Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului nu este deloc o institutie usor de condus, avand in vedere specificul activitatii sale. Am incredere deplina in actuala conducere si sunt convins ca noul director executiv va face o treaba foarte buna. Ne dorim sa nu mai avem parte de niciun fel de evenimente nedorite in centrele de ocrotire aflate sub autoritatea Directiei. De aceea, una din preocuparile de baza ale conducerii Directiei de Asistenta Sociala si Protectia Copilului vizeaza o mai eficienta organizare a muncii si o mai mare responsabilizare a personalului in legatura cu nevoile si problemele cu care se confrunta copiii si tinerii pe care ii avem in grija. Dorim ca institutia noastra sa ajunga un etalon la nivel national in ceea ce priveste profesionalismul angajatilor si conditiile pe care le oferim copiilor institutionalizati. In prezent, nu suntem departe de indeplinirea acestui deziderat.
Aristotel Cancescu
Presedintele Consiliului Judetean Brasov
In urma cu o luna, Mihaela Maxim a preluat conducerea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Brasov. Chiar daca a intrat in "paine" de foarte putin timp
, Mihaela Maxim s-a straduit sa se familiarizeze cat mai repede cu specificul unei activitati deopotriva noi si incitante, dar cu o mare responsabilitate. De profesie economist, noua directoare a absolvit in 1985 cursurile Facultatii de Comert din cadrul ASE Bucuresti. Mihaela Maxim a lucrat in comert, in domeniul bancar, iar din 2001 a devenit functionar public la Consiliul Judetean Brasov, la compartimentul Integrare Europeana. Ea este casatorita si are un copil.
- Ce impresie v-a facut institutia in momentul in care ati preluat conducerea ei?
- Trebuie sa spun din capul locului ca din momentul in care mi s-a propus sa ocup acest post si pana la instalarea mea definitiva au trecut fix 24 de ore, timp in care n-am putut sa aflu prea multe amanunte despre Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Stiam ce stie orice salariat din Consiliul Judetean. In aceste conditii, am apelat la site-ul Directiei, am cules un prim calup de informatii si apoi a urmat momentul instalarii. Remarcabil a fost faptul ca am avut noroc de o primire foarte buna, care mi-a diluat putin tracul initial. Echipa de conducere gasita la Directie - formata din cei trei directori adjuncti - mi-a promis din prima zi sprijinul in activitatea pe care urma s-o desfasor. Acest lucru a contat pentru mine foarte mult. Am functionat in toata aceasta perioada de o luna ca o echipa si pot spune ca si acum suntem tot o echipa. Cum am gasit institutia? Aici este o lume complet noua pentru cineva venit din afara, care functioneaza dupa regulile ei, un domeniu de activitate foarte vast, cu o legislatie vasta, stufoasa, dar necesara si cu mult personal. 1.380 de persoane nu e putin. Prestam servicii pentru circa zece mii de persoane cu handicap din judet. Avem in centrele de plasament sase sute de copii. Daca totalizam aceste cifre, cred ca rivalizam cu marile unitati economice care au fost intr-o vreme mandria Brasovului. Fireste, problemele nu sunt nici putine, nici usoare. apare tot timpul ceva nou. Incerc sa-mi schitez de azi pe maine un proiect de agenda de lucru pe care reusesc s-o acopar doar intr-o oarecare masura, pentru ca vesnic sunt probleme de ultim moment carora incerc sa le fac fata de pe pozitia de persoana de curand intrata in sistem. Nu e simplu, dar este extrem de incitant. De fapt, de la inceput am luat totul ca pe o mare provocare si daca am acceptat acest post in ideea ca imi doream o schimbare, pot spune cu certitudine ca este intr-adevar o schimbare majora in viata
mea.
- Avand in vedere ca ati preluat de curand institutia, in ce masura ati avut o contributie la stabilirea prioritatilor pentru acest an?
- Am sosit in institutie dupa momentul in care plenul Consiliului Judetean a aprobat bugetul Directiei. Imi place sa cred ca daca veneam mai devreme, as fi contribuit la elaborarea bugetului si la o altfel de impartire a sumelor pe capitole de cheltuieli. La o institutie cu o activitate atat de vasta si cu cerinte atat de mari, bugetul, oricat de generos este, ar trebui tot timpul ajustat. Incercam sa facem fata situatiei si, in limita banilor aprobati, sa ne facem treaba cat se poate de bine.
- Exista niste prioritati bugetare pe care le aveti in vedere?
- Derulam doua proiecte cu fonduri PHARE. Este vorba despre realizarea a doua complexe de servicii in orasul Victoria, respectiv la Tarlungeni. Ne propunem infiintarea unui camin de varstnici care va functiona in cladirea Centrului de Plasament "Azur" din Victoria si care va oferi servicii de gazduire pe o perioada nedeterminata, asistenta medicala
si ingrijire persoanelor in varsta. Cel de-al doilea proiect cuprinde realizarea centrului social de urgenta "Stejarul", de la Tarlungeni. El va functiona in cladirea vechii primarii din localitate, pe care administratia locala ne-a pus-o la dispozitie cu multa generozitate. Centrul va oferi adapost persoanelor adulte aflate in dificultate si identificate pe raza judetului Brasov. Cele doua proiecte se vor derula pe parcursul acestui an. Cea mai mare parte din finantare este asigurata din fonduri nerambursabile PHARE, la care se adauga o parte de cofinantare acordata de Consiliul Judetean si cuprinsa in bugetul pe 2007. Sunt doua proiecte importante si ambitioase. Desigur, mare majoritate a fondurilor bugetare pe care ni le-a alocat Consiliul Judetean va fi utilizata pentru ingrijirea copiilor institutionalizati, dar si pentru asigurarea unor dotari corespunzatoare in institutiile de ocrotire. Preocuparea noastra continua este sa asiguram copiiilor cele mai bune conditii de trai.
- De ce credeti ca apar atatea probleme si incidente cu copiii din centrele de plasament?
- Problemele aparute la Directie nu exista doar la nivelul judetului Brasov. Sunt probleme specifice, care au fost semnalate si in alte directii generale din tara, lucru confirmat de colegi de-ai mei in momentul in care ne-am intalnit la Sinaia, la un simpozion. Chestiunea poate fi privita din doua puncte de vedere. Pe de o parte, avem de-a face cu probleme specifice tinerilor institutionalizati, probleme legate de varsta, de adaptarea acestora in institutiile unde locuiesc, dar si probleme legate de atasament, care sunt destul de grave la aceasta categorie de tineri. In plus, legislatia si mass-media au acreditat de-a lungul timpului ideea ca acesti copii au foarte multe drepturi. Exista in legislatie o exprimare care imi place foarte mult: totul trebuie facut in interesul superior al copilului. Este foarte cuprinzatoare aceasta afirmatie. Sunt perfect de acord cu ea, dar daca incercam sa cream o similitudine intre conditiile in care traiesc acesti copii in centrele de plasament si conditiile din familie - spre care noi tindem, trebuie sa ne gandim ca intr-o familie obisnuita copiii au si obligatii. Or acest lucru este constientizat mai putin de catre tinerii din centrele noastre. Dintr-un alt punct de vedere, trebuie sa admitem faptul ca personalul din unele centre este insuficient numeric si insuficient motivat, fapt care determina o fluctuatie foarte mare a angajatilor. Le este si lor destul de greu sa se adapteze cerintelor de a lucra cu acesti tineri, la fel cum si tinerii au dificultati in a se adapta periodic unui personal mereu altul. In centre am reusit sa cream conditii cat mai apropiate de cele din familie si intr-o foarte mare masura am si reusit. Am vizitat o mare parte din centrele existente in judet, atat cele pentru copii sanatosi, cat si cele pentru copii cu dizabilitati, si conditiile in care traiesc acesti copii sunt foarte bune. Dar au aparut o serie de probleme datorita faptului ca, incercand sa protejam intimitatea tinerilor, n-am facut intotdeauna ceea ce intr-o familie obisnuita fac mama si tata: sa-si urmareasca indeaproape copiii, uneori chiar sa-i «spioneze».
- Vorbeati despre fluctuatia mare de personal din cadrul DGASPC. Ce calitati trebuie sa aiba salariatii pentru a rezista in acest domeniu?
- Ne preocupam de selectia cat mai riguroasa a personalului, de perfectionarea lui continua. Dar este foarte dificil sa lucrezi opt ore cu copii institutionalizati, respectiv cu adulti cu dizabilitati, iar in conditiile unor salarii mici, angajatii nostri sunt indreptatiti ca in timp sa doreasca altceva. Este un mediu in care putini ar rezista pe termen lung. Am cunoscut in centre oameni cu adevarat remarcabili, care lucreaza in sistem de foarte multi ani si sunt dedicati muncii lor. Sunt femei care se apleaca cu foarte multa grija si dragoste catre cei pe care ii au in ingrijire. Cariera in acceptiunea institutiei noastre inseamna sa te identifici cu problemele acestor oameni langa care stai opt ore pe zi si sa incerci sa le alini suferinta.
- V-ati schitat un plan de actiune pentru perioada urmatoare?
- Dupa o luna de activitate nu pot spune ca am un plan de management foarte bine inchegat. In aceasta perioada am incercat sa ma pun la punct cu problemele, cu specificul institutiei, sa-mi cunosc colegii, sa fac vizite cat mai multe in centrele din judet. Am avut discutii cu colectivul largit, cu sefii de serviciu, am mers prin birouri si am discutat strict problemele de acolo. Am in subordine directa unele servicii (resurse umane, achizitii publice, juridic) si ele au avut intaietate in abordare. Practic, discutand problemele si aspectele specifice fiecarui serviciu, am inteles o parte din problemele largite ale institutiei. Aici se concentreaza foarte multe din lucrurile esentiale care trebuie puse la punct. Cred ca strategie inseamna sa fii in primul rand apropiat de oameni, lucru pe care am incercat sa-l fac de la bun inceput. Sa fii deschis, sa vrei sa colaborezi. Colegii mei au fost putin uimiti in primele zile, vazand ca deja circul pe hol, ca intru in birouri. N-am lasat sa apara o distantare intre mine si colectiv. Am vrut din primul moment ca oamenii sa ma perceapa nu ca pe un director, ci ca pe un coleg care impreuna cu ei vrea sa miste lucrurile, sa continue ce au inceput si sa faca pe parcurs niste corectii. Este un avantaj faptul ca, venind din afara, pot vedea mai limpede niste aspecte pe care am incercat sa le corectez. Aici intervine notiunea de management si rolul meu de manager. Rostul meu este sa pun in ordine si sa incheg munca oamenilor de pe cele trei directii - protectia copilului, asistenta sociala si directia economica.
- Ce impresii v-au lasat intalnirile cu copiii institutionalizati?
- Am vizitat centrele de plasament din judet. Am fost la invitatia conducerii acestora, am fost si incognito, dar de fiecare data am avut aceeasi senzatie de emotie foarte puternica. De 1 martie am fost la Rupea, la Casa "Ioana", unde s-a organizat un carnaval. Am fost mai emotionata decat micutii de acolo. Pot spune ca toti au fost extraordinar de draguti. Dupa ce au facut parada mastilor, cei mai mici dintre copii au observat ca eram tot cu ochii dupa ei, asa ca au venit unul cate unul si s-au asezat in jurul meu. Am plecat de acolo cu o senzatie speciala pe care mi-e greu s-o descriu in cuvinte. Din acest motiv am si hotarat sa merg ori de cate ori sunt invitata la asemenea manifestari. Nu vreau sa-i dezamagesc pe acesti copii. Ziua de 1 martie a fost anul acesta cu totul speciala. Am primit o multime de martisoare si de aranjamente
florale facute de copiii din centrele noastre si din acest punct de vedere a fost cel mai special 1 Martie din viata mea. De 8 Martie din nou voi merge in judet, la Victoria si Fagaras, si am o presimtire ca va fi iarasi o zi frumoasa.
Aproape totul despre DGASPC
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Brasov are rolul de a asigura, la nivel judetean, aplicarea politicilor si strategiilor de asistenta sociala in domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricaror persoane aflate in nevoie. Institutia s-a format in baza HG 1434/2004, prin unirea Directiei Generale de Protectia Drepturilor Copilului Brasov si a Directiei Judetene de Asistenta Sociala Brasov, fostul Inspectorat Teritorial de Stat pentru Persoane cu Handicap. In vederea realizarii atributiilor prevazute de HG 1434/2004, DGASPC indeplineste, in principal, urmatoarele functii:
de strategie, prin care asigura elaborarea strategiei de asistenta sociala, a planului de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, precum si a programelor de actiune antisaracie, pe care le supune spre aprobare Consiliului Judetean;
de coordonare a activitatilor de asistenta sociala si protectie a copilului la nivelul judetului;
de administrare
a fondurilor pe care le are la dispozitie;
de colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si institutiilor care au responsabilitati in domeniul asistentei sociale, cu serviciile publice locale de asistenta sociala, precum si cu reprezentantii societatii civile care desfasoara activitati in domeniu;
de executie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale si financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la actiunile antisaracie, prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, precum si pentru solutionarea urgentelor sociale individuale si colective la nivelul judetului;
de reprezentare a Consiliului Judetean, pe plan intern si extern, in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului.
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului are in subordine 12 centre de plasament, 8 case de tip familial, 3 centre de zi, 1 centru de recuperare pentru copilul cu dizabilitati si 2 centre de ingrijire si asistenta pentru adulti.
Atributiile DGASPC
Directia de Protectia Copilului asigura copiilor aflati in dificultate, protectie si asistenta in realizarea si exercitarea drepturilor lor si acorda sprijin si asistenta parintilor pentru prevenirea situatiilor ce pun in pericol securitatea si dezvoltarea copilului. Acest serviciu public specializat se adreseaza copiilor si familiilor lor printr-un complex de servicii aflat in permanenta dezvoltare, care cuprinde: 12 centre de plasament, 1 centru de primire, servicii de consiliere juridica, psihologica, de prevenire a abandonului familial, de reintegrare a copiilor in familii si societate, de adoptii, de asistenta si sprijin pentru rromi, pentru copiii strazii si pentru copiii cu comportament deviant.
1. intocmeste raportul de evaluare initiala a copilului si familiei acestuia si propune stabilirea unei masuri de protectie speciala;
2. monitorizeaza trimestrial activitatile de aplicare a hotararilor de instituire a masurilor de protectie speciala a copilului;
3. identifica si evalueaza familiile sau persoanele care pot lua in plasament copilul;
4. monitorizeaza familiile si persoanele care au primit in plasament copii, pe toata durata acestei masuri;
5. identifica, evalueaza si pregateste persoane care pot deveni asistenti maternali profesionisti, in conditiile legii; incheie contracte individuale de munca si asigura formarea continua de asistenti maternali profesionisti atestati; evalueaza si monitorizeaza activitatea acestora;
6. acorda asistenta si sprijin parintilor copilului separat de familie, in vederea reintegrarii in mediul sau familial;
7. reevalueaza, cel putin o data la 3 luni si ori de cate ori este cazul, imprejurarile care au stat la baza stabilirii masurilor de protectie speciala si propune, dupa caz, mentinerea, modificarea sau incetarea acestora;
8. indeplineste demersurile vizand deschiderea procedurii adoptiei interne pentru copiii aflati in evidenta sa;
9. identifica familiile sau persoanele cu domiciliul in Romania care doresc sa adopte copii; evalueaza conditiile materiale si garantiile morale pe care acestea le prezinta si elibereaza atestatul de familie sau de persoana apta sa adopte copii;
10. monitorizeaza evolutia copiilor adoptati, precum si a relatiilor dintre acestia si parintii lor adoptivi; sprijina parintii adoptivi ai copilului in indeplinirea obligatiei de a-l informa pe acesta ca este adoptat, de indata ce varsta si gradul de maturitate ale copilului o permit.
Alte atributii:
1. coordoneaza si sprijina activitatea autoritatilor administratiei publice locale din judet in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului;
2. coordoneaza metodologic activitatea de prevenire a separarii copilului de parintii sai, precum si cea de admitere a adultului in institutii sau servicii, desfasurate la nivelul serviciilor publice de asistenta sociala;
3. acorda asistenta tehnica necesara pentru crearea si formarea structurilor comunitare consultative ca forma de sprijin in activitatea de asistenta sociala si protectia copilului.
Atributiile Directiei de Asistenta Sociala
1. completeaza evaluarea situatiei socio-economice a persoanei adulte aflate in nevoie, a nevoilor si resurselor acesteia. Asigura furnizarea de informatii si servicii adecvate in vederea refacerii si dezvoltarii capacitatilor individuale si ale celor familiale necesare pentru a depasi cu forte proprii situatiile de dificultate, dupa epuizarea masurilor prevazute in planul individualizat privind masurile de asistenta sociala;
2. acorda persoanei adulte asistenta si sprijin pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a opiniei;
3. depune diligente pentru clarificarea situatiei juridice a persoanei adulte aflate in nevoie, inclusiv pentru inregistrarea tardiva a nasterii acesteia;
4. verifica si reevalueaza trimestrial si ori de cate ori este cazul modul de ingrijire a persoanei adulte in nevoie pentru care s-a instituit o masura de asistenta sociala intr-o institutie, in vederea mentinerii, modificarii sau revocarii masurii stabilite;
5. asigura masurile necesare pentru protectia in regim de urgenta a persoanei adulte aflate in nevoie, inclusiv prin organizarea si asigurarea functionarii in structura proprie a unor centre specializate;
6. depune diligentele necesare pentru reabilitarea persoanei adulte conform planului individualizat privind masurile de asistenta sociala;
7. indeplineste orice alte atributii prevazute de lege.
