In timp ce premierul Boc grabeste asumarea raspunderii Guvernului asupra legii salarizarii unitare, una dintre profesiile aflate la varful piramidei alimentate de la buget se cufunda, pe zi ce trece, intr-un adevarat haos institutional.
Intr-un interviu acordat Romaniei libere, procurorul general, Laura Codruta Kovesi, declara ca datoriile Ministerului Public catre propriii angajati se ridica la 140 milioane euro, adica mai mult de 90% din bugetul total, de 150 milioane euro. Hotararile judecatoresti care au dat sau nu castig de cauza magistratilor in privinta sporurilor au dus la situatia absurda ca in acelasi birou sa lucreze un procuror care are dreptul la sporul de stres de 50%, iar altul nu. Situatia e si mai complicata cand e vorba de pensiile speciale ale magistratilor – 85% din ultimul salariu. Dezordinea a ajuns atat de mare, incat, "in momentul in care se pleaca la pensie, procurorii pensionari primesc toate sporurile castigate in instanta, in timp ce procurorii care lucreaza nu le primesc. Cei care stau acasa, la pensie, primesc acel spor, iar cei care vin la birou nu primesc acel spor de 50%",
declara procurorul general. Pe acest fond, 500 de magistrati s-au adresat deja CEDO. Pe scurt, o situatie mult prea incurcata pentru ca procurorii sa fie capabili sa preia initiativa si sa se autosesizeze in marile scandaluri politice.
» Doamna procuror general, magistratii nu au participat initial la discutiile de la Ministerul Muncii privind legea salarizarii unitare. Care este situatia acum?
Laura Codruta Kovesi: S-a facut un punct de vedere asupra proiectului discutat saptamana trecuta in Guvern, l-am inaintat premierului, ministrilor Justitiei, de Finante, Muncii si o sa-l inaintam probabil si la CSM pentru luare la cunostinta. Sigur ca nu cred ca ar trebui sa avem o lege separata de salarizare pentru magistrati, ca acum. Dar legea unica trebuie sa pastreze drepturile magistratilor, iar statutul lor trebuie sa fie similar cu cel al colegilor europeni.
» Dar magistratii au in medie venituri chiar si de trei-patru ori mai mari decat profesorii sau medicii. Or, ideea reformei este cea a unei piramide corecte care sa nu-i favorizeze pe unii in detrimentul altora.
— Daca trebuie sa echilibram aceasta piramida, atunci salariile din sistem ar trebui sa creasca, insa eu n-as comenta ce se intampla cu alte profesii. Un magistrat nu poate sa realizeze alte venituri, nu poate sa dea consultatii, nu poate sa mearga la un cabinet particular. Aceste interdictii trebuie sa fie compensate.
» Despre ce venit mediu vorbim?
— Un procuror incepator care lucreaza la un Parchet si care are de solutionat in medie 1.000-1.500 de dosare castiga 2.000 de lei. In medie, la un Parchet judetean castiga intre 4.000 si 5.000 de lei si la Parchetul de la Inalta Curte, DNA si DIICOT, venitul este undeva intre 6.000 si 8.000 de lei.
» Deci vorbim de salariu, si nu de sporuri?
— Nu, atat ia un procuror in mana, inclusiv cu sporurile. Problema cu sporurile in plus: va referiti probabil la acel spor de solicitare neuropsihica de 50%, care a fost castigat prin hotarari judecatoresti. La preluarea mandatului (2006) aveam pe rol in jur de 4.000 de dosare, actiuni ale angajatilor contra Ministerului Public, nu numai procurorii, dar si alte categorii de personal, spor de 30%-40% pentru procurorii DIICOT si DNA, sporuri de stres de 50%, sporuri de confidentialitate de 15% etc.
