Reforma ministrului educatiei, Mihail Hardau, privind restructurarea învatamântului tehnic superior, de la 4-5 ani la 3 ani, a umplut tara de subingineri. Abia acum studentii si-au dat seama ca frecventarea unei facultati tehnice este cam pierdere de timp pentru ca diploma obtinuta dupa trei ani de studii nu este recunoscuta în tarile Uniunii Europene.
Ca niciodata, Forumul Educational de pe site-ul Ministerului Educatiei si Cercetarii este bombardat de studenti cu tot felul de „vorbe de duh“ privind inutilitatea învatamântului tehnic superior din România, dupa structurarea acestuia la numai trei ani de studiu. Abia dupa doi ani, de când s-a aplicat noua structura, cu trei ani pentru obtinerea diplomei de licenta si alti doi pentru masterat, s-a constientizat faptul ca diploma de licenta este echivalenta celei de subingineri, de pe vremea colegiilor universitare de trei ani, ce au functionat pâna în 1992. Mai mult, tinerii reclama faptul ca numarul de cursuri a ramas acelasi, aceeasi densitate de informatii depasite în teoria disciplinelor de studii si aceiasi profesori, care demult trebuiau scosi la pensie. „Este adevarat ca si alegerea facultatii e ca la piata. Nu te pune nimeni sa cumperi morcovi stricati, dar ce ne facem atunci când Ministerul Educatiei însusi îti vinde morcovi stricati?“, l-a interogat, retoric, un student pe ministru Hardau. Potrivit reprezentantului Directiei Generale a Invatamântului Superior, modelul restructurarii acestuia „este unul logic, potrivit procesului de la Bologna, la care România a aderat, iar restructurarea programelor de învatamânt, a disciplinelor, punerea accentului pe pregatirea practica a studentilor, mai ales a celor de la facultatile cu profil politehnic, sunt de competenta institutiilor de învatamânt superior, potrivit autonomiei universitare instituite prin legile Învatamântului si Calitatii“. Asadar, în opinia Ministerului Educatiei, schimbarile din mediul universitar au fost promovate ca la carte, dupa regulamente bine gândite. Numai ca ministrul Hardau a uitat ca diplomele de licenta obtinute dupa trei ani de studii au doar „valoare locala“, nefiind recunoscute de angajatorii europeni. Totusi, pe piata interna, subinginerii sunt, inca, la mare pret.
„Numai in domeniul constructiilor, cererea de ingineri este de ordinul zecilor de mii, iar cea a subinginerilor, dubla“ , a estimat Marin Cristea, reprezentant al Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii - ARACO.
