Nemulţumiţi de condiţiile de muncă şi de salarizare, mii de funcţionari ai Poştei Române au pichetat ieri sediile prefecturilor din mai multe oraşe ale ţării
Federaţia Sindicatelor din Poştă şi Comunicaţii (FSPC) a decis, ieri, declanşarea de proteste pentru a determina guvernul să scoată Compania Naţională Poşta Română de pe lista societăţilor monitorizate.
În opinia liderului sindicatului Poştei Române, Matei Brătianu, includerea acestei instituţii pe această listă a fost o decizie abuzivă a guvernului Năstase. Acest lucru a făcut imposibilă, conform lui Brătianu, libera negociere a salariilor şi nu a mai permis angajarea a peste 3.000 de salariaţi de care Poşta Română avea nevoie. Salariaţii Poştei Române, care au pichetat ieri sediile prefecturilor, sunt nemulţumiţi de faptul că societatea este monitorizată, în baza acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), ceea ce ar avea drept consecinţe menţinerea nivelului scăzut al salariilor şi imposibilitatea de a declanşa greva pentru negocierea acestora.
"Am recurs la această formă de protest pentru că, din cauza monitorizării, nu avem voie să facem grevă. Considerăm că monitorizarea nu se justifică pentru că Poşta Română, din ‘91 şi până acum, nu a făcut împrumuturi la bănci, nu are datorii, iar profiturile pe ultimii doi ani au fost de peste 12 milioane de euro anual", a spus Brătianu.
Blocaj total în maximum patru zile
Lucrătorii din Poştă mai reclamă şi faptul că, din cauza orelor suplimentare şi a greutăţii cu mult peste cea legală pe care factorii o cară în fiecare zi, în 2006, poştaşii au avut peste 225.000 de ore de concediu medical, cele mai frecvente diagnostice fiind disfuncţionalităţi ale coloanei vertebrale, boli
cardiovasculare sau TBC. Sindicaliştii din Poşta Română ameninţă că, din 9 februarie, funcţionarii poştali nu vor mai lucra peste program, ceea ce ar putea conduce la blocarea totală a activităţii în maximum patru zile, a spus, ieri, preşedintele sindicatului, Matei Brătianu. În plus
, salariul mediu al angajaţilor poştei este de 738 de lei, cu peste 20 de procente sub nivelul salariului mediu pe economie, susţine Brătianu.
Din cei 34.600 de salariaţi ai Poştei Române, aproape o treime au un salariu sub venitul minim pe economie, de 440 de lei, iar peste 25.000 de lucrători au un salariu cuprins între 400 şi 600 de lei, bani insuficienţi pentru un trai de subzistenţă, a mai declarat liderul sindical. Zeci de funcţionari ai Poştei au pichetat sediile prefecturilor din Capitală, Sibiu, Constanţa, Dâmboviţa, Cluj.
Ministerul Comunicaţiilor: „Protestul, inoportun"
Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI) susţine că protestul salariaţilor Companiei Naţionale Poşta Română nu este oportun, pentru că procesul scoaterii de sub monitorizare a companiei este în derulare.
"Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei susţine scoaterea CN Poşta Română de pe lista societăţilor monitorizate şi a făcut demersurile necesare pentru începerea acestui proces", care este în derulare, susţin reprezentanţii ministerului.
„Dacă muncesc în plus, atunci să fiu plătit în plus"
Unul dintre poştaşii care se luptă zilnic cu kilogramele de corespondenţă a bucureştenilor a acceptat să stea de vorbă cu noi. Nea Iulică are 54 de ani. E poştaş de aproape 40 de ani. „Nu mă văd făcând altceva, dar trebuie să recunosc că meseria de poştaş s-a deteriorat foarte mult după 1990. Banii abia ne ajung să supravieţuim de pe o zi pe alta", ne-a declarat nea Iulică. Poştaşul spune că s-a obişnuit să care zeci de kilograme
în fiecare zi, dar vrea să fie remunerat corespunzător. „Dacă muncesc în plus, atunci să fiu plătit în plus. Şi nu pentru un sfert din munca pe care o depun, că asta nu e normal", a mărturisit poştaşul.Venitul mediu brut al unui poştaş ajunge la 737 lei/lună.
