce rata anuală a coborât comparativ cu luna anterioară de la 5,95% la 5,86%, potrivit datelor INS.
În iunie, cea mai mare creştere a fost consemnată de preţurile la servicii, respectiv un avans de 0,43%, în condiţiile în care moneda naţională s-a depreciat cu 1% faţă de euro.
În aceeaşi perioadă, preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,42%.
Scăderea preţurilor mărfurilor alimentare
de 0,18% în iunie s-a datorat, în principal, reducerii la unele alimente de bază precum brânză (-1,41%), ouă (-1,66%) şi lapte (-0,42%).
Sindicatul salariaţilor de la compania de asigurare
Ardaf, reprezentativ la nivelul societăţii, şi conducerea companiei au semnat contractul colectiv de muncă pentru perioada 2009-2010, potrivit unui comuicat transmis, vineri, de societatea de asigurări.
"Sunt mulţumit şi îmi pare bine că pe parcursul negocierilor am reuşit să ajungem la un acord şi salariaţii Ardaf au acum un nou contract colectiv de muncă ce le protejează drepturile şi le acordă garanţia unor condiţii de muncă de încredere, în timpul
acestei perioade de criză economică", a declarat directorul sucursalei Bucureşti, Mihai Statie.
Asigurătorul Ardaf a afişat o pierdere de aproape 36 milioane lei (8,38 milioane euro) în primul trimestru din acest an, comparativ cu un profit net de 434.380 lei în acelaşi interval din 2008, pe afaceri
în scădere cu 39%.
Ardaf are un capital social de 109 milioane lei, divizat în 1,09 milioane acţiuni cu o valoare nominală de 0,10 lei. Compania
este controlată indirect de grupul Generali PPF Holding BV, prin Iberian Structured Investments IBV.
Valoarea de piaţă a companiei este de 117,7 milioane lei (28 milioane euro), conform ultimei cotaţii de 0,108 lei, stabilită în şedinţa de tranzacţionare de miercuri. Titlurile Ardaf se tranzacţionează la categoria de bază a pieţei Rasdaq, sub simbolul ARDF.
Ardaf, reprezentativ la nivelul societăţii, şi conducerea companiei au semnat contractul colectiv de muncă pentru perioada 2009-2010, potrivit unui comuicat transmis, vineri, de societatea de asigurări.
"Sunt mulţumit şi îmi pare bine că pe parcursul negocierilor am reuşit să ajungem la un acord şi salariaţii Ardaf au acum un nou contract colectiv de muncă ce le protejează drepturile şi le acordă garanţia unor condiţii de muncă de încredere, în timpul
acestei perioade de criză economică", a declarat directorul sucursalei Bucureşti, Mihai Statie.
Asigurătorul Ardaf a afişat o pierdere de aproape 36 milioane lei (8,38 milioane euro) în primul trimestru din acest an, comparativ cu un profit net de 434.380 lei în acelaşi interval din 2008, pe afaceri
în scădere cu 39%.
Ardaf are un capital social de 109 milioane lei, divizat în 1,09 milioane acţiuni cu o valoare nominală de 0,10 lei. Compania
este controlată indirect de grupul Generali PPF Holding BV, prin Iberian Structured Investments IBV.
Valoarea de piaţă a companiei este de 117,7 milioane lei (28 milioane euro), conform ultimei cotaţii de 0,108 lei, stabilită în şedinţa de tranzacţionare de miercuri. Titlurile Ardaf se tranzacţionează la categoria de bază a pieţei Rasdaq, sub simbolul ARDF.
Majoritatea economiştilor americani nu sprijină o nouă rundă de stimuli economici, în ciuda estimărilor ce indică o accentuare majoră a şomajului, relatează Wall Street Journal (WSJ)
Numai opt din cei 51 de economişti ce au luat parte la cel mai recent sondaj derulat de Wall Street Journal au considerat că sunt necesari mai mulţi stimuli, sugerând, în medie, un pachet suplimentar de 600 miliarde dolari.
În medie, economiştii au prevăzut un nivel al şomajului de cel puţin 10% până în iunie anul viitor, cifra urmând să scadă la 9,5% până în decembrie 2010.
Allen Sinai, din cadrul Decision Economics, susţine că Statele Unite se vor confrunta cu un nivel foarte mare al şomajului, însă nu susţine un nou pachet de stimuli, spunând că "întârzierile înregistrate de acţiunile de politică fiscală şi moentară trebuie să îşi facă efectele".
Ca majoritatea celor chestionaţi, Sinai a spus că cei mai mulţi stimuli nu se vor resimţi până în 2010.
Întrebaţi cât de mult au ajutat stimulii economia, 53% dintre respondenţi au spus că ajutoarele au oferit un oarecare impuls, însă efectele majore nu s-au resimţit încă.
Această idee a fost prezentată şi de administraţia Obama în ceea ce priveşte programul
de stimuli. În timp ce unii democraţi, precum Steny Hoyer, au spus că sunt dispuşi să susţină o nouă rundă de stimuli, Rob Nabors, director adjunct al departamentului bugetar al Casei Albe, a declarat miercuri că administraţia nu discută un nou pachet.
Mulţi economişti aleg să aştepte să vadă modul în care va evolua situaţia, în contextul în care aceştia estimează, în medie, că cel de-al doilea trimestru, care tocmai s-a încheiat, a fost ultimul în care produsul
intern brut s-a comprimat. Economiştii prevăd, de asemenea, că economia
va ieşi din recesiune luna viitoare.
Numai opt din cei 51 de economişti ce au luat parte la cel mai recent sondaj derulat de Wall Street Journal au considerat că sunt necesari mai mulţi stimuli, sugerând, în medie, un pachet suplimentar de 600 miliarde dolari.
În medie, economiştii au prevăzut un nivel al şomajului de cel puţin 10% până în iunie anul viitor, cifra urmând să scadă la 9,5% până în decembrie 2010.
Allen Sinai, din cadrul Decision Economics, susţine că Statele Unite se vor confrunta cu un nivel foarte mare al şomajului, însă nu susţine un nou pachet de stimuli, spunând că "întârzierile înregistrate de acţiunile de politică fiscală şi moentară trebuie să îşi facă efectele".
Ca majoritatea celor chestionaţi, Sinai a spus că cei mai mulţi stimuli nu se vor resimţi până în 2010.
Întrebaţi cât de mult au ajutat stimulii economia, 53% dintre respondenţi au spus că ajutoarele au oferit un oarecare impuls, însă efectele majore nu s-au resimţit încă.
Această idee a fost prezentată şi de administraţia Obama în ceea ce priveşte programul
de stimuli. În timp ce unii democraţi, precum Steny Hoyer, au spus că sunt dispuşi să susţină o nouă rundă de stimuli, Rob Nabors, director adjunct al departamentului bugetar al Casei Albe, a declarat miercuri că administraţia nu discută un nou pachet.
Mulţi economişti aleg să aştepte să vadă modul în care va evolua situaţia, în contextul în care aceştia estimează, în medie, că cel de-al doilea trimestru, care tocmai s-a încheiat, a fost ultimul în care produsul
intern brut s-a comprimat. Economiştii prevăd, de asemenea, că economia
va ieşi din recesiune luna viitoare.
Autorităţile regiunii ruse Kemerevo au notificat grupul ArcelorMittal că va puse sechestru asupra a două dintre cele mai mari mine de cărbune deţinute de principalul grup siderurgic al lumii în cazul în care nivelul de producţie nu va creşte, relatează Reuters.
"Dacă echipa ArcelorMittal nu va reuşi să stabilizeze producţia la cele două mine, propunem să renunţati la ele, fără a primi
compensaţii", a declarat guvernatorul regiunii Kemerevo, Aman Tuleyev, într-o telegrama adresată directorului executiv al grupului siderurgic, Lakshmi Mittal, conform Reuters.
Reuters nu au putut contacta divizia siberiană a ArcelorMittal pentru a primi informaţii suplimentare legate de această telegramă.
ArcelorMittal a achiziţionat trei mine de cărbuni de la grupul siderurgic rus Severstal în 2008, devenind una dintre puţinele companii
străine care au intrat pe piaţa rusă a mineritului.
Grupul siderurgic ArcelorMittal a declarat însă în mai că va închide două dintre cele trei mine din Rusia, pe fondul crizei globale şi a scăderii cererii.
ArcelorMittal a declarat că va introduce un program
de pensionări voluntare la minele Anzherskaya şi Pervomayskaya din vestul Siberiei, transferând personalul important către ce de-a treia mină, Beryozovskaya.
"Dacă echipa ArcelorMittal nu va reuşi să stabilizeze producţia la cele două mine, propunem să renunţati la ele, fără a primi
compensaţii", a declarat guvernatorul regiunii Kemerevo, Aman Tuleyev, într-o telegrama adresată directorului executiv al grupului siderurgic, Lakshmi Mittal, conform Reuters.
Reuters nu au putut contacta divizia siberiană a ArcelorMittal pentru a primi informaţii suplimentare legate de această telegramă.
ArcelorMittal a achiziţionat trei mine de cărbuni de la grupul siderurgic rus Severstal în 2008, devenind una dintre puţinele companii
străine care au intrat pe piaţa rusă a mineritului.
Grupul siderurgic ArcelorMittal a declarat însă în mai că va închide două dintre cele trei mine din Rusia, pe fondul crizei globale şi a scăderii cererii.
ArcelorMittal a declarat că va introduce un program
de pensionări voluntare la minele Anzherskaya şi Pervomayskaya din vestul Siberiei, transferând personalul important către ce de-a treia mină, Beryozovskaya.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
