De 20 de ani de când fiinţează pe scena politică românească, UDMR-ul continuă prin orice mijloace şi cu orice prilej să atace mediatic statul român pentru a crea breşe favorabile realizării autonomiei Ţinutului Secuiesc. Pe de altă parte, radicalii şi moderaţii din cadrul Uniunii şi al organizaţiilor civice maghiare şi-au dat mâna în sfidarea simbolurilor statului român: drapel, sigle şi chiar Constituţia. În acest context, candidatul UDMR la preşedinţie, Kelemen Hunor, a declarat ieri că articolul 1 din Constituţia României ar trebui modificat, deoarece nu este corect.
Potrivit acestuia, deşi cei pe care îi reprezintă sunt de acord cu faptul că România este stat unitar şi indivizibil, naţional nu are cum să fie, având în vedere că 10% din populaţia ţării reprezintă o altă etnie. „Noi de fiecare dată am spus: în legătură cu articolul 1 avem o singură problemă - sintagma de stat naţional. Sintagma de stat unitar e ok, indivizibil, nu avem nimic, dar nu suntem de acord cu stat naţional“, a spus Hunor. Practic, afirmaţiile candidatului Uniunii sunt de natură să ameninţe securitatea naţională a României şi ridică semne de întrebare cu privire la faptul că UDMR se bucură de prea multe drepturi în comparaţie cu minoritatea românească din Ungaria, care este limitată de autorităţile budapestane.
Autonomia, un ţel absolut...
„Poţi să spui că statul este un stat multietnic, poţi să spui că există minorităţi şi atunci nu mai vorbim de stat naţional. Stat naţional în acest moment nu există decât pe hârtie şi poate în gândirea câtorva politicieni“, a afirmat Hunor. Pe de altă parte, liderul Uniunii încearcă să reactiveze un tip de revizionism specific epocii dualiste austro-ungare, când era o organizare federalistă. Dacă s-ar schimba articolul 1 din Constituţie, s-ar crea un precedent periculos în ceea ce priveşte dezmembrarea României, pe fondul adâncirii clivajelor socio-economice dintre Vechiul Regat şi Transilvania, de care ar putea profita liderii Uniunii.
