Prin modul de proiectare, construire si exploatare, nici o centrala nuclearoelectrica nu poate actiona ca o bomba nucleara, asa ca, de la un incident cu scapari de radioactivitate in afara cladirii reactorului (cilindru de beton) nu urmeaza niciodata o "explozie". Daca afirmand acest lucru ati avut in vedere accidentul de la Cernobal, atunci este bine sa cunoasteti ca acolo nu a avut loc o explozie nucleara, ci a avut loc o explozie datorita presiunii ridicate in ansamblul reactorului urmata de incendiu, cu degajare de radioactivitate, ceea ce este cu totul diferit de o explozie nucleara. Locuitorii orasului Cernavoda nu fac exercitii lunare de aparare civila impotriva accidentelor nucleare, cu "sirene si evacuari" care sa-i inspaimante sau sa le bulverseze activitatea. Centrala Nuclearoelectrica testeaza saptamanal mijloacele de avertizare si actionare in caz de incidente. Locuitorii orasului sunt implicati o data la trei ani in exercitii organizate cu autoritatile locale si acest lucru este foarte bun, facand parte din educatia civica necesara de a actiona in caz de situatii de urgenta de orice tip (nuclear, inundatii, cutremure, taifun etc.), practicata in toata lumea civilizata. (...) In orasul Cernavoda nu exista nici un adapost antinuclear, deoarece nu este necesar. Dumneavoastra realizati ce inseamna un adapost antinuclear? (Ati vazut probabil in filme!). Cand se vorbeste despre adapostire, in anumite faze de asigurare a protectiei impotriva radiatiilor, se are in vedere mentinerea populatiei in locuintele proprii, anumite perioade de timp, pana cand fondul de radioactivitate din mediul inconjurator scade la valori comparabile cu cele ale fondului natural. Blocurile unde locuiesc specialistii romani, Campus 1, Bloc A1, au fost construite inainte de 1989, ca si cele din "Columbia", nu au fost reconstruite, dupa cum afirmati, dar au fost intretinute conform normativelor in constructii si de aceea "nu mai seamana deloc cu cele din zona Columbia", desi sunt, intr-adevar, acelasi tip de proiect. Orasul Cernavoda are multe probleme de rezolvat, dar nu problema depozitului pentru combustibil uzat, deoarece aceasta a fost deja rezolvata de catre Centrala.(...) Doresc sa mai mentionez in incheiere ca obiectivul Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda cu Unitatea 1 in exploatare si Unitatea 2 in executie (deci "s-a dat drumul la al doilea reactor" deja) s-a integrat in activitatea economico-sociala a orasului Cernavoda, dar nu-si propune sa rezolve problemele care tin de autoritatea si atributiile administratiei locale. Subliniez doar doua elemente extrem de importante: livrarea energiei termice catre populatie prin agentul economic al Consiliului Local, DETACAN, cu cel mai mic tarif din tara (110.000 lei/Gcal. catre DETACAN), si faptul ca datorita activitatilor de pe platforma CNE Cernavoda, Consiliul Local al orasului Cernavoda are bugetul local cel mai mare din judet, dupa municipiul Constanta. Ionel Bucur Director CNE-PROD (Unitatea 1)
